Femeia care și-a promis că nimeni, niciodată nu își va bate joc de munca ei

Dragi cititori, ZdG își propune să abordeze, în cadrul unui proiect special,  problemele actuale ale agricultorilor din R. Moldova. Pagina din acest număr de ziar vine cu un nou editorial semnat de Diana Crudu, care cunoaște din realitate și nu din auzite despre greutățile cu care se confruntă producătorii agricoli de la noi. Ne dorim să facem publice atât lucrurile care vă frământă, cât și cele care vă bucură. Astfel, dacă sunteți agricultor sau dacă cunoașteți un agricultor/producător despre care credeți că merită să știe cât mai multă lume, vă invităm să ne scrieți pe adresa redacției indicată în casetă sau pe adresa de email zdg.redactia@gmail.com

În anul 2018, ştirea precum că un antreprenor din raionul Nisporeni a pus la pământ două hectare de prune a făcut înconjurul Moldovei. Imaginea copacilor plini cu roadă doborâţi de disperarea omului că intermediarii i-au oferit doar 80 de bani pentru un kilogram de prune, m-a bântuit zile în șir. Astăzi, la un an distanţă, vă prezint povestea Elenei Vutcariov, femeia care și-a promis că nimeni, niciodată, nu își va bate joc de munca ei.

În anii 2000, atunci când singura soluţie de a-ți vinde merele, strugurii și prunele erau piețele de la Moscova, atât Elena, cât și cei doi feciori ai săi, erau printre moldovenii care, la început de toamnă, făceau coadă și stăteau câte două zile în parcările din piețele rusești, doar ca să prindă un loc de vânzare. Şi cum toate prunele din Moldova ajungeau concomitent pe piața Rusiei, evident, oferta depășea cererea și prețul acestora cădea vertiginos. Respectiv, unii dintre producătorii de prune din R. Moldova abia de reușeau să își acopere costurile cu producerea, transportul și vânzarea fructelor.  

Acea perioadă a fost o lecție de viață pentru Elena Vutcariov, care își amintește cum vameșii, care desfăceau pruna să o verifice de prezența viermilor, le ziceau mai în glumă, mai în serios, să spună în gând „Tatăl nostru” și să se roage ca în trei prune desfăcute să nu găsească nicio larvă. 
Elena a înțeles că pruna nu trebuie vândută imediat după recoltare, în septembrie, atunci când pe piață este excedent de marfă, ci trebuie păstrată până spre Revelion. 

S-a întâmplat ca, odată, să stea peste 48 de ore într-o parcare la Moscova cu camionul plin de prune ca mai apoi să vândă pruna mult sub prețul de cost. Acela a fost momentul în care și-a promis că nimeni, niciodată, nu își va mai bate joc de munca ei. Dacă până  atunci, se puneau în depozitele frigorifice doar mere și struguri, apoi ea a fost unul din pionierii care au riscat și au depozitat și prună în stare proaspătă.  

Fiind extrem de flexibilă în momentul în care au început să intre în rod în R. Moldova, mii de hectare de prune, a realizat că există o nevoie urgentă de o uscătorie pentru prune, întrucât piața nu va mai reuși să consume atâta prună în stare proaspătă, diversificarea produselor fiind o cerință obligatorie a piețelor libere.  

A fost o vizionară, deși, la distanță de câțiva ani, nici prunele uscate nu au mai adus producătorilor profitul sperat. În 2018, pentru un kg de prune uscate procesatorii ofereau 13 lei, pe când serviciile de uscare a prunei costau 12 lei. 

Ceea ce a început în 2017 cu experimente la bucătăria proprie, s-a transformat astăzi, la o distanță de doi ani, într-o afacere de succes. „Fruvit” este o marcă recunoscută , datorită muncii asidue și implicării întregii familii Vutcariov. 

În doar doi ani distanță, această afacere a crescut cât altele în zece. Astăzi, „Fruvit” oferă o gamă largă de fructe deshidratate în ciocolată. Prunele uscate ale familiei Vutcariov nu mai sunt vândute la intermediari, ci capătă valoarea binemeritată. Prune, mere uscate, caise deshidratate, cu și fără nuci și migdale, în ciocolată albă sau neagră – toate sunt rodul unei munci asidue.  

Despre sacrificii și investiții Elena vorbește zâmbind, nici nu vrea, nici nu își permite luxul să nu fie optimistă. Acum doi ani, visa la o linie de glazurare automată, iar astăzi, când își vede rodul muncii, când oferă altor femei locuri de muncă plătite decent, înțelege cât de bine a făcut că s-a ținut de acea promisiune să nu lase pe nimeni niciodată să își bată joc de munca și sacrificiile ei. 

Despre potențialul agricol enorm pe care îl are R. Moldova se discută nelimitat de mult. Despre oamenii de la care avem ce învăța și care ne pot inspira să construim o altfel de agricultură în R. Moldova – mai puțin. 

Poate a venit timpul ca cel puțin de acum încolo să apreciem eforturile imense pe care le depun oamenii de lângă noi, astfel încât să avem acces la fructe și legume ieftine și sănătoase. În perioada 16-19 octombrie, zeci de femei minunate, care fac agricultură la feminin, îți dau întâlnire la Moldexpo, în cadrul evenimentului Farmer 2019.

Diana Crudu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *