• VIDEO/ „Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?” Cum este implementată reforma justiției în R. Moldova

    VIDEO/ „Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?” Cum este implementată reforma justiției în R. Moldova
    30 noiembrie 2020 | 09:29

    „E dezastru… Și e puțin spus dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, spune, revoltat, Ion Cotea, magistrat la Judecătoria Cahul. De un an, cei nouă magistrați ai acestei instanțe sunt nevoiți să facă justiție într-un sediu improvizat, împărțind o singură sală de ședințe, după ce vechiul edificiu a ajuns să prezinte pericol pentru viața angajaților instanței, riscând să se prăbușească. 

    După doi ani de la renovarea capitală, atât pe interior, cât și pe exterior, clădirea Judecătoriei Cahul a fost recunoscută ca fiind avariată, iar acum un an activitatea judecătorească a fost transferată în sediul fostei tipografii. Pentru închirierea spațiului, care aparține unui agent economic local, sunt alocați, anual, din bugetul de stat circa jumătate de milion de lei.

    Încă în 2018, în contextul Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, a fost luată decizia ca, până în 2021, în locul actualei clădiri să fie construit un nou sediu pentru Judecătoria Cahul, un Palat al Justiției care urma să găzduiască activitatea judecătoriilor Cahul, Cantemir și Taraclia, dar și a Curții de Apel Cahul. Doar că, până în prezent, edificiul vechi încă nu a fost demolat, iar lucrările de construcție nu au început. 

    Între timp, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești informează că lucrările au fost stopate după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis să analizeze harta judiciară prin prisma problemelor identificate în cei trei ani de la implementarea reformei justiției.

    Până în iunie 2019, Judecătoria Cahul își desfășura activitatea într-o clădire amplasată în centrul orașului Cahul. Edificiul atribuit instanței în anul 2001 a fost construit în 1954, fiind proiectat inițial ca o clădire a administrației sovietice.

    Clădirea riscă să se prăbușească după investiții de circa 3,12 milioane de lei

    Într-un răspuns pentru ZdG al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) se arată că, în anii 2006-2013, s-au desfășurat lucrări de renovare generală a instanţei, cu o valoare totală de 3,12 milioane de lei. Deși a fost reparat capital atât interiorul, cât și exteriorul clădirii, la distanță de doi ani, în 2015, într-un raport de expertiză specialiștii au concluzionat că starea tehnică a clădirii este nesatisfăcătoare și că aceasta risca să se prăbușească. Mihail Bușuleac, președintele interimar al Judecătoriei Cahul, relatează că, de fapt, clădirea a ajuns într-o stare „deplorabilă” începând cu anul 2000, atunci când au apărut mai multe fisuri, iar în urma unui incident produs în 2014 edificiul a fost grav avariat.

    „Potrivit raportului de expertiză din 2015, activitatea în acest sediu nu putea fi desfășurată, deoarece punea în pericol viața și integritatea justițiabililor, dar și a lucrătorilor judecătoriei. Mai multe fisuri au apărut în urma unui incident din 2014, când s-a spart o țeavă de apă, în apropierea clădirii. Totodată, datorită solului care este aici și a apelor subterane care se află la suprafață, au dus la deteriorarea clădirii”, precizează președintele instanței.

    Mihail Bușuleac, președintele interimar al Judecătoriei Cahul

    Bușuleac relatează că, în urma cutremurelor care s-au produs ulterior, starea clădirii s-a agravat, pe interior edificiul a început să se dărâme, iar pericolul de prăbușire a devenit și mai evident.

    Executarea deciziilor CtEDO din contul banilor pentru sediile instanțelor de judecată

    În temeiul Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, aprobată de Parlament la 24 aprilie 2016, Judecătoriile Cantemir și Taraclia au fuzionat cu Judecătoria Cahul, iar instanța nou-creată urma să-și înceapă activitatea, conform noilor prevederi legale, la 1 ianuarie 2017, fiind stabilit sediul în orașul Cahul. Potrivit planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului judiciar, edificiul judecătoriei nou-create, de rând cu al altor cinci instanțe, urma a fi construit în anii 2018-2021.

    Astfel, potrivit rapoartelor Ministerului Justiției, în 2017, s-a decis ca noul sediu al Judecătoriei Cahul să fie construit pe terenul actualului sediu al instanței. În acest scop, în 2018, din bugetul de stat au fost alocate 1,71 milioane de lei pentru pregătirea proiectelor pentru construcție. Tot în 2018, apăruse ideea edificării unui sediu comun pentru Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul, ceea ce presupunea majorarea alocațiilor pentru construcția clădirii în sumă de circa 98,2 mii de lei. Din varii motive, acțiunile incluse în planurile anuale nu au fost însă realizate în termenii stabiliți.

    Edificiul Judecătoriei Cahul care a fost recunoscut avariat, și în locul căruia urmează să fie construit Palatul Justiției Cahul

    Pentru anul 2019 au fost prevăzute alte 10 milioane de lei pentru construcția Judecătoriei Cahul, dintre care, după rectificare, au rămas doar 2,3 milioane de lei.

    „Mijloacele alocate nu au fost valorificate din cauza necesității unei decizii la nivel de Parlament privind modificarea/completarea Hotărârii Guvernului nr.21/2017 în privința propunerii construirii unui edificiu comun pentru Judecătoria și Curtea de Apel Cahul”, se arată în raport.

    Ulterior, în 2020, pentru construirea noii clădiri a instanței, din bugetul de stat au fost alocate alte 5,4 milioane de lei. În aprilie 2020 însă, după decizia CtEDO în dosarul „Gemeni”, în urma căreia R. Moldova urmează să plătească reclamanților circa 74 de milioane de lei, Guvernul a operat modificări la Legea bugetului de stat. În acest context, Guvernul a decis executarea deciziei CtEDO, cu 28,6 de milioane de lei din contul programului de construcție a sediilor noi pentru instanțele judecătorești. După rectificare, din cele 40 de milioane aprobate inițial în 2020 pentru administrația judecătorească, au rămas circa 11 milioane de lei.

    Construcția judecătoriei se amână

    În răspunsul AAIJ pentru ZdG se arată că, la 26 mai 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis crearea unui grup de lucru interinstituțional pentru a evalua „rezultatele implementării reformei de organizare a sistemului judecătoresc și a propune amendamente în relație cu noua hartă judecătorească necesare pentru buna funcționare a instanțelor și, în special, pentru a respecta drepturile justițiabililor”. În acest context, Petru Vîrlan, directorul adjunct al AAIJ, susține că edificarea noilor sedii ale judecătoriilor a fost sistată până la pronunțarea deciziei CSM, în baza concluziilor grupului de lucru. Astfel, termenii stabiliți inițial pentru construcția sediului Judecătoriei Cahul, dar și a celorlalte instanțe, urmează a fi modificați. 

    Răspuns AAIJ pentru ZdG by Ziarul de Gardă on Scribd

    „Conform planului, proiectul (Judecătoriei Cahul, n.r.) deja trebuia să fie gata, aprobat de către organele competente, trecute toate etapele de proiect, dar din motivul că CSM a hotărât să revadă harta judiciară nu poate continua procesul, trebuie să fie regândit, să treacă etapele decizionale corecte, pentru ca să fie o decizie corectă, nu pripită”, a precizat Vîrlan, menționând că nu cunoaște despre termenii în care CSM urmează să emită o hotărâre în acest sens.

    Judecătoria Cahul din sediul tipografiei

    Între timp, de mai bine de un an, activitatea Judecătoriei Cahul se desfășoară în incinta fostei tipografii din oraș. Anual, pentru închirierea spațiului este alocat circa jumătate de milion de lei din bugetul de stat.

    Președintele interimar al instanței susține că decizia de a transfera activitatea judecătoriei într-un alt sediu, până vor fi finalizate lucrările de construcție ale noului edificiu, a fost consultată cu membrii CSM, cu Ministerul Justiției și cu AAIJ. Astfel, pentru desfășurarea ulterioară a activității judecătorești nu a fost identificată o clădire publică, dar a fost închiriat spațiu de la un agent economic local. Bușuleac argumentează că s-a recurs la această soluție, deoarece „toate clădirile publice sunt ocupate fie total, fie parțial”, iar spațiul curent a fost „cea mai bună ofertă”.

    Clădirea fostei tipografii din Cahul, în care se desfășoară, în prezent, activitatea judecătorească

    Astfel, aproximativ 452 de mii de lei din bugetul de stat ajung în buzunarul companiei „Almex-Co” SRL, a cărui proprietar este un influent om de afaceri din Cahul, Alexei Colodeev, fost susținător și consilier din partea Partidului Comuniștilor, actualul proprietar al ziarului „Cahul Expres”, publicație care a răspândit în perioada campaniei electorale materiale denigratoare în adresa oponenților lui Igor Dodon.

    „Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”

    Atât președintele interimar al judecătoriei, cât și magistrații sunt nemulțumiți de condițiile în care sunt nevoiți să activeze, dar și de incertitudinea privind construcția noului edificiu.

    Ion Cotea activează în calitate de magistrat la Judecătoria Cahul de mai bine de 25 de ani. Judecătorul spune că sediul actual nu este adaptat pentru o instituție care înfăptuiește justiția. Totodată, acesta subliniază că cei nouă judecători sunt nevoiți să împartă o singură sală de ședințe. Astfel, în lipsa sălilor, majoritatea judecătorilor desfășoară ședințele în birourile lor, care nu corespund standardelor, iar în contextul pandemiei, nu au posibilitatea de a asigura distanța socială. 

    „Fiecare judecător are, zilnic, 10-15 cauze spre examinare. Vă dați seama, e imposibil. Majoritatea cauzelor au persoane cărora trebuie nu doar că să le asiguri distanța socială, dar fizic să asiguri să intre toți în sală. Avem ședințe care ori se amână în aceeași zi, ori suntem nevoiți să le amânăm pentru un interval de timp mai îndelungat”, povestește, indignat, judecătorul, punctând că, în asemenea condiții, procesul de înfăptuire a justiției „se tergiversează”, iar oamenii încep să înainteze pretenții.

    Ion Cotea, magistrat la Judecătoria Cahul de mai bine de 25 de ani

    „Sarcina per judecător crește nu doar în progresie aritmetică, dar și geometrică. Cu cât mai multe cauze vin, cu atât mai mult ele se tergiversează, se acumulează, termenii ajung să fie de durată, oamenii încep să înainteze pretenții. Asta va duce la ceea că o să fim acționați pentru examinare îndelungată, dar cum poți să asiguri, dacă nu ai condiții, nu ai loc, elementar, pentru ședința de judecată? E dezastru… Și e, puțin spus, dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, întreabă, retoric, magistratul.

    „De 25 de ani am asistat doar la distrugerea justiției”

    Totodată, Ion Cotea afirmă că problema sediului instanței este una veche, iar angajații judecătoriei au început să se revolte încă de când vechiul sediu a fost recunoscut ca fiind avariat, situație care persistă de mai bine de cinci ani. Judecătorul afirmă că, deși toți sunt nemulțumiți, le e teamă să vorbească, de frica să nu fie persecutați sau sancționați.

    „Mulți dintre colegii mei: „Ei, că nu trebuie…”. Nu, dragii mei, trebuie să spunem adevărul, pentru că așa vom conserva situația asta și va dura mult timp. Se tem să vorbească, că vor fi persecutați pentru asta. Doar știți că e declarat că sistemul e captiv. Cum obții captivitatea? Iată așa. Îl iei pe un judecător, nu-i asiguri condiții de muncă, ca ulterior, prin instituțiile noastre disciplinare, îl sancționezi, până poți să-l și concediezi. Asta-i situația. Când am venit în sistem, să vedeți cât de liber vorbeau judecătorii despre toate problemele, nu-și dădeau rândul. Acum, la ultima Adunare a Judecătorilor, în martie 2019, toți tac. De ce? Pentru că cei care au mai vorbit, știți care le e soarta lor – au fost concediați. Scoși în afara sistemului. Pentru ce? Pentru că au spus adevărul. Și noi vrem să avem un sistem independent? De unde să-l avem? O să fie tot timpul așa capturat, și nu capturat, dar îngenuncheat. Vă spun sincer, de 25 de ani asist doar la distrugerea justiției”, vorbește cu indignare magistratul.

    Reforma justiției a demarat în aprilie 2016. Începând cu 1 ianuarie 2017, sistemul instanțelor judecătorești din R. Moldova a fost reorganizat. Astfel, cele 44 de instanțe judecătorești de prim nivel, existente anterior, au fuzionat, fiind create 15 instanțe noi. Conform Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, unificarea se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027, pe măsura creării condițiilor corespunzătoare, conform planului aprobat de Parlament. 

    Primul și singurul sediu construit în contextul acestui proces este al Judecătoriei Ungheni, pentru edificarea căruia au fost cheltuite aproximativ 60 de milioane de lei. Imobilul, numit „Palatul Justiției din Ungheni” a fost dat în exploatare în februarie 2018.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Un jurnalist BBC aflat la bordul navei Defender dezvăluie detalii despre incidentul din Marea Neagră: „Vasul de război a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești”

    Un corespondent BBC se afla miercuri, 23 iunie, la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Jonathan Beale, jurnalist specializat în probleme de apărare, a spus că…
    Un jurnalist BBC aflat la bordul navei Defender dezvăluie detalii despre incidentul din Marea Neagră: „Vasul de război a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești”

    Citiți joi în ZdG

    În ediția de joi, 24 iunie, a Ziarului de Gardă găsiți un nou supliment electoral în care, în continuare, vă prezentăm cele mai importante detalii din carierele altor candidați electorali care cer votul cetățen…
    Citiți joi în ZdG

    FOTO/ Trei cetățeni ai R. Moldova, printre care și un copil, și-au pierdut viața în urma unui accident produs în România: un alt copil, transportat la spital

    Trei cetățeni ai R. Moldova – un bărbat de 28 de ani, o femeie de 29 de ani și un copil de șase ani și-au pierdut viața în urma unui accident produs miercuri, 23 iunie, pe DN1 Cluj-Napoca – Oradea,…
    FOTO/ Trei cetățeni ai R. Moldova, printre care și un copil, și-au pierdut viața în urma unui accident produs în România: un alt copil, transportat la spital

    DOC/ Lista și locațiile secțiilor de vot care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

    La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent urmează a fi deschise 150 de secții de vot în străinătate, astfel încât cetățenii moldoveni plecați peste hotare să-și poată exercita dreptul la vot. O d…
    DOC/ Lista și locațiile secțiilor de vot care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

    ULTIMA ORĂ! CEC a decis: 150 de secții de vot urmează să fie deschise în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie

    După două săptămâni de procese în instanțele de judecată și după opt ore de consultări între membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (…
    ULTIMA ORĂ! CEC a decis: 150 de secții de vot urmează să fie deschise în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie