Cum își pot apăra drepturile în instanța de judecată persoanele vulnerabile
Reprezentarea în instanța de judecată a unei persoane este costisitoare. Angajarea unui avocat calificat poate costa mii de lei, în funcție de complexitatea cazului, volumul de lucru sau calificarea apărătorului. Ce pot face în acest caz persoanele din categoriile vulnerabile? În ce condiții pot să se reprezinte pe sine în instanța de judecată sau cum pot accesa asistența juridică gratuită? Cine și în ce condiții poate beneficia de serviciile avocaților plătiți din contul statului și care este nivelul de pregătire al acestora? Numeroși cititori ZdG caută răspunsuri la aceste și alte întrebări, legate de apărarea în instanță a drepturilor persoanelor din categoriile vulnerabile.
Avocata Violeta Gașițoi și președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu, le răspund cititorilor.
Cum poate o persoană să se reprezinte pe sine în instanță
Dacă o persoană nu-și permite să angajeze un avocat, legea îi permite să se reprezinte singură în judecată. Totuși, avocata Violeta Gașițoi le recomandă celor care intenționează să-și apere de unii singuri interesele într-un proces de judecată să se adreseze mai întâi la o persoană calificată, altfel vor fi nevoiți să suporte consecințele care pot surveni din cauza faptului că nu cunosc legile, procedurile, termenele de procedură ori căile de atac ale hotărârilor judecătorești.
„Persoana care vrea să înceapă un proces judiciar trebuie să cunoască legile care se aplică în cazul litigiului său, legislația care permite examinarea acestuia, precum și să poată să pregătească toate actele necesare pentru adresarea în instanța de judecată ori către alte organe”, menționează Violeta Gașițoi.
Există mai multe forme de reprezentare a unei persoane în instanța de judecată. Prima formă este reprezentarea deplină, care cuprinde încheierea contractului cu un avocat pe perioada întregului litigiu. În aceste circumstanțe, avocatul examinează faptele relevante, acumulează probele admisibile, consultă clientul, efectuează cercetarea legislației, pregătește actele de procedură și le înaintează organelor competente.
O altă formă de reprezentare este reprezentarea parțială. În aceste circumstanțe, avocatul efectuează doar cele mai complicate acțiuni, pe care clientul nu le poate face singur, în rest, clientul își apără drepturile pe întreaga durată a procesului de judecată.
Dacă o persoană decide să apară în fața judecătorului fără avocat, aceasta trebuie să fie în stare să se conformeze regulilor de procedură în aceleași condiții ca și în cazul în care ar fi fost reprezentată de un avocat.
Ce pași trebuie să întreprindă o persoană care decide să își apere drepturile personal într-un proces
Primul pas este acumularea și fixarea faptelor. Cu alte cuvinte, trebuie fixate pe o foaie, în formă cronologică, evenimentele relevante care au avut loc. Aici se va răspunde la întrebările: Când și ce fapt ori încălcare a avut loc? Ce probe admisibile confirmă existența acestor evenimente? Cum aceste probe pot fi prezentate în judecată?
„O altă întrebare majoră care apare în orice proces de judecată este cum poate reclamantul să-și apere drepturile în mod legal. Persoana poate obține ajutor pentru efectuarea acestor cercetări de la avocați sau alți juriști”, menționează Violeta Gașițoi.
De regulă, legea prevede anumite remedii de care se poate folosi o persoană în cazul încălcării drepturilor sale, printre care se numără repararea prejudiciului cauzat, stoparea încălcării drepturilor, declararea nulității unui act juridic ori obligarea unei persoane la anumite acțiuni.
Următorul pas este stabilirea instanței de judecată care este competentă să examineze litigiul. În Republica Moldova justiţia se înfăptuiește în judecătorii, curți de apel și la Curtea Supremă de Justiţie. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona instanțe specializate, dar actualmente astfel de instanțe nu există. Instanţele judecătoreşti examinează toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice și juridice, precum şi a autorităţilor publice. De asemenea, instanțele judecătorești soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, în cazul în care este încălcat un drept al persoanei prin activitatea unei autorități publice sau în cazul nesoluționării în termen legal a unei cereri. La fel, instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în cauzele penale și contravenționale care se referă la infracţiuni sau contravenții. În materie penală, statul garantează asistența juridică garantată de stat în cazurile expres prevăzute de lege și atunci când interesele justiției o cer. „Aceasta înseamnă că inculpatul în cadrul unui proces penal tot timpul va fi reprezentat de un avocat calificat, până când va refuza în mod benevol asistența juridică, decât dacă inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni grave”, precizează avocata Violeta Gașițoi.
Persoana care decide să-și apere drepturile de sine stătător are aceleași drepturi și obligații procesuale ca și un avocat calificat. Adresarea în judecată se face aplicând forma stabilită prin lege a cererii de chemare în judecată. Ce trebuie să conțină o cerere de chemare în judecată aflați dintr-un articol anterior al Ziarului de Gardă. Cererea de chemare în judecată trebuie să fie depusă în original pentru instanța de judecată și să fie multiplicată în atâtea copii câți participanți sunt la proces.
„Cererea de chemare în judecată reprezintă primul și cel mai important document procesual. Anume la început apar cele mai multe neclarități. Spre exemplu, care fapte sunt relevante prezentului litigiu, cum aceste fapte pot fi probate în judecată prin probe admisibile, cum să interpretăm dreptul material care reglementează litigiul apărut, ce remedii legale pot fi cerute în instanța de judecată, termenele de adresare în judecată”, spune Violeta Gașițoi.
Cum poate fi accesată asistența juridică gratuită
Legislația Republicii Moldova prevede posibilitatea solicitării de către persoanele vulnerabile a asistenței juridice garantate de stat. În acest sens, persoana trebuie să contacteze ori să se deplaseze la Oficiul Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (Consiliu), care asigură acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza de activitate a Curții de Apel respective. La Oficiul Teritorial persoana va fi ajutată să completeze o cerere prin care solicită să-i fie numit un avocat din lista Consiliului, care să presteze servicii juridice garantate de stat pentru cauza sa. La rândul său, Consiliul va examina cererea persoanei și va lua decizia privind repartizarea cazului unui avocat ce are contract cu Consiliul, pentru a presta aceste servicii juridice garantate de stat. Potrivit Legii, au dreptul la asistenţă juridică calificată persoanele care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru a contracta astfel de servicii, persoanele suspectate de săvârşirea unei contravenţii pentru care se prevede arestarea contravenţională, persoanele care riscă să fie expulzate în cadrul procedurilor contravenţionale, persoanele în a căror privinţă se solicită înlocuirea amenzii sau a muncii neremunerate în folosul comunităţii cu închisoare sau cu arestare contravenţională, precum și persoanele care au beneficiat de ajutor social pe parcursul a șase luni înainte să depună solicitarea.
Prin intermediul Consiliului, persoanele vulnerabile pot beneficia de asistență juridică primară oferită de parajuriști și organizații obștești, precum și de asistență calificată – oferită de avocați la cerere și de avocați publici. Potrivit legii, în cadrul Consiliului se acordă asistenţă juridică garantată de stat, prin furnizarea informaţiilor, oferirea consultaţiilor şi explicaţiilor în probleme juridice, întocmirea actelor juridice, reprezentarea în faţa autorităţilor administraţiei publice, apărarea intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului în procesul penal, apărarea şi reprezentarea intereselor condamnatului, ale copiilor victime ale infracţiunilor, precum şi ale victimelor violenţei în familie, apărarea intereselor persoanei în cadrul procesului civil, în cadrul procedurii pe cauze contravenţionale, administrative și de contencios administrativ.
Care este nivelul de pregătire al avocaților din oficiu
Nu există nicio diferență între pregătirea avocaților privați, care acordă asistență juridică în baza contractului și a celor care acordă asistență juridică garantată de stat, spune Violeta Gașițoi. „Și unii, și alții au studii juridice superioare și au susținut cu succes examenele de calificare în avocatură. Experiența și practica personală a avocatului depinde de caracteristicile individuale ale fiecărui avocat. Este un mit că avocații din oficiu sunt mai puțin profesioniști. Din practică, am observat că cei ce prestează servicii garantate de stat uneori pot acorda aceste servicii mai calitativ decât mulți avocați din domeniul privat”, spune apărătoarea.
Ce alternative de apărare a drepturilor sale în instanță au persoanele care nu-și permit achitarea serviciilor unui avocat
O altă alternativă de reprezentare în instanță pentru persoanele vulnerabile este asistența pro bono. „Deseori avocații acordă asistență juridică pro bono persoanelor care într-adevăr au nevoie de asistență juridică și este clară situația precară a acestora. Există clinicile juridice universitare – la Universitatea de Stat, la Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, precum și la Clinicile Juridice Bălți și Comrat, care oferă consultații juridice gratuite. La fel, având în vedere că de multe ori cetățenii nu au la cine apela pentru consultații gratuite, sunt lansate diferite platforme online. Astfel, a fost lansată platforma online de oferire a răspunsurilor juridice gratuite – yavo.md. În prezent, pe platformă s-au înregistrat circa 310 jurişti, care au oferit peste 27.300 de răspunsuri la întrebările juridice ale cetăţenilor”, a subliniat președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
