Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Livada de cireşi – o…

Livada de cireşi – o oportunitate pentru agricultorii din R. Moldova

La nivel mondial, cireşele acoperă doar 26% din cererea pieţei. Deci cererea este foarte mare şi este loc de desfacere pentru toată lumea. „Bineînţeles că trebuie să ne orientăm spre pomi care să producă fructe mari, gustoase, colorate şi cărnoase”, susţin specialiştii. Deşi livezile de cireşi sunt profitabile, iar fructele sunt la mare căutare, se pare că totuşi fermierii preferă prunii şi merii. Statisticile privind patrimoniul pomicol arată că majoritatea producţiei de fructe în R. Moldova se bazează pe prun şi pe măr. „Producerea cireşelor în R. Moldova are potenţial de dezvoltare, deoarece cireşele sunt solicitate pe pieţele internaţionale. Sectorul de producere a cireşelor înregistrează în ultimii ani o continuă creştere, oferind producătorilor agricoli mai multe oportunităţi”, susţine Vasile Luca, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare.

Potrivit Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, sectorul de producere a cireşelor din Moldova se confruntă cu mai multe probleme care afectează competitivitatea produsului pe pieţele externe, cum ar fi soiuri neomogene, lipsa echipamentului post-recoltare, cum ar fi pre-răcire, sortare şi ambalare, ambalaje neomogene şi promovarea insuficientă. „Pentru a creşte potenţialul de export este important să dezvoltăm şi un brand pentru cireşele moldoveneşti, ceea ce va duce la recunoaştere pe pieţele externe”, a menţionat Vitalie Gorincioi, preşedintele Asociaţiei Moldova-Fruct. În acest sens, Cynthia Steen, directoarea proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), a menţionat că în următorii cinci ani proiectul USAID APM va oferi suport agricultorilor pentru a deveni competitivi pe pieţele de export.

Cum alegem terenul optim pentru livadă

Locul unde doriţi să înfiinţaţi plantaţia pomicolă este important să nu fie expus în calea vânturilor puternice, în văi cu potenţial pericol de îngheţ târziu de primăvară sau devreme de toamnă.

De asemenea, trebuie evitate terenurile expuse accidentelor climatice frecvente, instabile şi excesiv de umede. Bine ar fi ca terenul să se afle în apropierea unei surse de apă. Livezile pot fi amplasate pe terenuri cu panta de 6 – 12% cu orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel. În cazul pantelor de 18-20 %, acestea trebuie să fie uniforme.

Pentru a ne proteja livezile de vânturile puternice este nevoie să plantăm perdele de protecţie cu 2-3 ani înainte de plantarea pomilor fructiferi, iar dacă nu este posibil acest lucru, plantarea se face odată cu plantarea cireşilor. Aceste perdele se aşază la marginea livezii perpendicular pe direcţia vânturilor dominante. Ca specii se folosesc: plopi, stejari, mesteceni, aluni şi se plantează la distanţa de 2 m între rânduri şi 1,5 m între pomi pe rând. Pentru a nu crea concurenţă pentru hrană şi lumină între pomii din perdeaua de protecţie şi pomii fructiferi, se lasă un spaţiu între aceştia de 10 – 12 m. Este necesar să ţinem cont de aceste sfaturi, pentru că pe terenurile lipsite de protecţie contra vânturilor puternice, pomii se prind greu, creşterile sunt slabe, trunchiul şi coroana sunt îndoite, deformate, ramurile se rup, iar fructele sunt scuturate.

Pregătirea terenului pentru viitoarea livadă

Se curăţă terenul de vegetaţia existentă, se scot resturile de rădăcini şi cioate. Se niveleză terenul şi se administrează îngrăşăminte (gunoi de grajd bine descompus). Toate aceste pregătiri se fac cu cel puţin două luni înainte de plantarea propriu–zisă.

Dacă viitoarea plantaţie pomicolă se realizează pe terenul unei foste plantaţii pomicole recent defrişate, atunci terenul se cultivă pentru următorii 3-4 ani cu plante perene sau prăşitoare pentru a reface şi îmbunătăţi structura şi fertilitatea solului şi pentru a scăpa de boli şi dăunători.

Parcelarea terenului

O exploataţie pomicolă ca să devina rentabilă trebuie să aibă minim 1 ha şi poate atinge 20 ha. Pentru ca lucrările de îngrijire a livezii, recoltarea şi transportarea fructelor să se facă mai uşor, terenul se parcelează. E bine ca parcelele să nu aibă mai mult de 500 m lungime, iar rândurile se orientează pe direcţia Nord-Sud (pe terenurile plane) ca să primească o cantitate cât mai mare de lumină. Dacă terenul este în pantă, direcţia rândurilor se orientează pe direcţia curbelor de nivel pentru a se evita degradarea solului.

De regulă, forma parcelelor este dreptunghiulară şi la proiectarea livezii se vor amenaja drumuri, cu lăţimea de 6 m, pentru transportarea fructelor şi construcţii de producţie unde vor fi depozitate temporar fructele.

Pregătirile pentru plantarea pomilor

Pentru a planta corect un pom trebuie să respectaţi câteva reguli minime. Trebuie să ştiţi că perioadele de plantare sunt: primăvara devreme, toamna târziu înainte ca pământul să îngheţe şi iarna, atunci când solul nu este acoperit de zăpadă, nu este îngheţat şi temperaturile sunt de cel puţin 2-3 grade Celsius. Însă, cel mai bine este să plantaţi pomii toamna, fiindcă atunci au suficientă rezervă de apă, orele de frig la care sunt expuşi determină fructificarea în anul următor dacă pomul este în vârstă de 2-3 ani. În plus, faptul că este expus la temperaturi joase căleşte pomul, iar primăvara veţi fi siguri dacă pomul s-a prins sau nu şi dacă trebuie înlocuit. De asemenea, specialiştii recomandă să fim foarte atenţi atunci când transportăm pomii la livadă. Rădăcinile trebuie să fie protejate de contactul cu aerul, de căldură, de curenţi, pentru a nu se deshidrata.

Pentru pomi gropile trebuie să aibă dimensiunea de 60x60x60 cm. E bine să săpaţi gropile cu cel puţin două săptămâni înainte de plantare pentru a activa microflora din sol şi aerarea pământului.

Atunci când săpaţi gropile e foarte important cum muşuroiţi pământul rezultat din săpătură. Primii 30 cm se aşază în muşuroi pe partea dreaptă a gropii şi următorii 30 cm de pământ scos se muşuroieşte pe partea stângă. De această aşezare a straturilor de pământ se va ţine cont la umplerea gropilor la plantare. Ideea e ca pământul cel mai fertil să se găsească în zona rădăcinilor pomului.

Înainte de plantarea pomilor trebuie să fasonăm rădăcinile. Aceasta are drept scop eliminarea porţiunilor de rădăcină rupte, uscate, mucegăite, dar totodată prin scurtarea cu 1/3 a rădăcinilor, se reînnoiesc secţiunile. Rădăcinile mai groase de 3-4 mm se fasonează scurt, iar dacă acestea sunt rănite, fasonarea se face imediat deasupra rănii. După aceasta scufundaţi rădăcinile fasonate într-un amestec de apă şi pământ, care să aibă consistenţa unei smântâni. Acest amestec stimulează apariţia de noi radacini şi ajută la vindecarea rănilor.

Plantarea corectă a pomilor

Pomul se aşază în groapă în aşa fel încât punctul de altoire să rămână deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se aruncă 15- 20 cm de pământ din stratul inferior, pe care se vor sprijini rădăcinile pomului. Se aruncă, apoi, pământ din cel amestecat cu îngrăşăminte, introducându-se cu degetele printre rădăcini. După ce rădăcinile au fost complet acoperite, se scutură uşor pomul pentru ca pământul să pătrundă bine între rădăcini. Se calcă cu piciorul solul în jurul tulpinii. Se adaugă o găleată de apă, se trage apoi tot pământul în groapă până la nivelul superior al acesteia şi călcăm iarăşi pământul. În copcă se toarnă 1-2 găleţi de apă, care va drena granulele de pământ între rădăcinile pomului şi va elibera aerul, prevenind apariţia mucegaiului. După ce apa a pătruns în sol, se trage tot pământul în jurul pomului sub formă de muşuroi pentru a proteja pomul de îngheţ. Pentru a ajuta pomul să crească drept este nevoie de un băţ pus în dreptul fiecărui pom şi legat cu o sfoară, în formă de opt.

O livadă de cireşi începe să producă fructe în al patrulea an. Cireşul creşte destul de viguros, atingând înălţimea de 4-6 m şi lăţimea de 6-7 m.

În anul 2015 în R. Moldova erau înregistrate circa 4000 ha de livezi de cireşi. Existenţa pieţei de desfacere pentru cireşele moldoveneşti generează investiţii din partea producătorilor locali în plantarea noilor livezi. Astfel, în anul 2013 au fost efectuate investiţii în plantarea de noi livezi de circa 3 milioane de dolari SUA, iar în 2016 valoarea investiţiilor a depăşit suma de 4,9 milioane de dolari.

În anii 2013—2016, suprafaţa livezilor noi de cireşi s-a extins cu circa 890 ha. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireşe de la 1700 t în 2010 până la 5500 t, exportate în 2015.