Cine plăteşte „salvarea” pacienţilor în R. Moldova

Ar trebui un cetăţean bolnav, care achită contribuţii la stat şi are poliţă medicală, să scoată din buzunar 420 de lei pentru a alimenta ambulanţa cu combustibil? Dar dacă vrea să fie transferat la un spital dotat corespunzător, vrând să mai trăiască, ce face?

La 29 august 2018, Ion Gribiniuc, din satul Boldureşti, Nisporeni, s-a simţit rău, acuzând dureri acute de cap, vomă şi febră. S-a adresat la medicul de familie, care i-a acordat ajutor şi i-a scris bilet de trimitere la spitalul raional Nisporeni, pentru investigaţii la medicii specialişti, indicând că ar avea nevoie în special de consultaţia chirurgului şi de o ultrasonografie. Ajuns la instituţia medicală, pacientul a urmat investigaţiile indicate de medicul de familie.

De la medic de familie la medic specialist

„Chirurgul l-a verificat formal pe soţul meu, examinându-l fără a-i verifica tensiunea arterială şi temperatura, chiar dacă soţul i-a comunicat că are febră, 40 grade C. Medicul chirurg i-a spus, în schimb, să revină la medicul de familie din localitate. În sat, medicul de familie i-a verificat repetat temperatura, a constatat că are tot 40 grade C, i-a acordat ajutor şi am mers la domiciliu”, a scris Vera Gribiniuc, într-o scrisoare expediată la ZdG, Parlamentului, Preşedintelui, Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Şi a doua zi, Ion s-a simţit rău, apelând repetat medicul de familie. A urmat aceeaşi procedură: consultare şi bilet de trimitere la spitalul raional. Vera şi Ion au refuzat să plece încolo, motivând lipsa specialiştilor, a echipamentului medical adecvat şi atitudinea nepăsătoare faţă de pacienţi. Ion se simţea din ce în ce mai rău, aşa că au chemat salvarea şi au plecat, totuşi, la Nisporeni.

„La spitalul raional, am aşteptat vreo 40 de minute, dar asistenţă medicală nu i s-a acordat. Doar după intervenţia fratelui, la secţia de internare s-a apropiat medicul internist, care l-a internat pe Ion la terapie, fără a-i fi stabilită o diagnoză. Timp de două zile, cât ne-am aflat acolo, nu s-a apropiat niciun medic specialist. Doar după ce fratele a chemat şefa Secţiei Terapie pentru diagnostic, aceasta ne-a comunicat că a fost chemat medicul neurolog, care a şi venit peste câteva ore. Timp de cinci zile, cât a fost internat în spital, nici un medic nu ne-a comunicat care este exact diagnosticul.

Astfel, văzând atitudinea nepăsătoare din partea angajaţilor spitalului, am solicitat să fie transferat la un spital din Chişinău. Medicul Florea, care este internist, chirurg, endoscopist şi renghenolog ne-a reproşat obraznic că „nu e de moarte”. Fratele a sunat la Linia Verde a Ministerului Sănătăţii, dar şi după asta soţul nu a fost transferat la Chişinău, invocându-se că este tratat la Nisporeni. La 3 septembrie, la spital s-a luat decizia ca Ion să fie transferat la Chişinău, pentru investigaţii, doar dacă achită consumul de combustibil tur-retur”, se mai spune în scrisoare.

Când viaţa soţului e în pericol

„Pentru că viaţa soţului era în pericol, am acceptat. Am împrumutat 420 de lei şi, în drum spre Chişinău, am intrat la Peco din localitatea Bursuc şi am alimentat ambulanţa. După efectuarea investigaţiilor la mai multe centre medicale din Chişinău, soţul a fost internat la spitalul IMSP „Toma Ciorbă”, pentru 12 zile. Vera ne spune că şi acolo nu i-a fost stabilit un diagnostic, ci doar s-a efectuat tratament.

Reacţia spitalului

Pe de cealaltă parte, Lidia Crăciun, directoarea Spitalului raional Nisporeni, a spus pentru ZdG: „I s-au făcut atâtea investigaţii…”

„Pacientul respectiv are diabet şi este la evidenţa medicului de familie şi la endocrinolog. Periodic, face agravări. Domnului Gribiniuc i s-au făcut atâtea investigaţii în trei zile, cât nici unui alt pacient, inclusiv, tomografie computerizată, ecografie şi diferite radiologii. A fost supravegheat, s-a dus de la noi cu ameliorări. El nu voia să plece, dar era un cumnat care făcea scandaluri. El a dorit să rămână la noi, dar pe sus l-au luat pentru îmbunătăţiri şi l-au transferat într-o instituţie terţiară. Eu acum vreau să sun la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, să aflu dacă într-adevăr stă acolo. Să am un tablou mai clar”.

Despre faptul că pacientul a declarat că timp de 30 de minute nu s-a apropiat nimeni de el, directoarea spitalului a afirmat că, în secţia de internare, timp de 40 de minute, i s-au făcut toate testele biochimice.

„Nu cred că o să-i returnăm banii”

„În secţia de primire, se codifică, zona roşie, zona verde… În funcţie de asta, pacientul poate sta şi 12 ore. În 40 de minute el avea analiza generală de sânge, analiza biochimică, ureea, creatinina şi ecografia. Bolnavul a fost internat. L-au văzut doctorii, s-a făcut consiliu şi situaţia s-a ameliorat, era 38,2 temperatura, nu 40, cum spun ei. De dimineaţă stau cu fişa asta în mână şi mă uimesc de baricadele astea create între pacient şi medic. Pacientul şi soţia lui erau foarte calmi, cumnatul cela al lor a intrat cu agresivitate în secţia de internare”, spune Lidia Crăciun. Mai mult ca atât, reprezentanta spitalului a menţionat că „în mod normal, în Programul Unic nu este scris că noi trebuie să transferăm pacienţii la Chişinău cu combustibilul instituţiei. La pacienţii gravi facem asta, dar el a fost transferat la insistenţa sa, pentru că starea lui era bunişoară, dar rudele lui nu au dorit ca el să fie internat la noi şi au insistat să fie transferat, de asta au achitat combustibilul”. „Nu cred că o să-i returnăm suma achitată pentru combustibil, pentru că el, ca persoană asigurată, a beneficiat de foarte multe investigaţii, i-au făcut şi tomografie, tot absolut”, a mai specificat Lidia Crăciun.

Reacţia CNAM: „Spitalul e obligat să restituie cheltuielile”

La mai bine de două săptămâni de la incident, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a oferit un răspuns pentru ZdG în care se spune că „dacă pe durata internării în spital e necesară efectuarea investigaţiilor prescrise de medicul specialist în altă instituţie medicală, spitalul este obligat să asigure transportarea pacientului, cheltuielile fiind incluse în contul poliţei de asigurare achitată integral de CNAM. Astfel, spitalul este obligat să restituie pacientului cheltuielile suportate după ce pacientul se adresează la administraţia Spitalului Raional Nisporeni pentru restituirea cheltuielilor.

Persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile privind acordarea în volum deplin a asistenţei medicale, inclusiv a medicamentelor, sunt rugate să semnaleze aceste cazuri la serviciul telefonic INFO CNAM – 0 800 99999, apel gratuit din orice reţea, fixă sau mobilă.

Cine deţine poliţa de asigurare

Pe lângă consultaţii medicale şi unele tratamente gratuite, pentru persoanele care deţin poliţă de asigurare medicală statul compensează cheltuielile pentru medicamente de până la 30%, 50%, 70% sau 100% din costul integral. Poliţa de asigurare medicală obligatorie se obţine diferit, în funcţie de categoria în care se regăseşte beneficiarul:

1. Persoanele angajate în câmpul muncii sunt asigurate din contul contribuţiilor salariale plătite la stat. Iar poliţa medicală este activă atâta timp cât persoana munceşte.
2. Din rândul persoanelor asigurate de Guvern fac parte 16 categorii care primesc o poliţă de asigurare medicală gratuită: copiii de vîrstă preşcolară; elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi mediu de cultură generală; elevii din învăţămîntul secundar profesional; elevii din învăţământul mediu de specialitate (colegii) cu învăţămînt de zi; studenţii din învăţământul superior universitar cu învăţămînt de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării; rezidenţii învăţământului post-universitar obligatoriu şi doctoranzii la cursuri de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării; copiii neîncadraţi la învăţătură până la împlinirea vârstei de 18 ani; gravidele, parturientele şi lăuzele; persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii; pensionari; şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă; persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă; mame cu patru şi mai mulţi copii; persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social; străinii beneficiari ai unei forme de protecţie incluşi într-un program de integrare şi donatorii de organe.
3. Din cea de-a treia categoria fac parte persoanele care se asigură în mod individual şi achită o sumă fixă la început de fiecare an. După 31 martie 2018, prima asigurării medicale obligatorii în mărime integrală a fost de 4056 lei. Poliţa medicală este valabilă până pe 31 decembrie a anului pentru care a fost achitată prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Dreptate pentru un pacient

La aproape două luni distanţă de la internarea lui Ion Gribiniuc în spital, Vera spune că persoana responsabilă de contabilitate la Spitalul din Nisporeni i-ar fi cerut un cec de la benzinărie ca dovadă a cantităţii de combustibil folosit de ambulanţă. Vera a refuzat să facă un drum până la locul de unde a cumpărat benzină, precizând că administraţia spitalului ar trebui să aibă asta în baza de date. La câteva zile distanţă, a fost chemată la contabilitate şi i-a fost returnată suma de 420 de lei.

Chiar şi aşa, Vera Gribiniuc spune că mai cunoaşte cazuri în care vârstnicii sau mamele cu copii mici au fost obligate să plătească combustibilul pentru ambulanţă, când au cerut transportarea la alt spital pentru acordarea unor servicii medicale mai calitative. „Lor nimeni nu le-a mai făcut dreptare. Mulţi nici nu au ştiut că nu trebuie să plătească ambulanţa. Alţii s-au revoltat, dar nu s-a schimbat nimic, şi nimeni nu le-a întors nici un ban până în ziua de azi”, încheie revoltată femeia.