ANALIZĂ DW Cum a ajuns România „un bulevard pentru drone rusești”
Radarele militare autohtone au pierdut drona rusească rătăcită deasupra teritoriului național în această noapte, scrie DW într-o analiză. Cum a dispărut? Și cât de pregătită e România să facă față unei eventuale agresiuni?
Ministrul apărării Radu Miruță și-a expus deja filosofia: nu tot ce zboară trebuie doborât. Altfel spus, România nu vrea neapărat să-și arate mușchii în fața Rusiei, așa că dronele care intră pe teritoriul țării sunt adesea lăsate să-și urmeze traiectoriile. Lângă Periprava, pe malul Dunării, au fost detectate în două nopți succesive de la începutul acestei săptămâni grupări de drone care au atacat localitățile din zona ucraineană a Deltei. Și drona pierdută astă noapte e căutată tot între Chilia Veche și Periprava.
Anul trecut, au existat cel puțin 30 de situații în care aparatele rusești fără pilot au intrat în spațiul aerian românesc, cele mai multe în timpul atacurilor comandate de Moscova asupra porturilor dunărene ucrainene. În noiembrie 2025 o dronă rusească s-a plimbat sute de kilometri deasupra României înainte de a se prăbuși într-un sat din județul Vaslui. Fostul președinte Traian Băsescu crede că „începem să fim ridicoli”, fiindcă „o țară care se respectă nu-și transformă spațiul aerian în bulevard pentru drone rusești”.
Miniștrii apărării au invocat diferite pretexte pentru a lăsa lucrurile așa cum sunt
Militarii români nu au doborât până acum nicio dronă rusească și i-au lăsat pe experții moscoviți să survoleze și poate chiar să monitorizeze spațiul autohton fără să le facă niciun fel de probleme. Miniștrii care s-au perindat la Apărare în ultimii ani au invocat diferite pretexte pentru a lăsa lucrurile așa cum sunt: Angel Tîlvăr (PSD) explica, de pildă, că dronele rusești nu au fost trimise cu intenție în România, că zboară la altitudine joasă și au traiectorie imprevizibilă, deci e complicat să fie date jos (ianuarie 2025). În septembrie anul trecut, după ce Polonia a doborât 19 drone în spațiul său aerian cu aeronave militare, Ionuț Moșteanu (USR) a declarat că România va doborî și ea orice aparat care intră în spațiul aerian.
Totuși, două luni mai târziu, o dronă rusească a zburat ore întregi deasupra țării, înainte de a dispărea de pe radare.
Ministrul apărării Radu Miruță (USR) a explicat în martie că deciziile nu sunt ușor de luat: „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu e doborâtă. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, e o altă decizie.”
România nu vrea să se angajeze într-o strategie dură împotriva Moscovei
Ce demonstrează România prin răspunsurile ei apatice în fața testărilor pe care le face Rusia? Că nu vrea să enerveze Moscova, că se ferește să intre în coliziune în vreun fel cu Rusia, că preferă să rămână într-o zonă de confort. Mai grav e însă că România nu-și poate supraveghea spațiul aerian. În cazul dronei de astă noapte a fost o situație similară ca în noiembrie, cu drona pe care radarele militare au pierdut-o, iar aparatul a fost învins de un copac din satul Puiești după ce s-a plimbat peste trei județe.
România se înarmează, are avioane militare noi și sisteme de apărare sofisticate, dar nu vrea să se angajeze într-o strategie dură împotriva Rusiei. În același timp, felul în care răspunde acestor drone rătăcite sau trimise de Moscova în misiune de monitorizare sugerează slăbiciune și nehotărâre.
