CV-ul necenzurat al lui Vitali Neagu, promovat la șefia regiunii separatiste de la Tiraspol: „E o marionetă. Va prelungi aceeași politică”
A lucrat pentru holdingul „Sheriff”, a fost „procuror”, „judecător”, șef al „vămii” și al „ministerului de interne” din regiunea transnistreană, iar acum este promovat pentru a deveni succesorul lui Vadim Krasnoselski. Vitali Neagu, în vârstă de 50 de ani, a devenit în ultimele luni una dintre cele mai mediatizate figuri ale administrației separatiste de la Tiraspol. În spatele imaginii de administrator și politician preocupat de problemele economice se află însă un trecut controversat. „E o marionetă. Va prelungi aceeași politică. Va îndeplini întocmai ce va cere Moscova”, crede Ion Iovcev, fostul director al Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol.
Asociația Promo-LEX l-a inclus în lista persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, invocând abuzuri comise de structurile pe care le-a condus, inclusiv răpirea și maltratarea unui adolescent de 15 ani, privarea ilegală de libertate a unei fete minore și persecutarea persoanelor care au criticat administrația separatistă. Într-un răspuns amplu oferit Ziarului de Gardă, avocatul Promo-LEX Vadim Vieru documentează practicile instituțiilor subordonate lui Neagu și explică limitele responsabilității sale juridice.
Candidatul propus de organizația condusă de Krasnoselski
Pe 16 octombrie 2026, Vitali Neagu, actualul pretins vicepremier al regiunii transnistrene, a depus documentele pentru participarea la așa-numitele „alegeri prezidențiale” programate pentru 13 decembrie. Cu o zi înainte, candidatura sa fusese propusă de „Forumul Popular al Transnistriei”, organizație condusă de actualul lider separatist, Vadim Krasnoselski.
Organizația care l-a propus și-a anunțat disponibilitatea de a-i susține candidatura și de a participa la elaborarea programului electoral. Totodată, aceasta a anunțat organizarea, pe 23 octombrie, a unei manifestații împotriva presupuselor presiuni economice exercitate de Chișinău asupra regiunii.
Krasnoselski se află la finalul celui de-al doilea mandat consecutiv, iar regulile administrației nerecunoscute nu îi permit să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. În aceste condiții, promovarea unui reprezentant al actualei echipe de conducere, susținut de organizația pe care o conduce Krasnoselski, a alimentat discuțiile despre pregătirea unei succesiuni politice.
Într-o analiză publicată la 16 octombrie, ziarul rus „Kommersant” a prezentat desemnarea lui Neagu drept o continuare a sistemului politic construit în jurul actualei administrații și al holdingului „Sheriff”. Publicația amintește că Vadim Krasnoselski a ajuns la conducerea regiunii în 2016, fiind susținut de sistemul politic asociat holdingului. Același mediu economic și instituțional apare și în biografia celui care aspiră acum să îi ia locul.
De la „procuratura” separatistă la holdingul „Sheriff”
Vitali Neagu s-a născut la 24 aprilie 1976, în orașul Slobozia din regiunea transnistreană. Potrivit biografiei publicate de agenția oficială „Novosti Pridnestrovia”, în iulie 2021 acesta a absolvit Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol, specialitatea jurisprudență, precum și Academia Rusă de Administrație Publică de pe lângă președintele Federației Ruse, unde a studiat sociologia managementului.
Și-a început cariera în 1997, în cadrul pretinsei procuraturi din Slobozia. În 2001 a devenit „procuror superior” responsabil de supravegherea respectării legilor în procesul penal, iar în 2004 a fost numit șef al unui departament de supraveghere a anchetelor desfășurate de structurile de interne. În 2006 a trecut în sistemul judecătoresc nerecunoscut, fiind numit inițial „judecător” la Slobozia, apoi la așa-numita curte supremă a regiunii transnistrene.
Doi ani mai târziu, în 2008, Neagu a părăsit sistemul judiciar separatist și s-a angajat în departamentul juridic al companiei „Sheriff”, unde a activat până în 2012. Holdingul „Sheriff”, asociat omului de afaceri Victor Gușan, este principalul actor economic al regiunii transnistrene. Legătura profesională dintre Neagu și „Sheriff” este confirmată inclusiv de biografia sa oficială, publicată de instituțiile administrației separatiste.
În paralel, în 2010, Neagu a devenit membru al așa-numitei Comisii Electorale Centrale din regiune. Între 2012 și 2016 a practicat avocatura.
Ascensiunea sa în structurile executive s-a produs după instalarea lui Vadim Krasnoselski la conducerea regiunii, în 2016. În același an, Neagu a fost numit șef al pretinsului comitet vamal, funcție pe care a ocupat-o până în iulie 2021. La 8 iulie 2021, Krasnoselski a semnat decretul prin care Neagu era numit șef al așa-zisului minister de interne. În ianuarie 2026, după aproximativ patru ani și jumătate la conducerea structurilor de interne, Neagu a fost transferat în funcția de pretins vicepremier.
Mutarea dintr-o funcție de conducere a structurilor de forță într-una cu atribuții economice și administrative a coincis cu începutul unei creșteri importante a vizibilității sale publice.
Ion Iovcev: „E o marionetă. Va prelungi aceeași politică”
Fostul director al Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, care s-a confruntat de-a lungul anilor cu presiunile administrației separatiste asupra instituțiilor de învățământ cu predare în limba română, consideră că eventuala instalare a lui Vitali Neagu la conducerea regiunii nu va aduce schimbări în politica promovată de Tiraspol.
Contactat de Ziarul de Gardă, Iovcev a declarat că inclusiv originea moldovenească și numele românesc al candidatului ar putea fi utilizate de administrația separatistă pentru a crea aparența unui proces politic democratic.
„Îl promovează că-i moldovean și ca să arate că e democrație în Transnistria. E o marionetă. Va prelungi aceeași politică. Va îndeplini întocmai ce va cere Moscova”, crede Ion Iovcev.
Promo-LEX: Neagu a condus structurile de interne în perioada uneia dintre cele mai dure înăspriri a regimului de la Tiraspol
Dincolo de parcursul profesional și de relațiile cu mediul economic și politic de la Tiraspol, perioada în care Vitali Neagu a condus pretinsul minister de interne este marcată de numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului documentate de organizațiile specializate. Mandatul său, început în iulie 2021 și încheiat în ianuarie 2026, a coincis cu intensificarea represiunii împotriva persoanelor care criticau regimul, cu restrângerea libertății de exprimare și a circulației, precum și cu numeroase cazuri de detenție arbitrară și rele tratamente.
Într-un răspuns amplu oferit Ziarului de Gardă, pregătit de avocatul Vadim Vieru, Asociația Promo-LEX analizează activitatea structurilor aflate în subordinea lui Neagu, cazurile documentate de încălcare a drepturilor omului și responsabilitatea pe care acesta ar putea-o avea în calitate de conducător.
Potrivit organizației, sub conducerea lui Neagu s-au aflat miliția, brigada cu destinație specială „Dnestr”, izolatoarele de detenție provizorie, instituția specială de tip închis pentru minori „A. S. Makarenko” și sistemul de supraveghere video „Oraș sigur”. Miliția a participat, împreună cu alte structuri de forță, și la administrarea posturilor de control instalate în regiune.
Promo-LEX subliniază că instituțiile respective au avut roluri diferite în persecutarea persoanelor considerate incomode de administrația separatistă. Dosarele politice erau inițiate, de regulă, de pretinsul minister al securității (MGB) și de așa-zisa procuratură, în timp ce miliția executa reținerile, administra arestul contravențional, asigura escortarea și custodia persoanelor reținute și efectua controale la posturile de trecere.
„În mandatul lui Neagu, intimidările și detențiile arbitrare s-au intensificat, la fel și persecutarea persoanelor incomode pentru administrație, iar structurile subordonate lui au fost parte a mecanismului. Datele disponibile nu permit însă izolarea contribuției lui personale de cea a sistemului. Ceea ce este documentat este contribuția instituțională”, precizează Promo-LEX în răspunsul transmis ZdG.
De ce figurează Neagu pe lista persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului
În martie 2024, Asociația Promo-LEX l-a inclus pe Vitali Neagu pe poziția a opta în lista persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, la categoria conducătorilor structurilor transnistrene. Organizația i-a atribuit responsabilitate instituțională pentru încălcarea dreptului la libertate și siguranță, precum și a interdicției de a recurge la tortură, invocând o serie de abuzuri comise de structurile pe care le conducea.
Printre acestea se numără răpirea și maltratarea unui adolescent din Hagimus, plasarea ilegală a unei fete de 14 ani într-o instituție închisă, implicarea miliției în relele tratamente aplicate lui Nicolae Garmaș, reținerea nejustificată a jurnaliștilor și intimidarea școlilor cu predare în limba română. Lista menționează și cazul lui Adrian Glijin, arestat în octombrie 2020, înainte de numirea lui Neagu, precum și restricționarea accesului autorităților constituționale la informațiile relevante pentru anchetarea asasinării opozantului Oleg Horjan.
Promo-LEX explică temeiul includerii sale în listă astfel: „Prin acceptarea și perpetuarea acestei stări de fapt, Neagu poartă răspunderea pentru încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.”
Copii răpiți sau privați de libertate și victime ale torturii persecutate pentru plângeri
Unul dintre cazurile cele mai grave documentate în mandatul lui Neagu este cel al adolescentului de 15 ani din Hagimus, raionul Căușeni. La 20 ianuarie 2023, la Bender, după ce ieșise de la antrenament, copilul a fost oprit, încătușat și urcat într-un microbuz al miliției. Potrivit relatării sale, a fost lovit în repetate rânduri, ținut aproximativ două ore la o secție de miliție și amenințat că i se va tăia mâna cu un polizor.
Examinările medicale au constatat o coastă fracturată și comoție cerebrală. Autoritățile constituționale au pornit urmărirea penală pentru răpire, fiind adăugată ulterior și încadrarea de tortură asupra unui copil.
Promo-LEX precizează că nu a identificat o explicație publică a miliției din Bender sau informații despre sancționarea angajaților implicați. Cazul a fost inclus în dreptul lui Neagu deoarece instituția care a comis abuzul se afla în subordinea sa.
În martie 2023, un alt copil, o adolescentă de 14 ani, a fost plasată în instituția specială de tip închis „A. S. Makarenko”, aflată în subordinea pretinsului minister de interne, pentru simplul fapt că locuia singură. Fata nu era acuzată de săvârșirea vreunei infracțiuni și a fost eliberată după intervenția Oficiului Avocatului Poporului.
Promo-LEX califică situația drept privare ilegală de libertate și arată că asemenea practici au continuat inclusiv în 2025. Potrivit monitorizărilor organizației, copiii fără adăpost, inclusiv cu vârste între 11 și 14 ani, puteau fi internați în instituții închise fără garanții procedurale adecvate și fără acces la un avocat independent.
Alte două cazuri ilustrează folosirea structurilor de forță și a mecanismelor judiciare separatiste împotriva persoanelor care au reclamat abuzuri sau au exprimat opinii contrare politicii Tiraspolului.
Nicolae Garmaș, locuitor al orașului Bender, a reclamat că a fost torturat de milițieni în ianuarie 2021, înainte ca Neagu să fie numit în funcție. După ce a depus plângeri și a vorbit public despre violențele suferite, în august 2022 a fost condamnat de o pretinsă instanță din Bender la un an și șase luni de închisoare, cu suspendare. Promo-LEX consideră că a fost persecutat pentru că a reclamat tortura. Condamnarea și menținerea restricțiilor împotriva sa au avut loc în mandatul lui Neagu.
În cazul activistului Victor Pleșcanov, care arborase drapelul Ucrainei la balcon și condamnase invazia rusă, un inspector al miliției din Tiraspol a inițiat un dosar contravențional în 2022. Pleșcanov a primit inițial cinci zile de arest, după care a fost plasat în arest preventiv și condamnat la trei ani și două luni de închisoare pentru presupusa incitare la extremism. Aproximativ patru luni le-a petrecut într-un izolator al miliției.
Promo-LEX descrie acest caz drept un exemplu al mecanismului represiv prin care miliția furniza temeiul contravențional și asigura detenția, iar MGB și pretinsa procuratură gestionau dosarul penal. Pleșcanov a fost eliberat prin grațiere în mai 2024.
Cauzele Garmaș și Pleșcanov au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În ianuarie 2026, CtEDO a anunțat comunicarea mai multor dosare privind detențiile și abuzurile din regiune, inclusiv cauze reprezentate de Promo-LEX.
Izolatoare în subsoluri, decese în detenție și supraveghere extinsă
În răspunsul transmis ZdG, Promo-LEX acordă o atenție deosebită condițiilor din izolatoarele de detenție provizorie, aflate în subordinea structurii conduse de Neagu. Potrivit raportului privind drepturile omului în regiunea transnistreană pentru 2024, maltratarea persoanelor reținute în secțiile de miliție reprezenta o practică sistematică, documentată prin mărturiile și fotografiile victimelor.
Numeroase izolatoare funcționau în subsolurile comisariatelor. Persoanele reținute puteau fi ținute în asemenea spații până la zece zile pe lună, inclusiv după dispunerea arestului preventiv, în condiții caracterizate prin lipsa paturilor individuale și a instalațiilor sanitare adecvate, dar și prin acces limitat la îngrijiri medicale.
Datele citate de Promo-LEX din raportul pentru 2022 al pretinsului împuternicit pentru drepturile omului de la Tiraspol arătau că, dintre cele opt izolatoare existente, doar cel din Rîbnița avea paturi individuale. Același raport consemna 17 decese în locurile de detenție din regiune în anul 2022.
Organizația atrage atenția și asupra folosirii frecvente a arestului contravențional. Numărul ordonanțelor de arest contravențional a crescut de la 958 în 2022 la 1174 în 2023, o majorare de 22,55 %.
Un alt instrument de control a fost reprezentat de posturile de verificare instalate în aprilie 2022, după introducerea de către administrația separatistă a așa-numitului cod roșu de alertă teroristă. La 29 aprilie 2022, Vitali Neagu a justificat public instalarea acestor posturi, prezentând măsura drept una forțată și explicând că milițienii pot verifica actele și percheziționa persoanele considerate suspecte.
Promo-LEX a identificat 53 de posturi de control în 2024 și a documentat restricțiile impuse fermierilor din raionul Dubăsari, jurnaliștilor și altor persoane care circulau în regiune. La unul dintre aceste posturi, în noiembrie 2024, jurnaliștii Octavian Lupăcescu și Ion Moroz de la Studio-L au fost opriți și escortați spre Bender.
În paralel, sistemul de supraveghere „Oraș sigur”, administrat de structurile de interne, a fost extins. Raportul Promo-LEX pentru 2025 consemnează dezvoltarea supravegherii video și biometrice, precum și menținerea nivelului de alertă teroristă pe întreg parcursul anului.
Milițieni din subordinea sa – implicați în acțiuni pe teritoriul controlat de Chișinău
Promo-LEX documentează și două incidente în care mai mulți milițieni din structurile conduse de Neagu au acționat pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale.
La 25 mai 2024, în apropierea satului Fârlădeni, raionul Căușeni, un grup de milițieni din Bender a oprit cu forța un automobil și a încercat să îl rețină pe șofer. Localnicii au intervenit, iar grupul s-a retras. Poliția R. Moldova a pornit o cauză penală.
La 6 februarie 2025, un cetățean al R. Moldova a fost răpit din apropierea unui hotel din centrul Chișinăului de un grup de șase milițieni transnistreni și transportat spre regiune. Trei dintre aceștia au fost reținuți la postul vamal Rezina și trimiși în judecată în aprilie 2025 pentru răpirea unei persoane. Ceilalți trei au fugit.
Promo-LEX precizează că nu are informații despre pronunțarea sentinței în dosarul respectiv și nu a identificat o reacție publică a lui Neagu după reținerea celor trei subordonați ai săi.
Asasinarea lui Oleg Horjan: promisiuni de cooperare și o anchetă fără rezultate concludente
Un capitol distinct al răspunsului Promo-LEX este dedicat asasinării opozantului transnistrean Oleg Horjan, găsit mort la 17 iulie 2023 în locuința sa din Sucleia, cu semne de moarte violentă. Horjan fusese eliberat din detenție în decembrie 2022, după aproximativ patru ani și jumătate de închisoare.
După descoperirea cadavrului, structurile de la Tiraspol au anunțat deschiderea unei anchete pentru omor, prezentând inițial jaful drept principala versiune. Investigația a fost preluată de pretinsul comitet de anchetă.
La 21 iulie 2023, structura de interne condusă de Neagu a solicitat asistența Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova pentru identificarea autorilor. Ulterior, la 14 noiembrie 2023, Neagu a recunoscut public că ancheta nu înregistrase progrese și a declarat că Tiraspolul este pregătit să ofere Procuraturii R. Moldova documentele necesare. Fostul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a apreciat însă că această disponibilitate era mai degrabă declarativă.
Chișinăul a solicitat desfășurarea unei anchete sub egida OSCE, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a pornit propria investigație. Promo-LEX a sesizat și raportoarea specială a ONU pentru libertatea de exprimare.
Asociația precizează că un posibil mobil politic nu poate fi exclus, dar că autorii crimei nu au fost identificați, potrivit informațiilor disponibile la data răspunsului.
„Legea” care pedepsește sesizarea autorităților constituționale. Cum s-a înăsprit regimul în mandatul lui Neagu
Dincolo de cazurile individuale, Promo-LEX atrage atenția că mandatul lui Neagu a coincis cu o transformare a cadrului represiv din regiune, accelerată după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. La 25 iunie 2022, administrația separatistă a introdus o prevedere care sancționează sesizarea organelor de drept străine sau internaționale cu pedepse de până la cinci ani de închisoare și, în anumite circumstanțe, de până la opt ani. Inițiativa a aparținut pretinsului procuror general Anatoli Gurețki.
În martie 2023, numele „judecătorilor” și ale unor funcționari ai administrației separatiste au fost clasificate (secretizate), îngreunând identificarea persoanelor implicate în acțiuni de încălcare a drepturilor omului. În iunie 2023, administrația de la Tiraspol a extins legislația privind extremismul, majorând numărul categoriilor de acțiuni considerate „extremiste” de la opt la 29.
În 2024, utilizarea denumirii „Transnistria” a fost atribuită, prin reglementările locale, propagandei naziste. În 2025 au fost introduse amenzi pentru jurnaliștii care activează fără acreditarea administrației separatiste și prevederi privind așa-numitele „valori netradiționale”. Au fost formulate și propuneri de sancționare a insultelor online, inclusiv în cazul copiilor de la 14 ani. În 2026, pretinsul minister al securității a publicat o listă care include 19 platforme media cu care locuitorii regiunii au fost avertizați să nu colaboreze.
Promo-LEX subliniază că niciuna dintre aceste măsuri nu a fost inițiată de structura de interne condusă de Neagu. Cu toate acestea, miliția și celelalte instituții subordonate au participat la aplicarea restricțiilor.
De la 32 la 165 de apariții pe Telegram. Cum a crescut vizibilitatea lui Neagu înaintea desemnării candidaturii
În timp ce numele său era vehiculat drept posibil succesor al lui Vadim Krasnoselski, Vitali Neagu a devenit tot mai prezent în spațiul informațional controlat sau apropiat administrației separatiste.
O analiză publicată de agenția IPN la începutul lunii octombrie arată că vizibilitatea lui Neagu pe principalele canale de Telegram de la Tiraspol a crescut de peste cinci ori în numai șapte luni.
IPN a analizat peste 24 de mii de mesaje publicate între 1 ianuarie și 29 septembrie 2026 pe trei canale: „Первый Приднестровский”, „ТСВ Приднестровье” și „Новости Приднестровья | ПМР”, asociate instituțiilor media oficiale și celor apropiate holdingului „Sheriff”.
În februarie, prima lună completă după numirea lui Neagu în funcția de pretins vicepremier, acesta era menționat în 32 de publicații. În martie, numărul a crescut la 127, iar în septembrie a ajuns la 165. Ponderea materialelor în care apărea numele său a crescut, în aceeași perioadă, de la 1,15 % la 5,82 % din totalul publicațiilor analizate. Schimbarea este semnificativă și în comparație cu anul precedent. Potrivit IPN, în 2025 Neagu era menționat pe aceleași canale doar o dată la două-patru luni.
Nu doar frecvența aparițiilor s-a modificat, ci și subiectele cu care era asociat. La începutul anului 2026, presa de la Tiraspol îl prezenta în special în contextul unor activități economice și administrative: investiții, construcții, infrastructură, medicină, servicii comunale și digitalizare.
În lunile următoare, Neagu a început să apară la evenimente educaționale, culturale, religioase și comemorative, inclusiv alături de Krasnoselski și alți reprezentanți ai administrației separatiste.
În septembrie, tematica declarațiilor sale s-a extins spre subiecte geopolitice și politice: relațiile cu Chișinăul, reintegrarea, operațiunea de menținere a păcii, OSCE, Federația Rusă și alegerile pentru Duma de Stat.
Potrivit analizei IPN, interviurile acordate agenției ruse „RIA Novosti” au fost fragmentate de instituțiile media de la Tiraspol în mai multe știri separate, fiecare concentrată pe o declarație a lui Neagu. Astfel, acesta a devenit principala sursă a unor mesaje politice care depășeau atribuțiile sale de pretins vicepremier.
Un alt element remarcat de IPN este autonomia tot mai mare a prezenței sale mediatice față de Krasnoselski. Dintre cele 165 de publicații din septembrie în care era menționat Neagu, doar 22 îl menționau și pe actualul lider separatist. În celelalte 143 (87 %) Krasnoselski nu apărea.
„/Vitali Neagu nu este singurul pretendent la funcție. Înaintea sa, documentele au fost depuse de Vadim Kravciuk, membru al așa-numitului Soviet Suprem de la Tiraspol. În februarie 2026, președinta Maia Sandu i-a retras acestuia cetățenia R. Moldova, alături de alte opt persoane care dețin sau au deținut funcții în structurile separatiste.”
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
