Comisia Europeană constată preliminar că Meta încalcă Regulamentul privind serviciile digitale: nu a împiedicat minorii sub 13 ani să utilizeze Instagram și Facebook

Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că Meta încalcă Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) pentru că nu a identificat, evaluat și atenuat cu diligență riscurile ca minorii cu vârsta sub 13 ani să le acceseze serviciile.

În ciuda termenilor și condițiilor Meta care stabilesc vârsta minimă de acces la Instagram și Facebook, în condiții de siguranță, la 13 ani, măsurile puse în aplicare de companie pentru a aplica aceste restricții nu par a fi eficiente. Acestea nu împiedică în mod eficient accesul minorilor sub 13 ani la serviciile lor și nici nu îi identifică și elimină cu promptitudine, în cazul în care au obținut deja acces.

De exemplu, la crearea unui cont, minorii sub 13 ani pot introduce o dată de naștere falsă care le permite să pară că au cel puțin 13 ani, fără controale eficiente pentru verificarea corectitudinii datelor declarate.

Instrumentul Meta pentru raportarea minorilor sub 13 ani pe platformă este dificil de utilizat și ineficient, necesitând până la șapte clicuri pentru accesarea formularului de raportare, care nu este precompletat automat cu informațiile utilizatorului. Chiar și atunci când un minor sub 13 ani este raportat, adesea nu există o monitorizare eficientă, iar utilizatorul poate continua să utilizeze serviciul fără nicio verificare.

Aceasta se bazează pe o evaluare incompletă și considerată arbitrară a riscurilor, care nu identifică în mod optim riscul ca minorii sub 13 ani să acceseze Instagram și Facebook și să fie expuși unor experiențe inadecvate vârstei. Evaluarea Meta contrazice numeroase dovezi din Uniunea Europeană, potrivit cărora aproximativ 10–12% dintre copiii sub 13 ani utilizează Instagram și/sau Facebook. În plus, compania pare să nu fi luat în considerare dovezi științifice ușor accesibile care arată că minorii mai mici sunt mai vulnerabili la potențiale prejudicii cauzate de astfel de platforme.

„În această etapă, Comisia consideră că Instagram și Facebook trebuie să își modifice metodologia de evaluare a riscurilor pentru a analiza modul în care acestea se manifestă în Uniunea Europeană. În plus, platformele trebuie să își consolideze măsurile de prevenire, detectare și eliminare a minorilor sub 13 ani. Meta trebuie să contracareze și să atenueze în mod eficace riscurile la care ar putea fi expuși minorii, asigurând un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru aceștia”, se arată în comunicatul instituției.

Etapele următoare

În exercitarea dreptului la apărare, Instagram și Facebook pot analiza documentele din dosarele de investigație ale Comisiei și pot răspunde în scris la concluziile preliminare. Platformele pot, de asemenea, să adopte măsuri de remediere, în conformitate cu Orientările DSA din 2025 privind protecția minorilor. În paralel, va fi consultat Comitetul european pentru servicii digitale.

În cazul în care concluziile Comisiei se confirmă, aceasta poate emite o decizie de neconformitate, care poate atrage o amendă de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a furnizorului. De asemenea, pot fi aplicate penalități cu titlu cominatoriu pentru a asigura conformarea.

Aceste constatări preliminare fac parte din procedurile oficiale deschise de Comisia Europeană împotriva Instagram și Facebook în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, la 16 mai 2024. Investigația se bazează pe analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor, a datelor și documentelor interne, precum și a răspunsurilor platformelor la solicitările de informații. Procesul a fost sprijinit de organizații ale societății civile și experți în protecția minorilor din întreaga Uniune Europeană.

Investigația continuă cu privire la alte posibile încălcări, inclusiv obligațiile Meta de a proteja minorii și bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor. Analiza vizează și modul în care designul interfețelor Facebook și Instagram poate exploata vulnerabilitățile minorilor, favorizând comportamente de utilizare problematică și efecte de tip „gaură de iepure”.

Ce este Regulamentul privind serviciile digitale?

Regulamentul privind serviciile digitale se axează pe crearea unui mediu online mai sigur pentru utilizatorii și întreprinderile digitale și pe protejarea drepturilor fundamentale în spațiul digital prin stabilirea de noi norme privind:

• combaterea conținutului ilegal online, inclusiv a bunurilor, serviciilor și informațiilor, cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale;
• bordarea riscurilor societale în mediul online;
• trasabilitatea comercianților pe piețele online;
• măsuri de transparență pentru platformele online;
• supravegherea consolidată
  

Consiliul a adoptat Regulamentul privind serviciile digitale la 4 octombrie 2022. Noile norme se aplică începând cu 17 februarie 2024.

Regulamentul privind serviciile digitale face parte din pachetul legislativ privind serviciile digitale, care împreună cu Regulamentul privind piețele digitale:

• asigură accesul utilizatorilor digitali la produse sigure și protejează drepturile fundamentale ale utilizatorilor;
• permit o concurență liberă și loială în sectoarele digitale, pentru a stimula inovarea și creșterea.

Republica Moldova și reglementarea platformelor online

Statutul de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană presupune ca Republica Moldova să își armonizeze legislația națională cu standardele europene, inclusiv în domeniul digital. În contextul în care comunicarea publică se desfășoară tot mai mult în mediul online, iar platformele digitale au un rol esențial în procesul de informare, Regulamentul privind serviciile digitale (DSA – Digital Services Act) capătă o importanță majoră.

Uniunea Europeană cere statelor candidate, inclusiv Republicii Moldova, să se alinieze treptat la noile reguli digitale comunitare, iar unul dintre cele mai importante acte din domeniu este Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA).

Actualmente, proiectul Legii privind serviciile digitale se află în proces de elaborare. Potrivit autorităților soluția propusă este orientată spre reglementarea platformelor naționale. Proiectul de lege transpune parțial prevederile Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale).

Autoritatea responsabilă urmează să fie Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), care va coordonarea la nivel național aplicarea legii și va contribui la realizarea în mod eficace și consecvent a prevederilor acesteia, inclusiv prin colaborarea cu alte entități publice sau private la nivel național sau internațional.

Cadrul legal urmează să fie aprobat abia în toamnă, în luna septembrie, iar în paralel vor fi desfășurate campanii de informare.

TikTok și Instagram, principalele surse de informare pentru tinerii din Republica Moldova

Studiul „Indexul YOUTH AIM 2025” arată că cei mai mulți tineri aleg să se informeze pe TikTok (26%), urmat de Instagram (14%), site-uri de știri (13%), Telegram (7%), discuțiile cu părinții, familia (7%), YouTube (7%), discuțiile cu prieteni, colegi (6%), Facebook (5%), TV (inclusiv online) (5%) și școala (profesorii, biblioteca) (4%).

Deși TikTok-ul aparent e lider la capitolul sursa preferată de informare, când tinerii au fost rugați să selecteze cea mai de încredere sursă, TikTok-ul s-a clasat doar pe locul 7 fiind selectat de doar 6% din respondenți. Tinerii în primul rând au încredere în informația de pe site-uri de știri (22%), urmate de discuțiile cu părinții, familia (18%), TV (inclusiv online) (10%), Instagram (9%), Telegram (8%) și școală (profesorii, biblioteca) (7%).