Măștile — o afacere sau o formă de protecție?

Din 15 mai, măștile au devenit un accesoriu obligatoriu pe întreg teritoriul R. Moldova.  Atunci, autoritățile au impus populației obligativitatea de a purta măști de protecție în transportul public, în spațiile publice închise, dar și în cele semiînchise sau deschise, unde nu sunt condiții de respectare a distanței fizice de un metru. În acest context, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a venit cu recomandarea ca oamenii să utilizeze pentru protecția personală, în principal, două tipuri de măști: măștile de unică folosință (chirurgicale) și măștile textile, care pot fi reutilizate. 

Cu toate acestea, obligativitatea măștilor a generat păreri și sfaturi contradictorii. Unii recomandă folosirea măștilor doar când sunt prezente simptome de boală și când îngrijim persoane infectate, în timp ce alții recomandă utilizarea măștilor de față în public de fiecare dată când ieșim din casă. 

Pe lângă aceasta, o parte dintre cetățeni consideră că obligativitatea măștilor ar fi impusă de interese financiare ale farmaciștilor sau guvernării. Sunt oare măștile o povară financiară sau o formă de protecție?

„Cumperi o mască – îmbogățești pe cineva”

Chirurgicale, din bumbac, purtate doar pe bărbie sau acoperind și nasul, și gura – asta este imaginea măștilor cu care ne-am obișnuit în ultimele luni. Așa le poartă și chișinăuienii. 

Deși consideră că COVID-19 nu există, iar statisticile zilnice sunt exagerate, un tânăr poartă mască, sub bărbie. O face doar din cauza amenzilor. 

„Am o singură mască, nu o spăl zilnic, dar o port zilnic. Nu am fost întrebat dacă vreau să o port sau nu, o port ca să nu fiu amendat”, spune tânărul. Totodată, tânărul este convins de faptul că la miezul pandemiei se află interese economice și politice. 

„Dacă cumperi o mască, 40 de lei ajung în buzunarul cuiva. Ești văzut fără mască, iar împarți bani cuiva, cum să nu crezi că tot ce se întâmplă în jurul acestui COVID-19 e business”, ne explică tânărul și refuză să creadă altceva. 

De aceeași părere este și o altă tânără ce coboară din troleibuz. Deși poartă masca corect, tânăra nu crede în eficiența acesteia. 

„Port mască pentru că acum am ieșit din troleibuz și vreau să intru în supermarket. Chiar dacă ar exista COVID-19, nu cred că masca m-ar proteja de o eventuală infectare. Mi se pare straniu faptul că o simplă mască poate ține la distanță un virus atât de periculos. Cumpărăm măști pentru că cineva trebuie să le vândă”, mai invocă tânără. 

De o altă părere este o femeie ce poartă mască confecționată de dânsa. Femeia are trei măști și intenționează să-și mai coase câteva, mai ales că a mai găsit bumbac prin casă.  

„Nu trebuie să căutăm nod în papură, măștile nu sunt făcute pentru business” 

„Eu am trei măști. În fiecare seară le spăl și le pun la uscat pe o sfoară din bucătărie, iar mai apoi le calc. Astfel fac economii. Cred că trebuie să-mi mai cos câteva măști în două straturi, deja. Am găsit stofa necesară, e nevoie de stofă subțire, de bumbac”. 

Totodată, femeia se revoltă când o întrebăm părerea ei despre un eventual business cu măști. 

„Nu trebuie să fim atât de nepăsători și să căutăm nod în papură. Oamenii nu conștientizează pericolul și din acest motiv suntem în zona roșie. Când boala ajunge însă în casa unuia sau altuia, lumea își schimbă părerea. Am văzut astfel de oameni, și mai tineri, și mai bătrâni”, mai adaugă femeia. 

De aceeași părere este o altă femeie care îndeamnă cetățenii la responsabilitate. 

„Dimineața, spre locul de muncă port o mască. Ajungând la muncă, o schimb și îmbrac alta. Fac asta la fiecare două oare, așa am grijă de sănătatea mea, dar și a celor din jur”, susține femeia. 

Femeia mai spune că nicidecum nu crede zvonurilor că cineva s-ar putea îmbogăți pe seama pandemiei. 

„COVID-19 există în realitate. Nu e niciun business aici, dacă ar fi business numai la noi în Moldova, dar așa, toată Europa, tot globul pământesc. Asta nu-i glumă, oameni buni”, accentuează femeia. 

„Am donat măști personalului din spitale, dar și vecinilor”

La începutul pandemiei, în luna martie, în spitale și farmacii nu erau destule măști chirurgicale. Atunci au apărut măștile reutilizabile, care erau confecționate atât de întreprinderi, cât și de persoane private. Larisa Botea, din orașul Ialoveni, este croitoreasă. Pandemia i-a anulat multe dintre planuri, dar a învățat-o să se adapteze situației. Din mai multe schițe, a ales un model și a început să facă măști de protecție.

„La începutul pandemiei, am închis atelierul, am plecat acasă și deja nu știam cu ce să mă ocup. Apoi am primit apeluri dacă aș putea să confecționez măști, fiindcă în farmacie, la început,  era criză, nu se găseau și m-am gândit că n-ar fi rău să încerc”, povestește Larisa. 

Mai multe măști au fost donate unor spitale, dar și locuitorilor din Ialoveni, spune Larisa. 

„Era criză, nici nu puteam să mă gândesc că aș putea face din asta un business. Am ales să le confecționez și să le donez. Nu le-am numărat, dar am avut comenzi și câte 50, și câte 100 de măști. În total, 1500 de măști au fost donate”, relatează Larisa. 

Și-a dorit neapărat să ajute medicii implicați în lupta cu coronavirus. 

„Când văd că mor medici, cei care, de regulă, ar trebui să ne salveze viața, mă înfricoșez și mai tare. Chiar nu-i înțeleg pe cei care cred în falsuri”, mărturisește croitoreasa. 

„Procesul de coasere a unei măști durează câteva minute, dar purtarea acesteia poate salva o viață”, susține Larisa. 

„Pentru confecționarea unei măști trebuie să alegem stofa din bumbac, adică țesătură naturală, care este cea mai potrivită. Înainte de a croi, dezinfectăm stofa, dar și după confecționare e nevoie de prelucrat cu aburi, apoi masca e tocmai potrivită pentru a fi purtată. O putem îmbrăca și ieși în spațiul public”. 

Și Larisa, și familia ei, precum și vecinii poartă măști confecționate de ea și au grijă să le păstreze curate. 

„În fiecare seară, după ce le folosim, le spălăm obișnuit cu un pic de praf de spălat și neapărat, cu fierul de călcat cu aburi trebuie să le prelucrăm după ce le uscăm”, mai spune Larisa. 

Când? Unde? Și ce tip de mască purtăm?

În spitalele din R. Moldova, măștile au devenit indispensabile la începutul lunii martie, atunci când a fost înregistrat primul caz oficial de infectare cu COVID-19. Spre deosebire de măștile recomandate pentru protecția populației, încă pe 19 martie, OMS atenționa că măștile confecționate din țesătură, bumbac sau tifon, nu sunt recomandate sub nicio formă personalului medical implicat în lupta cu noul tip de coronavirus. 

Ștefan Gheorghiță, șeful Secției Supraveghere Epidemiologică a Gripei, Infecției Respiratorii Acute din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), enumeră că sunt trei tipuri de măști. În funcție de materialul din care sunt realizate, precum și de menirea acestora, acestea pot fi: 

• masca chirurgicală; 
• masca de față textilă;
• masca de protecție respiratorie. 

„Măștile chirurgicale sunt măști de față de unică folosință, care se fixează pe față și acoperă nasul, gură și bărbia. Ele previn răspândirea secrețiilor respiratorii potențial infecțioase de la purtător la alții. Măștile chirurgicale pot varia în ceea ce privește designul, însă masca în sine este adesea plata și dreptunghiulară, cu pliuri. Partea superioară a măștii conține o bandă metalică care poate fi fixată pe nas”, enumeră specialistul. 

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca masca medicală să fie plasată „cu grijă peste nas și față și să fie ținută aproape, pentru a reduce spațiul dintre față și masca”, să se evite atingerea ei în timpul purtării și să fie aruncată când se umezește. 

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății sfătuiește ca atunci când masca este îndepărtată, să nu se atingă partea din față, ci cordeluțele care se atașează de urechi. 

Când porți o masca medicală/chirurgicală asigură-te că: 

• Masca se potrivește pe față. 
• Elasticele sau șnururile trebuie poziționate corect, astfel încât să mențină masca fermă. 
• Masca trebuie să acopere nasul, gura și bărbia. 
• Masca nu trebuie atinsă cu mâinile, pentru că eficientă protecției este afectată. 

Masca respiratorie 

„O mască de protecție respiratorie este o mască de față mai eficientă ce poate filtra 94-95% dintre particulele foarte mici. Are o formă circulară sau ovală și este concepută pentru a forma o acoperire strânsă pe față. Unele tipuri pot avea un sistem numit supapă de expir, care poate facilita respirația și reduce acumularea de căldură și umiditate. Pot fi de izolare sau de filtrare. Cele de filtrare constau dintr-o fațetă și un dispozitiv de filtrare. Uneori, elementul filtrant este integrat în masca. În funcție de tipul de filtru, masca va fi eficientă numai împotriva particulelor, numai împotriva anumitor gaze și vapori, sau împotriva particulelor, gazelor și vaporilor”. 

Specialistul accentuează că proprietățile lor diferă în funcție de filtrul folosit.

Astfel, respiratoarele pot fi:

• de unică utilizare sau refolosibile (caz în care se înlocuiește filtrul); 

Dar, indiferent de domeniul pentru care au fost fabricate (industrie, sănătate), măștile de protecție respiratorie trebuie să fie avizate de organele competente. 

„În R. Moldova, atât măștile chirurgicale, cât și cele respiratorii trec controale anumite și nu sunt puse în uz până nu le este confirmată autorizarea de către Serviciul de Supraveghere de Stat al Sănătății Publice”, accentuează Ștefan Gheorghiță. 

Deși oferă protecție mai înaltă, se recomandă ca respiratoarele să fie folosite de cadrul medical care interacționează cu bolnavii simptomatici, susține Ștefan Gheorghiță. 

• nu oricine poate purta un respirator N95, deoarece îngreunează respirația (o pot folosi medicii ce consultă pacienți infectați sau când se află în preajma unui bolnav suspect sau confirmat cu gripă sau COVID-19, sau intubează un pacient;

• nu este recomandată folosirea respiratoarelor în afara unităților de îngrijire medicală; 

• rolul măștilor chirurgicale este acela de limitare a contaminării mediului înconjurător de către pacienții care tușesc sau strănută, până la izolarea acestora;

• personalul medical ar trebui să poarte în contextul actual respiratoare FFP2 sau FFP3, în funcție de tipul de activitate.

Beneficiile măștilor textile

Măștile de față confecționate acasă oferă un grad mic de protecție, dar pot ajuta la prevenirea răspândirii COVID-19 de la persoane simptomatice și asimptomatice. Se recomandă utilizarea lor în medii publice, precum și respectarea distanțării sociale și menținerea igienei corespunzătoare. Măștile de față din pânză pot fi făcute acasă din bumbac, pânză curată care, ulterior, pot fi spălate și călcate. Acestea pot scădea riscul ca persoanele fără simptome să transmită virusul când vorbesc, tușesc sau  strănută. 

„Măști au existat dintotdeauna”

Și întrucât de la începutul pandemiei și purtarea măștilor a trezit diverse dileme, am decis să concretizăm când și unde trebuie să purtăm masca. Astfel, după exemplul propriu, lucrătorul medical recomandă:

Purtarea măștilor chirurgicale sau celor textile în spațiile închise (transport public, încăperi de serviciu, unități comerciale, locuri aglomerate);

Folosirea măștilor timp de 2-3 ore până se umezesc, după care măștile chirurgicale se pun într-o pungă și se aruncă, iar cele cusute acasă se spală și se calcă și pot fi refolosite. 

Nu este nevoie ca populația să poarte măști respiratorii, acestea sunt destinate cadrelor medicale. 

Purtăm mască la piață pentru că spațiul e aglomerat și dispune și de niște încăperi, precum halele și pavilioanele care sunt spații închise. 

La o plimbare, când ești singur, nu comunici cu nimeni, nu este nevoie de purtat mască.

Totodată, Ștefan Gheorghiță susține că zvonurile ce exprimă că la baza COVID-19 și purtării măștilor ar sta interese economice, sunt neîntemeiate. 

„Apare ceva nou și lumea comentează, mereu găsește pretexte. Chiar cunosc persoane care erau la fel de sceptice, dar infectându-se cu COVID-19 au declarat că nu mai există loc de interpretări.COVID-19 există, purtarea măștilor și respectarea celorlalte măsuri de precauție ne oferă protecție”, susține Ștefan Gheorghiță. 

„Măști au existat dintotdeauna, nu au fost inventate odată cu apariția COVID-19. Spre exemplu, pacienții diagnosticați cu tuberculoză, chiar în R. Moldova, pe perioada spitalizării, sunt obligați să poarte mască. Aceștia poartă mască timp de una-două-șase luni și de fiecare dată când se adresează la medic”, mai adaugă Ștefan Gheorghiță.  

„Indiferent de tipul măștii pe care o purtați, eficiența acesteia depinde de modul în care o purtați, dar și de respectarea celorlalte reguli de protecție. Evitați locurile aglomerate și spălați-vă cât mai des mâinile cu apă și săpun sau folosiți o soluție dezinfectantă”, accentuează specialistul.