Persoanele cu dizabilităţi – cine le asigură dreptul la vot?

Persoanele cu dizabilităţi – cine le asigură dreptul la vot?

de
vizualizări
27 noiembrie 2014 | 19:50

497-dizabilitatiAdrian Popovici din Chişinău va merge anul acesta pentru prima dată la vot. Deşi are 24 de ani, tânărul nu a votat niciodată până acum. El are o dizabilitate mintală şi, din această cauză, la împlinirea majoratului, a fost lipsit de capacitatea de exerciţiu – dreptul de a lua decizii în mod independent. Pentru că legislaţia moldovenească limitează drepturile politice ale persoanelor fără capacitate de exerciţiu, acestea  nu îşi pot exercita nici dreptul fundamental la vot.  În opinia mai multor experţi, această prevedere este una discriminatorie şi ea rămâne în vigoare în pofida faptului că în anul 2010 ţara noastră  a ratificat Convenţia ONU cu privire la  drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Zilele trecute, mama tânărului, Lilia Popovici, a rămas surprinsă să-şi  regăsească feciorul în lista electorală. „În ceilalţi ani el vroia să meargă la vot, dar nouă ni se spunea că nu are dreptul să voteze, pentru că este lipsit de capacitatea de exerciţiu din cauza afectiunii pe care o are. În 2009 era internat în Spitalul de psihiatrie şi nu a votat, în 2010 nici nu am încercat să mergem la vot”, ne spune Lilia Popovici. Acum femeia este mulţumită că feciorul ei se va simţi şi cetăţean cu drepturi depline.

Bucuria lui Adrian însă nu o vor putea împărtăşi alte zeci, sute sau chiar mii de persoane cu dizabilităţi, pentru care dreptul de a vota rămâne a fi unul  irealizabil. Şi asta pentru că autorităţile nu au reuşit să adapteze mare parte a secţiilor de votare necesităţilor persoanelor dependente de scaunul cu rotile, celor cu probleme de văz sau de auz. „Rămân aceleaşi probleme care au fost şi în anii precedenţi. Este problema persoanelor în scaun cu rotile care nu vor putea intra  în unele secţii de votare, pentru că acestea nu au rampe de acces. Nu vor putea vota nici persoanele cu deficienţe de auz, care nu se pot descurca fără asistenţa unui interpret mimico-gestual. În aceeaşi situaţie se află  persoanele cu probleme de văz. Ele au nevoie de ajutorul unei persoane de suport, sau de adaptarea cu lumini mai puternice a secţiilor de votare…”, ne spune  preşedintele Asociaţiei „Motivaţie”, Igor Meriacre.

Un studiu recent realizat de Asociaţia Keystone Moldova  arată că la scrutinele electorale de până acum mai multor persoane cu dizabilităţi li s-au încălcat drepturile de a-şi exercita votul în condiţii normale. Unele nu au fost incluse în listele electorale, altele  – nu au fost admise la vot pentru că nu aveau acte de identitate, iar în mai multe cazuri exprimarea votului a fost influenţată de către personalul instituţiilor în custodia cărora se aflau votanţii. Îngrijorate că situaţia s-ar putea repeta, mai multe organizaţii neguvernamentale au depus acum o săptămână la Comisia Electorală Centrală un set de propuneri menite să înlăture aceste deficienţe. Igor Meriacre ne-a descris pe scurt esenţa acestor propuneri. „Am propus să fie un translator mimico-gestual la CEC sau la o anumită secţie de votare, iar la secţiile de votare să fie posibilă conectarea prin Skype, astfel ca atunci când vine o persoane cu deficienţe de văz să poată fi îndrumată prin skype de către translator. S-a mai propus ca la unele secţii de votare să se instaleze iluminare mai puternică, astfel încât persoanele cu deficienţe de văz să poată vedea ce e scris în buletine. Totodată, am cerut să fie  tipărit un anumit număr de buletine de vot cu caractere de litere mai mari. De asemenea este necesar ca la unele secţii de votare aranjarea meselor să fie făcută aşa încât persoanele aflate în scaune cu rotile să se poată deplasa uşor şi în acelaşi timp să nu împiedice pe alţii să se deplaseze”.

Deşi până la alegeri au rămas zile numărate, Comisia Electorală Centrală, instituţia responsabilă de asigurarea condiţiilor adecvate pentru vot în toate secţiile de votare, nu s-a pronunţat deocamdată pe acest subiect. Şi asta în pofida faptului că instituţia  susţine că depune eforturi pentru a crea condiţiile necesare pentru toate categoriile de persoane cu nevoi speciale.

În Chişinău doar 2 din 55 de instituţii publice sunt adaptate

Anterior CEC a anunţat că a procurat un set de rampe de acces pentru persoanele aflate în cărucior, care vor fi instalate la intrarea în secţiile de votare. Igor Meriacre se arată sceptic că aceste rampe vor fi de folos. „Toate rampele procurate sunt de aceeaşi mărime, în timp ce  intrările în secţiile de votare sunt diferite, cu scări mai înalte, construite sub unghiuri diferite. În aceste condiţii, la unele secţii de vot  rampele s-ar putea să nu poate fi folosite”, spune directorul de la „Motivaţie”.

O analiză efectuată de Asociaţia Motivaţie arată că din  cele  55  de  instituţii  cu destinaţie publică  evaluate în municipiul Chişinău, doar 2 clădiri erau adaptate în totalitate necesităţilor persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. În  10 din clădirile evaluate vor fi organizate secţii de votare, în timp ce  niciuna din acestea nu este accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi.

Voluntari din cadrul organizaţiei pe care o conduce Igor Meriacri vor monitoriza în cadrul scrutinului actual cum îşi vor exercita dreptul la vot persoanele cu dizabilităţi, adaptabilitatea secţiilor de votare şi vor pregăti  un raport pe cazurile problematice. „Noi vrem să sensibilizăm societatea şi autorităţile ca să schimbe lucrurile şi persoanele în cărucior sau cu alt timp de dizabilităţi să poată face uz de drepturile lor. Autorităţile îşi amintesc doar la alegeri că persoanele cu dizabilităţi au dreptul să voteze”, precizează Igor Meriacre.

Conform Raportului  de Stat  al Republicii Moldova  referitor  la  implementarea Convenţiei ONU  privind  drepturile  persoanelor  cu  dizabilităţi,  în  ultimii  ani,  statul  a  înregistrat  anumite progrese în asigurarea drepturilor politice a persoanelor cu dizabilităţi. Aceste progrese se referă în special la: modificarea Codului electoral (prevederi privind accesibilitatea), adoptarea Legii nr. 60 din  30.03.2012  privind  incluziunea  socială  a  persoanelor  cu  dizabilităţi  (prevederi  privind participarea  la  viaţa  publică  şi  politică,  accesibilitatea  etc.),  testarea  unei  noi  alternative  de  vot pentru persoane cu dizabilităţi de vedere etc.

Persoanele instituţionalizate – limitate în drepturi  

Conform prevederilor constituţionale actuale,  „cetăţenii  Republicii Moldova au drept de vot de  la vârsta de 18 ani,  împliniţi  până  în ziua alegerilor  inclusiv, excepţie  făcând  cei puşi  sub  interdicţie  în  modul  stabilit  de  lege”.

„Această prevedere, care se mai conţine în legislaţia naţională  este una discriminatorie şi se referă la persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu. În  contextul  reformei  capacităţii  legale,  aceste  prevederi  urmează  a  fi  abrogate, astfel  încât  să  fie  garantat  dreptul  la  vot  tuturor  persoanelor,  inclusiv  celor  cu  dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale”,  ne spune directorul Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM), Vanu Jereghi. „Este o situaţie discriminatorie în raport cu persoanele instituţionalizate şi numărul lor este destul de mare. Cei aflaţi la libertate, chiar dacă nu au capacitate de exerciţiu, pot sa voteze, iar cei din instituţiile psiho-neurologice şi spitalele de psihiatrie – sunt privaţi de acest drept”, precizează expertul.

Organizaţia pe care o conduce Vanu Jereghi intenţionează să meargă într-un proces de judecată pentru a dovedi că şi persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu au dreptul să voteze şi că prevederile normative ce interzic dreptul la vot sunt discriminatorii  şi contravin Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, pe care R. Moldova a ratificat-o, obligându-se să racordeze legislaţia naţională în spiritul legislaţiei internaţionale.

Internatele psihoneurologice – luate cu asalt de partide

Dacă în anii precedenţi directorii instituţiilor psiho-neurologice nici nu vroiau să audă de votare, anul acesta lucrurile s-au schimbat. Majoritatea spun că procesul de votare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale, care nu sunt lipsite de capacitatea de exerciţiu, va decurge în mod normal şi că nimănui nu i se va încălca dreptul la vot. Schimbarea de situaţie, la părerea mai multor experţi, se datorează mai degrabă faptului că partidele politice antrenate în campania electorală au  văzut un  potenţial de voturi în instituţiile psiho-neurologice şi pe parcursul campaniei electorale le-au  tot vizitat.

Vanu Jereghi spune că la scrutinele precedente au fost atestate mai multe încălcări ale drepturilor persoanelor din internatele psihoneurologice: „În aceste instituţii directorul şi medicii decid care persoane să voteze şi care nu. În primul rând buletinele de identitate nu se află la deţinători, ci sunt la administraţia instituţiei, care decide cui să-i dea sau nu buletinul ca să meargă la vot. Apoi medicul poate să decidă dacă, de exemplu, Andruşa e mai cuminte – îi permitem să voteze, dar iată Ion e cam agitat astăzi, Petrică nu se simte bine, îi lăsăm să stea în camerele lor. Cam aşa se întâmplă în multe instituţii. Anul acesta i-am văzut pe directorii instituţiilor interesaţi să scoată cât mai multă lume la vot. Nu ştiu dacă situaţia dată nu este legată de faptul că acestea se subordonează anumitor ministere, şefii cărora se află pe listele electorale ale unor partide”, spune Vanu Jereghi.  IDOM-ul va monitoriza şi în acest scrutin electoral cum îşi vor exercita dreptul la vot persoanele cu dizabilităţi mintale.

Datele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că în Republica Moldova sunt înregistrate 183,5 mii de persoane cu dizabilităţi, ceea ce reprezintă circa 5% din totalul populaţiei. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, circa 49,0% sunt femei şi 51,0% sunt bărbaţi, 59% locuiesc în zone rurale şi 41% locuiesc în zone urbane.

Persoanele imobilizate la pat pot solicita urna de vot acasă

Persoanele imobilizate la pat şi cele care nu se pot deplasa la secţia de votare vor putea vota acasă sau la locul aflării lor. Reprezentanţi ai biroului electoral se vor deplasa la ei cu o urnă mobilă. Pentru aceasta, persoanele imobilizate trebuie să facă o solicitare prealabilă la secţia de votare unde urmează să-şi exercite dreptul de vot.

Conform legislaţiei electorale, alegătorii îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, iar în cazuri speciale, la secţiile de votare din regiunea în care se află temporar: fie la muncă sau la tratament, ori în custodia organelor de drept.  Ei pot verifica, la secţia de votare din raza domiciliului lor, unde trebuie să voteze. Un mod mai simplu de verificare a listelor electorale este accesarea site-ul Comisiei Electorale Centrale la rubrica „Unde votez?”  http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1397&l=ro. După introducerea codului personal se poate vedea la  ce secţie de votare este înscrisă persoana respectivă.

Secretarul CEC, Andrei Volentir ne-a declarat că anul acesta va fi aplicat Registrul electronic de vot în care sunt deja incluşi toţi cetăţenii cu drept de vot, iar secţiile de votare vor fi dotate cu rigle speciale pentru ca bătrânii, persoanele cu deficiente de văz să poată semna în dreptul numelui lor şi, respectiv, să semneze corect şi în buletinul de vot. În ceea ce priveşte persoanele cu handicap mental sever care stau în familii şi au însoţitor, acestea pot fi duse la vot, dar însoţitorii trebuie să prezinte la biroul electoral al secţiei de votare documentele care să certifice atât dizabilitatea, cât şi calitatea de însoţitor pentru a merge împreună cu alegătorul în cabina de vot.

Şi boschetarii vor putea să voteze   

L-am întrebat pe Andrei Volentir, cum îşi  vor satisface dreptul la vot cetăţenii care, din varii motive, nu au viză de reşedinţă şi din această cauză nu sunt incluşi în Registrul electronic al alegătorului. „Dacă nu au viză de reşedinţă, fie că sunt boschetari, nu au un loc de trai sau din anumite motive au vrut să nu-şi înregistreze domiciliul, noi nu avem cum să ştim de ei, întrucât Registrul alegătorilor se face în baza datelor oficiale despre populaţia cu drept de vot domiciliată pe teritoriul R. Moldova.  Şi această categorie de persoane numără 89 de mii. Ei vor putea vota la secţia de votare în raza căreia îşi au locul de trai, dar trebuie să se legitimeze cu un act de identitate. Dacă, la verificarea în Registru se va constata că persoană nu are viză de reşedinţă, i se va permite să voteze, pe listele suplimentare”, a precizat secretarul CEC.

Cetăţenii din stânga Nistrului trebuie să se deplaseze pe malul drept

Ca şi în scrutinele electorale anterioare, o situaţie problematică se atestă în cazul alegătorilor din regiunea de Est a R. Moldova, controlată de administraţia nerecunoscută de la Tiraspol, care nu permite, deocamdată, deschiderea unor secţii de votare în localităţile din stânga Nistrului. Ei, vor putea vota, potrivit CEC, ca şi în anii precedenţi, la secţiile de votare din localităţile de pe malul drept al Nistrului.  Expertul Pavel Postică de la Asociaţia Promo-Lex, organizaţie care monitorizează scrutinele electorale, susţine că autorităţile de la Chişinău nu au întreprins suficiente măsuri pentru a le asigura accesul la secţiile de votare cetăţenilor cu drept de vot domiciliaţi în localităţile controlate de regimul de la Tiraspol şi asta va descuraja, în opinia sa, prezenţa la urnele de vot: „Dreptul la vot al cetăţenilor din stânga Nistrului este mai important decât eventualele probleme politice care pot apărea în relaţiile cu administraţia de la Tiraspol. Şi nici nu trebuie să se facă economii pe seama faptului că nu au fost deschise secţii de vot pentru alegătorii din raioanele de Est ale Moldovei. Numărul celor cu drept vot a fost inclus în Registrul alegătorilor, dar ei nu vor putea să-şi exercite dreptul la vot, pentru că nu au fost create condiţii. Pentru ei nu vor fi deschise secţii de votare şi asta va scădea interesul pentru a merge la urne şi, respectiv, va conduce la scăderea ratei de participare generală la alegeri“.

L-am întrebat pe expertul Promo-Lex ce trebuie să ştie şi cum să procedeze un alegător atunci când îi este periclitat dreptul de a vota: „Alegătorul trebuie să se prezinte la secţia de votare cu actul de identitate în regulă, să se asigure din timp la care secţie va vota şi, respectiv, să ia măsurile de rigoare în cazul în care va vota în altă parte decât acolo unde îi este viza de reşedinţă. Dacă totuşi apar probleme, bunăoară, nu se găseşte în lista alegătorilor, dar are domiciliul în regiunea respectivă, el va putea vota pe listele suplimentare“, a precizat Pavel Postică.

La scrutinul electoral de duminică sunt aşteptaţi la urne peste trei milioane de alegători, dintre care circa 300 mii de cetăţeni din localităţile din stânga Nistrului.

Pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost constituite 2066 de secţii de votare, dintre care 95 peste hotarele ţării.

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice 
Materialul a fost realizat  în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Igor Dodon: Acum depunem la CEC dosarele candidaților din partea Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor. Cine sunt primii zece pe listă

Președintele PSRM, Igor Dodon anunță că vineri, 14 mai este depusă la CEC lista candidaților din partea Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Preș…
Igor Dodon: Acum depunem la CEC dosarele candidaților din partea Blocului electoral al comuniștilor și socialiștilor. Cine sunt primii zece pe listă

ZdG refuză publicitatea de la politicieni cu probleme penale

Partidele politice au început să își promoveze imaginea pentru a accede în parlament după alegerile din 11 iulie 2021, contactând redacțiile și agențiile pentru contracte de publicitate. Ziarul de Gardă a decis…
ZdG refuză publicitatea de la politicieni cu probleme penale

Emisiunea „Mai aproape de UE” – Colectarea deșeurilor

În cadrul editiei a doua a emisiunii „Mai aproape de UE” e abordată tema deșeurilor. Cum le gestionăm? Cum le sortăm? Aflăm de la invitaţii emisiunii: Maria Galiț- primar, s. Sărata Veche, r-nul Fălești, Aureli…
Emisiunea „Mai aproape de UE” – Colectarea deșeurilor

VIDEO/ Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui R. Lituania, Gitanas Nauseda, de președinta R. Moldova, Maia Sandu

Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui R. Lituania, Gitanas Nauseda, de președinta R.Moldova, Maia Sandu. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, efectuează, în zilele de 13 și 14 mai, o vizită of…
VIDEO/ Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui R. Lituania, Gitanas Nauseda, de președinta R. Moldova, Maia Sandu

FOTO/ Un tânăr se află în comă la spital după ce s-a izbit violent cu mașina de un copac, pe o stradă din Capitală. Acul vitezometrului arată că în momentul impactului șoferul circula cu 160 km la oră

Un tânăr se află internat la reanimare în stare de comă, după ce noaptea trecută s-a izbit cu mașina într-un copac de pe strada Uzinelor din Capitală. Impactul a fost atât de violent încât mașina s-a rupt în bu…
FOTO/ Un tânăr se află în comă la spital după ce s-a izbit violent cu mașina de un copac, pe o stradă din Capitală. Acul vitezometrului arată că în momentul impactului șoferul circula cu 160 km la oră