Prețul neafișat pentru un gram de oxigen
Încălzirea globală – răspuns la neglijența omenirii
2015 a fost unul dintre cei mai fierbinţi ani, nu doar la nivel politic, ci şi climatic. „Ultimul deceniu, în special anul 2015, a fost cel mai fierbinte de la debutul măsurătorilor meteorologice. Lumea a ajuns într-un punct critic”, spunea Laurance Tubiana, ambasador pentru climă al Franţei. Arhivele meteorologice arată că, din 1980, dezastrele provocate de fenomenele meteo au sporit simţitor și încă nimeni nu a reușit să le reducă.
Secetă distrugătoare, furtuni cu grindină zdrobitoare, valuri de căldură înăbuşitoare, sunt fenomenele la care încercăm să facem faţă în ultimii ani, fără a ne pune prea multe întrebări. Potrivit climatologilor, dezastrele tot mai frecvente sunt rezultatul schimbărilor climatice, care se fac tot mai resimţite.
Poliţa de asigurare medicală pentru planetă
„Nu trebuie să privim planeta ca pe un mall uriaş, dar să trecem peste fascinaţia noastră faţă de lucruri sclipitoare, care consumă multă energie. Trebuie să înţelegem că planeta funcţionează ca un sistem biologic, care suferă în urma activităţilor noastre”, susţine biologul şi expertul în conservare Thomas Lovejoy.
„Schimbarea climei e o realitate firească. Dar, clima planetei se modifică atât de repede, încât trebuie să ne trezim şi să facem ceva… Anterior, planeta se încălzea cu un grad Celsius de-a lungul mai multor secole, iar acum, această creştere a temperaturii are altă vitează”, explică Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbarea Climei de la Ministerul Mediului.
Primii paşi, totuşi, au fost făcuţi. La sfârşit de 2015, 195 de ţări, inclusiv R. Moldova, au semnat acordul adoptat la Summitul de la Paris. Acordul are drept scop menţinerea creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius; creşterea capacităţii de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod care nu ameninţă asigurarea alimentaţiei.
Secretarul General al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, consideră documentul semnat la Paris ca fiind o poliţă de asigurare medicală pentru planetă. Acordul va intra în vigoare în 2020.
„Oraşele spălate de inundaţii nu pot fi reconstruite…”
„Acordul de la Paris este cea mai bună şansă ca omenirea să supravieţuiască. Depinde foarte mult cum se va organiza umanitatea în următorii 100 de ani în vederea reducerii încălzirii globale, şi aceasta este direct legată de şansa noastră de a supravieţui. Din păcate, problema schimbărilor climatice rămâne una generală, superficial tratată de cetăţenii R. Moldova. Avem datoria să-i informăm şi să-i ajutăm să înţeleagă importanţa şi impactul acestui proces”, opinează Valeriu Munteanu, fostul ministru al Mediului.
Statele subdezvoltate contribuie mai puţin la schimbările climatice, deşi suferă cel mai mult. „Daunele acestor schimbări climatice sunt ireversibile. Gheţarii care s-au topit nu mai pot fi îngheţaţi. Speciile de animalele care au murit nu pot fi înviate, iar oraşele spălate de inundaţii nu pot fi rezidite”, explică Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU, reprezentanta rezidentă PNUD.
„Efectele de seră nu au frontiere. Nu ne putem spăla pe mâini susţinând că nu ne interesează, mizând pe faptul că şi-ar face griji marii poluatori”, spune Vasile Scorpan. Potrivit lui, planeta va putea să-şi revină dacă oamenii vor trăi în armonie cu natura. „Oamenii trebuie să înveţe, de la grădiniţă, cum să aibă grijă de planetă şi să-i economisească resursele”, este de părere Vasile Scorpan.
„Realitatea depăşeşte cele mai pesimiste scenarii”
„Ameninţarea este reală. Realitatea depăşeşte cele mai pesimiste scenarii. Preţul pasivităţii sau al acţiunilor inadecvate este inacceptabil”, a declarat Todd Stern, reprezentant special al SUA pentru schimbările climatice. În acest sens, R. Moldova şi-a asumat nişte obligaţii, pe care urmează să le realizeze în următorii ani. Printre acestea se numără şi strategia de adaptare a fondului forestier şi a sănătăţii publice la schimbările climatice.
Potrivit Ministerului Mediului, R. Moldova are cele mai puţine ape subterane, iar suprafaţa forestieră s-a redus de la 30% din suprafaţa totală a R. Moldova până la 10%. „Împădurirea, trecerea de la cărbune la gaze naturale sau păcură, repararea ţevilor vechi şi ruginite, ca apa să nu mai formeze lacuri pe străzile urbane, reciclarea deşeurilor şi multe altele ar contribui semnificativ la combaterea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice”, spune Vasile Scorpan.
În ultimii 100 de ani, în R. Moldova, temperatura a crescut cu 1 grad, în timp ce la nivel global cu 0,74 grade Celsius. Creşterea temperaturilor cauzată de gazele de seră e doar începutul, susţin cercetătorii. Urmează fenomene meteorologice extreme (inclusiv secete prelungite), noi maladii, secarea râurilor, poluarea acestora.
Riscurile la care ne supunem
„Schimbările climatice care afectează mediul sunt mai puţin observate în fiecare zi, e vorba de un proces complex care durează şi poate să degradeze, dacă nu se vor lua măsuri acum. Sunt acţiuni pe care trebuie să le facă fiecare cetăţean în parte, dar sunt şi acţiuni care trebuie făcute și de state”, susțin specialiștii în mediu, care se arată preocupați de tempoul alert de încălzire a planetei, topirea ghețarilor și secarea lacurilor.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), procesul de încălzire globală este vinovat de moartea anuală a 150.000 de persoane şi îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamităţi naturale declanşate de acest proces.
Riscurile cresc de la an la an. Unul dintre cele mai importante sectoare afectate de schimbările climatice este sănătatea. Valurile de căldură şi fluctuaţiile bruşte din timpul iernii pot provoca apariţia bolilor respiratorii şi cardiovasculare. Mai mult, căldura poate prelungi sezonul alergiilor, iar ploile mai abundente favorizează mucegaiul, ciupercile, poluanţii aerieni de interior, precum şi înmulţirea căpuşelor, care transmit boli infecţioase.
Specialiştii ne atenţionează că încălzirea planetei poate favoriza apariţia speciilor invazive. Sectorul forestier este supus pericolului de uscare şi dispariţie a unor specii de copaci, cum ar fi uscarea fagului şi stejarului în pădurile din R. Moldova. Totodată, apariţia unor dăunători pe areale foarte mari va scădea productivitatea culturilor. Iar scăderea producţiei agricole, la rândul său, poate duce la subnutriţie, foamete şi creşterea preţurilor la alimente. De asemenea, temperaturile înalte pot duce la secarea râurilor. Amintim că, la mijlocul acestei luni, meteorologii anunțau cod galben de secetă hidrologică. Astfel, în cinci zile de cod galben de caniculă, nivelul Nistrului a coborat cu jumătate de metru, iar râul Bâc pierde zilnic 15 cm adâncime. „Deocamdată, nu există riscul să rămânem fără apă la robinet, dar dacă în două săptămâni nu va cădea niciun strop de ploaie și nivelul Nistrului va scădea cu încă jumătate de metru, situația s-ar putea agrava”, susține Valeriu Cazac, șeful Direcției Hidrologie din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Adaptarea la schimbări
R. Moldova a lansat mai multe proiecte, în cadrul cărora mai multe instituţii medicale şi de învăţământ au început să folosească biomasa. Totodată, au fost create două lacuri de acumulare în raioanele Sângerei şi Nisporeni, iar fermierii au fost instruiţi cum se pot adopta la schimbările climatice.
„Circa 60% din emisiile de seră ale R. Moldova sunt aruncate de sectorul energetic (energia electrică, termică şi transportul), sectorului agricol îi revin 12% din emisii, iar sectorului industrial – 10%”, calculează Vasile Scorpan.
„Emisiile cu efect de seră de la gunoişti sunt foarte mari. Există o strategie de management al deşeurilor la nivel naţional valabilă până în 2023. Strategia prevede organizarea a opt regiuni pe teritoriul R. Moldova pentru prelucrarea deşeurilor menajere solide care emit gaze cu efect de seră, în special metan. În prezent, identificăm posibilităţi ca aceste poligoane să fie amenajate cu sisteme de colectare a gazelor cu efect de seră, cu utilizarea lor ulterioară”, spune Inga Podoroghin, şeful Direcţiei Analiză, Monitorizarea şi Evaluarea Politicilor, Ministerul Mediului.
În urmă cu doi ani a fost lansat proiectul Garda de Reciclare, care și-a propus să recicleze deșeurile de echipamente electrice, deșeurile de metale, deșeurile din plastic, dar în special, să deschidă o fabrică de reutilizare a pneurilor. Datele Mişcării Ecologiste arată că, anual, în R. Moldova sunt aduse circa 600.000 de anvelope. După utilizare, toate rămân aici. Majoritatea, spun experţii, sunt arse. Doar 10% dintre ele sunt reutilizate la o uzină de ciment din Rezina. Însă, nu trebuie să uităm că anvelopele şi masele plastice sunt o materie primă care poate fi prelucrată. Astfel, o tonă de anvelope uzate conţine 700 kg de cauciuc, care poate fi procesat în combustibil. În acelaşi timp, dacă se arde o tonă de anvelope uzate, are loc o poluare imensă: în atmosferă se degajă 270 kg de cenuşă şi 450 kg de gaze toxice.
„Terra are un mers istoric şi va avea şi un sfârşit, dar numai de noi depinde cât de curând va fi acest sfârşit”, atenţionează Vasile Scorpan.
