Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Deşeurile din R. Moldova -…

Deşeurile din R. Moldova – neclintite timp de 25 de ani

Problema acumulării deşeurilor în R. Moldova alarmează tot mai mult societatea. În lipsa unei întreprinderi moderne de reciclare a deşeurilor, a unor servicii eficiente de salubritate, aerul, apa, solul, dar şi sănătatea oamenilor, sunt afectate tot mai mult.

Anual, în R. Moldova, se acumulează 800 de mii de tone de deşeuri, stocate, în proporţie de 90%, în gropi de gunoi, fără a fi reciclate.

Din perioada sovietică, s-a păstrat tradiţia ca aproape fiecare localitate din R. Moldova să aibă câte o gunoişte, sub forma unei gropi sau râpi. În ultimii ani, primăriile au încercat să reducă numărul acestor gunoişti improvizate, amenajând poligoane mai extinse, unde este depozitat gunoiul din câteva sate. Sunt acestea autorizate sau nu? În căutarea unui răspuns la această întrebare, constatăm că, în R. Moldova, sunt peste 1200 de gunoişti autorizate şi tot atâtea neautorizate.

Oraşul Chişinău, capitala R. Moldova, poate fi supranumit şi capitala deşeurilor nereciclate. Chişinăul, fiind cea mai mare localitate din republică, este şi cel mai mare producător de gunoi. Timp de zeci de ani, gunoiul din Chişinău a determinat sufocarea, la propriu, a câtorva localităţi din suburbii, din cauza lipsei metodelor moderne şi ecologice de tratare a deşeurilor.

Starea de urgenţă instaurată în Chişinău la începutul lunii iunie, din cauza netransportării la timp a gunoiului, a convins locuitorii, dar şi administraţia, că situaţia este una extrem de gravă. Timp de câteva zile, locuitorii din Bubuieci au blocat drumul autospecialelor, fiind nemulţumiţi de mirosul emanat de gunoiştea de la Mina Purcel. Această mină se află la distanţa de 1,5 km faţă de prima gospodărie din Bubuieci şi la vreo 800 de metri distanţă în raport cu prima gospodărie din Chişinău. În consecinţă, protestele oamenilor din Bubuieci, care au îngrădit accesul autocamioanelor la gunoişte, a transformat Chişinăul într-un tomberon enorm. Atunci, a intervenit Guvernul, promiţându-le localnicilor din Bubuieci soluţii rapide şi eficiente. În prezent, deşeurile sunt transportate la o gunoişte temporară, deoarece fabrici de prelucrare a deşeurilor aşa şi nu au fost deschise.

Potrivit reprezentanţilor Centrului de Sănătate Publică, groapa de gunoi de lângă Bubuieci este o sursă de poluare şi infecţii pentru populaţie.

Autorităţile propun o soluţie în acest sens, identificând groapa de la Ţânţăreni ca o alternativă de a transporta deşeurile din Chişinău. Problema gunoiului de la Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, a scos de mai multe ori localnicii la protest. Cu toate că poligonul urma să fie închis în 2010, la începutul anului 2011 autorităţile de la Chişinău au decis să prelungească contractul încă pentru trei ani. Atunci drumul de acces către rampă a fost blocat de 20 de localnici. De la începutul exploatării poligonului, în 1990, şi până în 2011, volumul deşeurilor depozitate a constituit 19 milioane de metri cubi. Cantitatea reprezintă 50% din suprafaţa proiectată. În timp ce la Ţânţăreni situaţia este incertă, autorităţile municipale s-au obligat ca, până la 5 iulie, să identifice un nou teren de depozitare a gunoiului.

Atitudinea autorităţilor locale şi naţionale faţă de deşeuri este o parte integrantă a problemei. În săptămâna în care Chişinăul era aproape acoperit de gunoaie din cauza protestelor locuitorilor din Bubuieci, şeful Întreprinderii Municipale „Autosalubritate”, Tudor Maniv, îşi luase concediu. Acesta ne-a explicat că concediul său ar fi fost din motive de sănătate.

Primăria Chişinău trece prin momente administrative complicate în această perioadă, după ce primarul Dorin Chirtoacă a fost plasat în arest, fiind investigat pentru fraude şi corupţie. În acest context, viceprimarul Nistor Grozavu, care la fel este subiect al unei investigaţii penale, susţine că, la începutul lunii iulie 2017, va avea răspuns la toate nebuloasele privind situaţia deşeurilor din capitala R. Moldova.

Stela FRANŢUZ