Principală  —  ZdG explică  —  Infoteca drepturilor   —   Plângere la CtEDO. Pașii ce…

Plângere la CtEDO. Pașii ce trebuie urmați

„Am fost nedreptățit, o să mă plâng la CtEDO!”. Deseori, probabil, aţi auzit vorbindu-se despre CtEDO şi despre banii pe care R. Moldova trebuie să îi plătească celor lezaţi în drepturi. Ce este Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) şi cum vă poate face dreptate, aflați din cele ce urmează.

Ce este și ce face CtEDO?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) este un tribunal internaţional, cu sediul la Strasbourg, compus dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre care au ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Judecătorii îşi exercită funcţia cu titlu individual şi nu reprezintă niciun stat.

Curtea aplică prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Misiunea Curții este de a verifica respectarea de către statele semnatare a drepturilor şi garanţiilor prevăzute de Convenţie.

Republica Moldova a ratificat Convenţia în 1997. R. Moldova este reprezentată la Curtea Europeană de către Agentul său Guvernamental.

Când poate fi sesizată Curtea? 

Curtea poate fi sesizată de orice persoană fizică sau juridică care pretinde că un stat membru la Convenţie i-a încălcat un drept prevăzut de Convenţia Europeană şi protocoalele sale adiţionale. În cazul în care Curtea constată o încălcare a unuia sau a mai multor drepturi şi garanţii de către un stat membru, aceasta emite o hotărâre. Hotărârea este obligatorie, ţara în cauză fiind obligată să o execute.

Supravegherea executării hotărârilor Curţii Europene este pusă în sarcina Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Sunt practic inexistente cazurile când guvernul pârât nu plăteşte sumele dispuse spre plată prin hotărârile Curţii.

Care sunt drepturile prevăzute de Convenţie sau de
protocoalele sale?

Nu le vom enumera pe poate, dar în linii mari este vorba de:

  • dreptul la viaţă;
  • dreptul la un proces echitabil în materie civilă şi penală;
  • dreptul la respectarea vieţii private şi de familie;
  • libertatea de exprimare;
  • libertatea de gândire, conştiinţă şi religie;
  • dreptul la un recurs efectiv;
  • dreptul la respectarea bunurilor proprii;
  • dreptul la vot şi dreptul de a se prezenta la alegeri.

Totodată, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului stabileşte anumite interdicţii:

  • tortură şi pedepse sau tratamente inumane sau degradante;
  • detenţia arbitrară şi ilegală;
  • discriminarea în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Convenţie;
  • expulzarea sau neprimirea de către un stat a propriilor cetăţeni;
  • pedeapsa cu moartea;
  • expulzarea colectivă a străinilor.

Care sunt condițiile pentru acceptarea cererii mele la CtEDO?

Nu sunteţi obligat să aveţi cetăţenia unuia dintre statele membre. Trebuie, însă, ca încălcarea drepturilor dumneavoastră să fi fost comisă de unul dintre aceste state, în jurisdicţia sa.

Trebuie să fiţi direct şi personal victima încălcării pe care o denunţaţi. Nu puteţi să vă plângeţi pe o lege sau un act pentru că acestea vi se par injuste. Nu puteţi, de asemenea, să vă plângeţi în numele altor persoane (cu excepţia cazului în care aceste persoane sunt clar identificate şi sunteţi reprezentantul lor oficial).

Cererea la CtEDO poate fi depusă doar după epuizarea tuturor căilor de atac interne prevăzute de legislația Republicii Moldova. Plângerea se depune într-un termen de 6 luni de la data la care a existat posibilitatea efectivă de a face cunoștință cu textul integral al deciziei celei mai înalte instanțe din Republica Moldova. După expirarea acestui termen, Curtea nu vă mai poate accepta plângerea.

Examinând cererile depuse, CtEDO:

  • nu reexaminează în fond situaţiile juridice puse în discuţie la nivel naţional.
  • nu stabileşte nici dacă reclamantul trebuia să câştige un dosar la nivel naţional sau dacă învinuirile aduse împotriva reclamantului au fost întemeiate.

Curtea doar hotărește în ce măsură autorităţile naţionale ale statelor membre au respectat drepturile garantate de Convenţie şi protocoalele sale adiţionale.

Mai multe detalii privind criteriile de admisibilitate a cererilor le găsiți în Ghidul practic cu privire la admisibilitate elaborat CtEDO.

Împotriva cui pot depune o plângere la CtEDO?

Plângerea depusă la CtEDO poate fi depusă împotriva unuia sau a mai multor state părţi la Convenţie care, conform părerii dumneavoastră a/ au încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului printr-una sau mai multe acţiuni sau omisiuni care v-au afectat direct. Acţiunea sau acţiunile contestate trebuie să fie întreprinsă(e) de o autoritate publică a acelui/acelor stat(e) (tribunal, administraţie publică …). Curtea nu acceptă plângeri împotriva particularilor sau a instituţiilor private, de exemplu societăţile comerciale.

NB! La CtEDO nu vă puteţi plânge decât de încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi nu a „Declaraţiei universale a drepturilor omului” sau „Carta drepturilor fundamentale” etc.

Cum mă adresez Curții?

Pentru început, trebuie să completați și să semnați formularul oficial de cerere. Formularul cererii îl puteţi găsi pe site-ul CtEDO. Formularul de cerere trebuie descărcat de pe pagina Internet a Curții. Modalitatea de completare a formularului pas cu pas o găsiți AICI. La cererea completată anexaţi toate probele care vor confirma cele expuse de către dumneavoastră şi expediaţi-le prin poştă la următoarea adresă:

The Registrar
European Court of Human Rights
Council of Europe
F-67075 Strasbourg cedex

Vă puteţi adresa Curţii în scris în una din cele două limbi oficiale (engleză sau franceză) ori în limba oficială a unuia dintre statele care au ratificat Convenţia.

NB! Formularul nu trebuie trimis prin fax; acest lucru nu va întrerupe termenul menționat în Convenție pentru introducerea cererii la Curte. Doar originalul formularului trimis prin poșta va fi luat în considerare de către Curte. Nu vă deplasaţi la Strasbourg pentru a vă prezenta cazul personal, acesta nu va fi examinat mai rapid şi nici nu veţi primi consultanţă juridică.

Dacă nu doriţi să vă fie dezvăluită identitatea, informaţi de îndată Curtea, motivându-vă solicitarea. Preşedintele va hotărî dacă cerea dumneavoastră este justificată sau nu. În această etapă a procedurii, nu sunteţi obligat să fiţi reprezentat de un avocat. Totuşi, dacă doriţi să vă adresaţi Curţii printr-un reprezentant, trebuie să completați și să semnați partea pertinentă a formularului de cerere

NB! Actele nu se capsează, nu se dau la cusut şi nici nu trebuie autentificate notarial.

Procedura propriu-zisă

Procedura se derulează în scris. Nu au loc audiențe și veţi fi informat în scris asupra oricărei decizii luate de Curte la adresa pe care aţi indicat-o în cerere.

Pentru a depune o cerere/plângere la CtEDO, nu trebuie să achitaţi nimic. Procedura este gratuită (doar dacă nu recurgeţi la serviciile unui avocat pentru a-i achita serviciile). Deşi nu trebuie să fiţi reprezentat de către un avocat la începutul procedurii, o asemenea reprezentare devine obligatorie după comunicarea cererii dumneavoastre Guvernului. 

Etapele procedurii

  1. În primul rând, Curtea va analiza admisibilitatea cererii, ceea ce înseamnă că plângerea dumneavoastră trebuie să satisfacă anumite condiţii prevăzute de Convenţie. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, cererea va fi respinsă.
  2. Dacă cererea, în totalitate sau în parte, este declarată inadmisibilă, decizia este definitivă şi irevocabilă.
  3. Dacă cererea sau una din plângeri este declarată admisibilă, Curtea va încuraja părţile (dumneavoastră şi statul interesat) să ajungă la o înţelegere amiabilă. Ambelor parţi li se va recomanda să convină asupra unei soluţii. Dacă o astfel de înţelegere nu se poate încheia, Curtea va proceda la examinarea fondului cererii şi va judeca dacă a avut loc sau nu o încălcare a Convenţiei.

Cât va trebui să aștept?

Este imposibil de precizat durata procedurilor în faţa Curţii. Curtea îşi propune să judece cazurile în termen de trei ani după introducerea lor, dar examinarea unor cereri poate dura mai mult, în timp ce altele pot fi soluţionate mai rapid.

R. Moldova, după numărul de hotărâri și după numărul violărilor constatate, devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda, Portugalia, care după numărul populație depășesc cu mult R. Moldova și care au aderat cu mult timp înainte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.