Idei de afaceri cu investiții mici: plantația de cătină albă
Sunt puține afaceri agricole ce pot fi lansate cu sume mici, dar care pot aduce un profit atrăgător.
De aceea, ne-am propus, săptămânal, să venim cu o idee de afacere ce poate fi pornită cu investiții nu prea mari. Însă, este nevoie să ținem cont că succesul lor depinde de câțiva factori importanți, cum ar fi: experiența micului fermier, găsirea unei piețe de desfacere, lipsa unei concurențe puternice în zonă și, bineînțeles, priceperea antreprenorului de a-și dezvolta acel business.
Următoarea afacere despre care vă vom povesti este plantația de cătină albă. Pe o piață tot mai aglomerată a culturilor agricole de nișă, cătina albă continuă să dețină un loc fruntaș în privința profitului obținut la hectarul de plantație. Cultura de cătină este o afacere pe termen lung, cu o durată de viață de 25 de ani.
Cătina albă conține de 10 ori mai multă vitamina C decât citricele. De aceea, ea este utilizată în industria alimentară, cosmetică și farmaceutică.
O cultură de cătină presupune pregatirea terenului ca la orice livadă de pomi, fiind interzisă folosirea cu 3-4 ani înainte a îngrășămintelor, ierbicidelor și a pesticidelor. Prima producție este într-al cincilea an de la plantare. De pe un hectar de copaci pot fi recoltate cel puțin cinci tone de fructe.
Cătina e foarte puţin pretenţioasă faţă de sol. Singura condiţie e să aibă soare cât mai mult și să nu fie pe versant nordic. De asemenea, aceasta valorifică solurile slab productive și degradate. Planta își asigură singură azotul din aer şi sol, de aceea, de îndată ce l-am scos din pepinieră, puietul trebuie mocirlit şi aşezat în pachete de 10 bucăţi, pe care le acoperim imediat şi le legăm bine cu folie de polietilenă. Ajunşi acasă, în aceeaşi zi, punem pachetele cu puiet în pivniţă până în ziua următoare, iar a doua zi puieţii vor fi în mod obligatoriu îngropaţi în pământ; păstrarea în această situaţie nu trebuie să dureze mai mult de 3-5 zile, adică până când vor fi plantaţi definitiv în livadă.
Cât priveşte perioada de plantare a cătinei, cel mai bine e s-o facem primăvara, imediat după topirea zăpezii, respectiv între 10-15 martie şi cel târziu la 20-25 aprilie. În funcție de relief și tipul de sol se alege direcția rândurilor. Pe terenurile în panta predispuse la eroziune se alege plantarea în triunghi, cu vârful corespunzător celui mai înalt punct al terenului, și astfel încât pomii rândurilor cu soț să fie plantați la jumătatea distanței dintre pomii rândurilor fără soț. Se obține astfel o plantație în mozaic, pentru combaterea eroziunii. Pe terenurile plane, care nu prezintă probleme, direcția rândurilor se va alege astfel încât plantele să beneficieze de cât mai mult soare. Forma plantației va fi dreptunghiulară sau pătrată, dar nu este o regulă. Totodată, pe terenurile excesiv nisipoase, cu tendința de deșertificare, cătina se plantează în copci la 20-30 cm adâncime.
Distanțele de plantare sunt de 2,8-3 m între rânduri și 2 m pe rând. Gropile se vor efectua în toamnă sau primăvara foarte devreme, având dimensiunile de 60/60 cm şi adâncimea tot de 60 cm. Când le facem, vom avea grijă ca pământul fertil să fie pus sus, iar cel argilos jos. La plantare, vom face prima dată mocirlirea puieţilor. Mocirla o obţinem din balegă proaspătă de vacă şi pământ galben, argilă (50% la 50%), peste care punem apă până se face o pastă ca smântâna. La plantarea puietului punem în gropi numai pământ bun, iar pământul rău, nefertil, rămâne pe partea de jos, definitiv, pentru a forma taluzul plantei. Pământul pus în groapă va fi foarte bine călcat. Imediat ce am plantat puietul, în mod obligatoriu se va face o „farfurie” în jurul tulpinii, în care se pun 30 de litri de apă. După ce apa a intrat în pământ, acoperim „farfuria” cu sol uscat şi bogat în humus.
În cursul primului an de la plantare se vor efectua cel puţin patru udări a câte 30 de litri apă la fiecare puiet, dacă anul este secetos. Însă, în cazul în care anul a fost ploios, trebuie să facem o udare în cursul lunii august, momentul crucial al dezvoltării plantei.
În timpul toamnei, fiecare puiet se va lega cu folie de polietilenă pentru a nu fi ros de iepuri, dar mai ales de şoareci. După topirea zăpezii, dezlegăm pomii de folia de polietilenă. Executăm tăieri numai pentru îndepărtarea ramurilor uscate, fără a atinge ramurile verzi.
În timpul verii terenul plantat cu cătină trebuie cosit de două-trei ori. Dacă peste vară e secetă, cătina trebuie udată, câţiva litri la fiecare puiet la câteva săptămâni. Iarna trebuie făcute tăierile ca să crească pe verticală şi să rodească.
Cătina are proprietatea de a drajona mult. În jurul plantei mamă apar puieţi de aceeaşi calitate ca şi planta mamă şi atunci îţi poţi permite să te extinzi fără să mai cumperi puieţi.
Planta poate suporta temperaturi foarte joase de până la -35 de grade Celsius. Aceeași rezistență o manifestă și la temperaturi pozitive excesive, de până la + 45 de grade.
Culegerea fructelor începe în luna august și cotinuă până la primul îngheț (înainte de 15 octombrie).
Depozitarea fructelor de cătină trebuie să se facă în ambalaje mici, iar transportul în lădițe ce nu depășesc cantitatea de patru kilograme. În stare proaspătă ele se pot păstra timp de 3-4 săptămâni în depozite frigorifice la temperatura de zero grade Celsius. Din fructele de cătină putem face ulei, suc, nectar, gem, marmeladă, etc.
