Comunicare la vârsta singurătăţii
Persoanele în etate sunt purtători ai unor experienţe complexe şi valori necesare pentru generaţiile ulterioare ale oricărui stat, dar deseori sunt privite ca o povară pentru familie, sau o categorie de persoane generoase de care se poate beneficia fără a oferi nimic în schimb. În statele în care şomajul, migraţia, sărăcia ating cote importante, bătrânii sunt victimele de care societatea îşi aminteşte în ultimul rând.
Ca şi orice cetăţean, persoanele în etate ajung în situaţii în care au nevoie să-şi cunoască drepturile, dar şi instituţiile abilitate cu responsabilităţi pentru asigurarea respectării acestor drepturi. Dar cum e să îţi cunoşti drepturile atunci când ai un număr mare de ani în spate, când mersul e lent, vederea şi auzul slabe, iar schimbările în societate se produc prea rapid?
În R.Moldova persoanele în etate rămân deseori vulnerabile în faţa problemelor cotidiene, dar, uneori, şi a agresivităţii membrilor familiei sau chiar a unor străini. Cazurile lor sunt cunoscute în orice comunitate, iar în unele localităţi au apărut modele de informare şi consiliere a vârstnicilor.
De ce au nevoie bătrânii să-şi cunoască drepturile?
Mătuşa Elena din Orhei a rămas văduvă acum câţiva ani. Copiii, în căutarea unei munci mai bine plătite, au plecat peste hotare, lăsându-şi copiii în grija bunicii. Între timp, unul dintre nepoţi s-a căsătorit, venind cu aleasa inimii tot în casa bunicii. Deoarece tinerii sunt şomeri, întreţinerea lor e pe umerii bunici, doar că pensia ei nu e suficientă, de aceea e nevoită săse limiteze ăn toate. Nu îndrăzneşte să se plângă, pentru că, în viziunea sa dar şi a altor oameni din localitate, e ca şi cum „ar scoate gunoiul din casă”.
Situaţia lui moş Ion de 68 de ani din aceeaş localitate e şi mai complicată. După ce a renunţat la libertate, în favoarea fiului său, acesta a ajuns să-l terorizeze. Acum câţiva ani, plecase împreună cu fiul său la muncă în Rusia. Acolo, tânărul s-a luat la harţă cu câţiva inşi, urmând o bătaie, în urma căreia unul dintre cei implicaţi a decedat. Astfel, fiul lui moş Ion a ajuns pe banca acuzaţilor, dar tatăl şi-a asumat vina şi a făcut câţiva ani de închisoare. După gratii tatăl se gândea că a salvat viitorul fiului său şi va beneficia la bătrâneşe de recunoştinţă şi sprijin. Dar revenit acasă a găsit fiul în conflict cu legea, în prietenie cu paharul, agresiv. Acum suportă agresiunile acestuia şi bătrâneţile lângă el îi par cea mai cruntă închisoare.
Atât mătuşa Elena, cât şi moş Ion, dar şi multe alte persoane în etate ajunse în situaţii dificile au întrebări, dar nu ştiu cui şi cum şi cui să le adreseze. Drumul către autorităţile publice este prea lung, mai ales că nu sunt siguri dacă procedează corect. Deja de 11 ani în peste 10 localități din R.Moldova au fost iniţiate şi lansate servicii de voluntari de către organizaţia HelpAge International – Moldova.
Voluntari pentru vârstnici
Voluntarii, persoane din rândul vârstnicilor, dar care au interes şi capacitate să informeze şi să consulte alte persoane, sunt instruiţi să găsească soluţii pentru diverse probleme cu care se confruntă persoanele în etate atât la nivel local, cât şi naţional. HelpAge International asigură aceste cursuri de instruire regulat. „Suntem instruiţi şi ajutaţi să înţelegem că tăcerea nu este o soluţie. Nu trebuie să tăcem când apar probleme atât în familia noastră, cât şi în familiile persoanelor vârstnice”, ne spune Claudia Cârja, lidera voluntarilor din s. Carabetovca, r. Basarabeasca.
Voluntarii organizează diverse activităţi pentru vârstnici în localităţile lor. Totul porneşte de la răspândirea unor pliante informaţionale care conţin informaţii simple despre rolul autorităţilor publice dar şi datele de contact. În acest caz, bătrânii abuzaţi sau aflaţi în situaţii critice au datele la îndemână şi pot face un apel imediat. Claudia Cârjă a cunoscut multe cazuri când aceste procedee de informare au ajutat. „O localnică a fost alungată de acasă de către soţ. Acesta o şi bătea. Când a văzut numărul de telefon al poliţistului, n-a mai stat pe gânduri. L-a sunat imediat şi i-a relatat situaţia”, ne spune voluntara.
Durerea se tratează cu informaţii
Eleonora Boguş, preşedinta Societăţii „Demnitate” din Orhei, organizație parteneră a HelpAge cunoaşte problemele vârstnicilor din prima sursă. Ea susţine că agresivitatea fizică la care sunt supuse persoanele în etate nu doar în familie, ci şi din partea străinilor, tentaţi să le ia până şi puţinul rămas constituie o problemă alarmantă. Mătuşa Eudochia din această localitate are 80 de ani, a fost atacată de trei persoane în ziua când poştaşa i-a adus pensia. Unul dintre atacatori era chiar una dintre rudele sale şi femeia l-a recunoscut imediat. Din cauza ameninţărilor, a cedat, dar ce să facă după aceasta? Dacă îi denunţă – va reacţiona cineva la problema ei? Una dintre voluntarele din Orhei a telefonat-o să afle ce mai face şi cum o mai duce. În faţa voluntarei mătuşa Eudochia şi-a deschis sufletul. Voluntara a alertat poliţia. În prezent, cele trei persoane care au furat pensia bătrânei se află în arest, aşteptând procesul.
Eleonora Boguş susţine că bătrânii au nevoie de susţinerea voluntarilor, tocmai pentru a le reda încrederea în propriile drepturi şi în autorităţi, dar şi în existenţa unui ajutor atunci când au nevoie. Ea consideră că e o problemă faptul că vârstnicii trec sub tăcere ceea ce li se întâmplă, mai ales atunci când sunt agresaţi de membri ai familiei şi de rude. „Nu recunosc faptul că sunt agresaţi. Spun că nu vor să scoată gunoiul din casă”, constată Eleonora Boguş. Tocmai aceste probleme au fost discutate la 30 martie la Orhei, în cadrul unei mese rotunde pentru voluntari, organizată de HelpAge International.
Voluntarii care ajută persoanele în etate, se întrunesc periodic, discutând situaţii şi aspecte specifice ale acestei munci. Duminică, 30 martie, la Carabetovca, s-a desfăşurat o masă rotundă la care s-au discutat probleme ce ţin de asigurarea medicală a vârstnicilor. Claudia Cârjă este lideră a voluntarilor din această localitate şi cunoaşte bine situaţiile în care e nevoie de intervenţia comunităţii. Ea confirmă faptul că persoanele în etate evită să se adreseze la medic din cauza unor percepţii nedorite. „Medicii deseori le spun: dar mata te-ai uitat în paşaport câţi ani ai? Ei au în vedere – eşti bătrân, ce mai vrei? E normal să te doară”, spune Claudia Cârja.
Voluntarii participanţi la masa rotundă de la Carabetovca au discutat nu doar despre modul în care poate fi îmbunătăţită atitudinea lucrătorilor medicali faţă de persoanele în etate, ci şi informaţia pe care ar trebui să o cunoască fiecare persoană atunci când ajunge în contact cu serviciile medicale. Voluntarii din această localitate s-au informat şi urmează să informeze persoanele în etate ce medicamente se dau la preţ redus sau/şi gratuit, care sunt preparatele incluse în lista celor compensate etc. Or, persoanele în etate spun deseori, că „li se ia durerea cu mâna”, dacă beneficiază de o atitudine binevoitoare, iar pastilele la preţ pe potriva pensiei lor fac acest proces mai sigur.
