La primăvară, Maxim va urca din nou pe tractor
„În ziua în care nu am mai găsit niciun zilier în sat pentru a încărca de pe câmp și a descărca la depozit fasolea recoltată, am înţeles că, în scurt timp, nu vom mai avea cu cine să ne muncim terenurile”.
V-aţi întrebat vreodată de unde provin fasolelor de pe piaţa noastră? Vă spun eu: cantitatea cea mai importantă ajunge din Ucraina și China. Acest aliment, care era cândva temelia alimentaţiei bunicilor noștri, a ajuns astăzi să fie cultivat în cantităţi foarte mici în R. Moldova.
Doi tineri curajoși din orașul Râșcani cultivă, pe o suprafaţă de 19 hectare, fasole. Acest aliment bogat în proteine nu mai stă la loc de cinste în bucătăriile noastre, fiindu-i neglijate proprietăţile nutritive.
Dacă în marea majoritate a cazurilor, pleacă cei tineri din R. Moldova și rămân cei mai în vârstă, în familia Stepu se întâmplă invers – părinţii lui Maxim sunt stabiliţi de 12 ani în Spania, iar ei, de ani buni, luptă aici, în Moldova, să-și împlinească marele lor vis – o afacere care să îi determine să nu ia și ei calea străinătăţii.
Pe cele 19 hectare de teren, fasolele de tip „Grasa”, „Roșie” și „Alba” sunt cultivate fără îngrășăminte chimice, cu o dedicaţie și o îndârjire specifice tinerilor. Doar dragostea și pasiunea pentru agricultură îi mai ţine legaţi de pământ, pentru că într-o realitate economică ca cea din R. Moldova, fără acel gram de patriotism, demult ar fi renunţat.
Cea mai mare provocare a tinerilor agricultori rămâne piaţa de desfacere. Realitatea e una dură. În marile lanţuri de magazine fasolea ambalată costă 30 de lei, pe când familia Stepu vinde fasolea cu 20-25 de lei per kg și asta doar la târguri sau în piaţa din orașul Râșcani. Cu un sine cost de 17 lei per kg, viitorul activităţii lor agricole este pus sub un mare semn de întrebare.
În 2019, în urma unor intemperii naturale au avut pe unele porţiuni de teren doar 100 de kg la hectar. Dar nu asta e cea mai mare problemă. În ziua în care nu au mai găsit niciun zilier în sat, pentru a încărca de pe câmp și a descărca la depozit fasolea recoltată, au înţeles că, în scurt timp, nu vor mai avea cu cine munci terenurile. Cu o construcţie fizică firavă, s-a ajuns ca, într-o zi, să descarce doar ei în doi peste 12 tone de fasole, pentru că, efectiv, nu au pe cine angaja.
În doi ani, din anturajul lor de prieteni și vecini au migrat șapte familii. Tot mai des îi bântuie gândul și pe ei să plece la părinţi peste hotare, ca cel puţin copilul lor să nu mai îndure atâta chin și muncă neremunerată corespunzător, la fel ca ei. Maxim și Iuliana vor merge la părinţi în Spania în această toamnă. Și nu vor pleca în vacanţă, ci ca să muncească până în primăvară, pentru că, din pasiunea nebună pentru agricultură și dragostea pentru Moldova, nu poţi trăi.
La primăvară, Maxim va urca din nou pe tractor. Va ara, va afâna, va semăna fasole, în speranţa că, în Moldova, odată și odată va exista un mediu propice pentru dezvoltarea agriculturii, că cineva de acolo, de sus, va construi acel Centru Agroalimentar demult promis, unde vor avea acces doar producătorii, nu și intermediarii, că vom avea o lege bună a raftului în magazine, care să îi oblige pe proprietari să ia, în proporţie de 50%, produse autohtone.
Privind tâmplele lui Maxim, care au început la cei 30 de ani ai săi să încărunţească, mi-am zis să-l întreb de ce. Și el a spus că sunt roadele nopţilor nedormite, atunci când viitura i-a smuls o bună parte din curpenii de fasole. Apoi, sunt și emoţiile, și stresul acumulat în urma grindinei și a altor intemperii naturale.
Iuliana și Maxim sunt tinerii pe care Moldova riscă să îi piardă în cel mai scurt timp. Ca ei sunt alte sute de tineri, pe care doar politicile coerente și acţiunile rapide ale Guvernului îi mai pot ţine acasă. Moldova riscă să rămână fără cea mai importantă resursă – cea umană. Și degeaba vom avea terenurile fertile, dacă nu va mai exista nimeni care să vrea să le valorifice.
Diana Crudu
Citiți și alte texte despre agricultură: Femeia care și-a promis că nimeni, niciodată nu își va bate joc de munca ei
