Copiii în sala de operaţii, după consum de substanţe toxice

Unde păstrăm soda caustică, soluţia de curăţat baia, detergenţii de rufe, înălbitorul, otrava pentru şoareci şi gândaci, îngrăşămintele minerale? Este întrebarea pe care trebuie să şi-o pună orice persoană care are în casă un copil mai mic de cinci ani. Curios din fire şi cu dorinţa de a descoperi lumea, acesta poate vărsa, amesteca, degusta aceste substanţe, punându-şi în pericol sănătatea şi chiar viaţa.

De asta s-a convins mama lui Nikita, un băieţel de 2,5 ani, care tocmai a fost adus din sala de operaţii. Este deja a patra oară când băieţelul se află internat în Secţia de Urgenţă Chirurgicală a Centrului Mamei şi Copilului pentru bujare, simplu spus, pentru dilatarea esofagului cu bujii. În timp ce îşi ţine copilul de mână, aşteptând ca acesta să îşi revină după anestezie generală, în ochii mamei se perindă din nou tragedia care s-a produs acum nouă luni. «Nikita dintodeauna a fost un copil energic şi curios. De aceea încercam să nu-l scap din ochi. Dar în acea zi îmi doream să duc la bun sfârşit mai multe treburi casnice… Nu am văzut momentul când copilul a băut din sticla cu soluţie pentru spălat wc-ul. Am fost alertată de plânsul lui isteric şi am văzut sticla pe podea. Nikita era foarte agitat, salivând din abundenţă», spune mama copilului.

Zeci de copii beau preparate toxice

Potrivit datelor statistice, 326 de copii, cu vârsta de până la cinci ani, s-au intoxicat anul trecut cu diverse substanţe şi produse. Dintre aceştia, 55 au băut substanţe chimice (baze, substanţe alcaline, acizi etc.). Eva Gudumac, medic chirurg-pediatru la Centrul Mamei şi Copilului, spune că această cifră este una destul de mare, mai ales că intoxicaţiile cu substanţe chimice au repercusiuni destul de grave şi de durată asupra pacientului. «Gravitatea acestor leziuni depinde de natura substanţei ingerate, cantitate, concentraţie şi durata contactului. Întrucât micuţul nu ştie să scuipe, odată înghiţită, substanţa — oricare ar fi ea, stagnează un timp în guriţă. Ulterior trece în lumenul esofagului, afectându-i mucoasa, ca mai apoi să ajungă în stomac. Dacă cantitatea de substanţă este prea mare sau prea concentrată, aceasta poate provoca arsuri chimice grave cu leziuni inclusiv la nivelul gurii.»

Imediat după intoxicaţie, Nikita a fost adus de urgenţă la spital, dar odată externat, mama a neglijat tratamentele recomandate de medic, ca urmare, starea copilului s-a agravat, ajungând la stenoză de esofag. Aceasta a dus la internări repetate, unde de fiecare dată, sub anestezie generală, Nikita primeşte terapii pentru dilatarea esofagului cu bujii speciale şi terapii anticicatrice. Eva Gudumac vine cu explicaţii: «Intoxicaţia cu substanţe chimice se produce în trei etape. Prima este perioada acută şi durează două săptămâni. Copilul este agitat, plânge des, salivează din abundenţă. Urmează cea de-a doua etapă, când după 14 zile copilul se linişteşte, întrucât semnele generale se atenuează. Copilul pare din nou sănătos, deşi semnele locale progresează, dar fără a fi simţite de pacient. După o lună, vine cea de-a treia etapă, cea mai dificilă, când se produce stenoza. Pacientul nu poate înghiţi — mai întâi alimente solide, apoi lichide, regurgitează des şi pierde în greutate». Potrivit medicului, Nikita nu este singurul copil ajuns în această situaţie. Anual doi–trei copii sunt internaţi deja la cea de-a treia etapă, şi anume cea de stenoză.

TOXAPEL – 022.555.220

Astăzi, mama copilului, care se face vinovată dublu de starea în care a ajuns copilul său, plânge ori de câte ori îşi vede copilul intrat în sala de operaţii. Are o sumedenie de întrebări la care nu ştie când va primi un răspuns. «De câte internări mai este nevoie oare până când copilul meu se va trata? Va fi acesta un tratament definitiv sau va rămâne cu sechele pe viaţă? Cum să îmi recuperez greşeala de care m-am făcut vinovată în faţa copilului meu?»

Sfaturi pentru părinţi

În cazul în care bănuiţi că micuţul dumneavoastră a băut o substanţă toxică sunaţi urgent la 903! Imediat sunaţi şi la TOXAPEL – 022.555.220, un centru care oferă consultaţii de urgenţă în caz de intoxicaţii. Dacă suferindul nu şi-a pierdut cunoştinţa, încă până la sosirea serviciului de urgenţă medicală i se fac spălături gastrice, i se dă să bea patru-cinci pahare de apă, după care i se irită rădăcina limbii sau palatul moale ca să vomite. Această procedură se repetă de câteva ori. Dacă suferindul şi-a pierdut cunoştinţa, el va fi culcat până la sosirea medicului cu capul întors într-o parte pentru a se evita o eventuală asfixie. Este interzis de provocat voma, dacă persoana este inconştientă.

Sfaturi practice

Cu ce se poate intoxica un copil mic în casă/gospodărie? Cu substanţele de curăţat (pentru haine, veselă, mobilă, geamuri etc.), gaz lampant, otrăvuri pentru insecte şi rozătoare, îngrăşăminte minerale, sodă caustică, medicamente, dar şi cu oţet alimentar, păstrat în dulapul din bucătărie.

Toate substanţele toxice din casă trebuie să fie imposibil de găsit de către copiii mici. Acestea vor fi depozitate doar în magazii încuiate sau în dulapuri amplasate cât mai sus, la cel puţin 1,5 m de la podea. Convingeţi-vă că aţi ales bine locul nou pentru substanţele toxice din casă. Evaluaţi: e posibil ca micuţul să ajungă la ele, dacă urcă pe scaun sau pe un alt obiect de mobilă?

Nu păstraţi substanţe periculoase în dulapurile de la bucătărie – pot fi confundate cu un aliment. Este categoric interzis să păstraţi aşa ceva în camera copilului sau în spaţiile în care se joacă.

Substanţele otrăvitoare trebuie păstrate doar în ambalajul original – nu le mutaţi/păstraţi în căni, cutii de alimente sau sticle de băuturi răcoritoare – copiii pot crede că le pot bea sau mânca.

Puneţi etichete pe orice vas în care păstraţi o substanţă toxică – dacă nu deţineţi ambalajul original. Aşa veţi şti mereu ce se află în acele ambalaje. Puteţi desena pe etichetă şi un simbol al pericolului. Nu lucraţi cu substanţele toxice când în preajmă se află copilul mic.

Otrava din gospodărie

Deşi există numeroase cazuri în care copiii sunt expuşi riscului de intoxicare, doar 17,6% dintre cei intervievaţi sunt conştienţi de existenţa acestui risc.

În majoritatea locuinţelor nu se pune lacăt la dulapurile sau încăperile unde sunt păstrate substanţe toxice ca soda caustică, soluţia de curăţat baia, detergenţii de rufe, înălbitorul.

Otrava pentru şoareci şi gândaci, precum şi îngrăşămintele sunt ţinute sub lacăt în circa 50% dintre gospodării.
În fiecare a 4-a gospodărie în care cresc copii sub 5 ani medicamentele sunt păstrate la o distanţă mai mică de 1 metru de la podea.

În 1 din 3 gospodării, soda caustică, otrava pentru gândaci şi şoareci, îngrăşămintele sunt păstrate la o distanţă mai mică de 1 metru de la podea.

În fiecare a 2-a gospodărie, detergenţii de rufe, înălbitorul şi soluţiile de curăţat baia sunt păstrate la o distanţă de peste 1 metru de la podea.

Campania media «Ai grijă de mine!» se desfăşoară în cadrul Campaniei naţionale de prevenire a accidentelor produse în condiţii casnice la copiii de 0–5 ani. «O casă fără pericole pentru copilul tău!» e implementată de Proiectul REPEMOL al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Agenţia de implementare: Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS).

Daniela Borodachi