Cehia: Satele mici atrag fonduri mari
Depopularea este una dintre problemele complicate ale R. Moldova. Din cauza migraţiei, multe sate au ajuns semipustii, iar oamenii rămaşi se confruntă cu şomajul, sărăcia şi posibilităţile limitate de dezvoltare economică. Din aceleaşi considerente, aceste localităţi devin poveri bugetare. Reporter de Gardă a vizitat câteva sate mici din Cehia pentru a afla care sunt soluţiile posibile.
„Au început discuţii că avem prea multe localităţi mici în Moldova şi că acestea nu pot supravieţui. Ar trebui să fim atenţi la acest moment. Slovacia, Cehia, Ungaria, sunt state europene în care localităţile mici sunt destul de dezvoltate. Dacă un sătuc e mic, nu înseamnă că nu poate fi administrat eficient”, susţine Viorel Furdui, preşedinte al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).
Un mic sat milionar
Sătucul Kaly din Cehia e atât de mic, încât în R. Moldova ar fi considerat candidat la dispariţia de pe hartă. Acest sat are vreo 200 de cetăţeni şi ocupă în total vreo 4 km pătraţi. Chiar dacă numără doar vreo 30 de case, sătucul Kaly are străzi asfaltate, telefonie, internet, sistem de canalizare, apă rece şi caldă, încălzire, ba chiar şi primărie cu primar.
Jiry Synek, primarul acestei mici localităţi, spune că e un avantaj să fii primar în satul natal. „Ştii cum se trăieşte aici, ce se întâmplă, ale cui sunt pământurile, ce tehnologi sunt necesare.”
Primarul Synek spune că din fonduri UE au fost renovate toate reţelele de cabluri electrice şi de comunicare. Satul Kaly avea şi o mare problemă cu accesul la apa potabilă, care era adusă de la o distanţă de 50 km. ”Uniunea Europeană ne-a acordat acest sprijin – o singură etapă a costat 14 milioane de euro, aceşti bani nu i-am fi adunat niciodată. Acum avem apă la robinet”, explică primarul.
Pronosticurile arată că în viitor ar putea fi secete mai mari şi probleme mai mari cu apa în aceste zone. „UE oferă 95% din finanţări ca să construim reţele de apă durabile, ca localitatea să fie stabilă, să se dezvolte, să atragă turişti şi agricultori”, spune Synek.
L-am întrebat ce sfaturi ar da primarilor şi sătenilor din R. Moldova, cum crede el că ar trebui să se dezvolte un sat mic într-un stat sărac. Primarul susţine că fondurile europene sunt o salvare sigură pentru cei care respectă condiţiile. „Când ne-am integrat în UE, am constatat că e foarte multă birocraţie, mai ales dacă te apuci să obţii finanţări. Dar din moment ce îndeplineşti toate cerinţele, fluxul de bani care poate veni în localitatea ta este uriaş, şi aceste fonduri sunt reale şi disponibile”, susţine primarul Synek.
În 25 de ani la primărie a adus milioane de euro
Localitatea cehă Dolny Loucky a fost un sătuc mic, dar în 20 de ani a devenit un orăşel îngrijit şi frumos. Primarul Ladislav Tichy deţine această funcţie timp de 25 de ani. Cu un sfert de secol în urmă el a intrat în biroul primarului în care nu a schimbat aproape nimic, nu a cumpărat mobilier nou, fotolii, covoare. În schimb, a atras milioane de euro din fonduri europene pentru localitatea sa. „Oamenii au nevoie de condiţii bune şi le-am făcut. În 1993 nu aveam nici reţea de gaze, nici apeduct, râul din localitate era murdar, şcoala avea un sistem de încălzire defectat. Le-am făcut pe toate, plus încă terenuri de joacă şi de sport pentru toată lumea, şi o staţie de epurare nouă. Acum lucrăm la alte proiecte de dezvoltare”, susţine primarul Tichy.
Deşi e vorba de multă muncă, colectivul Primăriei Dolny Loucky e format din 3 oameni: primarul, contabila şi un manager de oficiu. Deciziile, însă, le iau la şedinţele comune alături de cei 15 aleşi locali.
Primarul Tichy e un longeviv în toate sensurile. Are peste 70 de ani şi un sfert de secol petrecut în fotoliul de primar, tocmai în perioada în care întreaga Cehie, inclusiv localitatea sa, au trăit cele mai impresionante transformări. L-am întrebat care este secretul obţinerii finanţărilor europene, căci acestea nu vin automat.
„Nu aşteptaţi proiectele europene. Trebuie să aveţi proiectele gata făcute, să cunoaşteţi de ce are nevoie localitatea, să efectuaţi toate măsurările, toate calculele, să adunaţi toate aprobările. Iar atunci când o instituţie europeană va anunţa disponibilitatea banilor – veţi fi cu un pas înaintea altora şi veţi avea un proiect bine gândit şi bazat pe necesităţile reale ale oamenilor care v-au ales”, explică primarul Tichy.
Grădiniţa de ingineri
Orăşelul Drasov din Cehia este, de asemenea, un fost sătuc. Are 1700 de locuitori, fiind o localitate mai mică decât multe dintre satele moldoveneşti, dar modul în care a fost urbanizat l-a scos pentru totdeauna de pe lista satelor înglodate. „Am schimbat toată reţeaua subterană cu fonduri europene, acum am transformat strada principală şi o amenajăm cu flori şi arbuşti locali, ca oamenii să se simtă acasă”, explică Iaroslav Podal, viceprimar.
Grădiniţa din Drasov a fost dată în exploatare în 2015. Este pentru 140 de copii, iar pentru construcţia acesteia au fost cheltuiţi circa un milion de euro, din investiţii europene. Grădiniţa are şi profil profesional – aici sunt crescuţi şi educaţi viitori ingineri. Autorităţile locale au stabilit că în zonă e deficit de ingineri şi au decis să îi educe prin activităţi inginereşti deja de la grădiniţă.
Şi orăşelul Tişnov din Cehia este îndrăgit de cetăţenii săi. Deşi în preajmă sunt oraşe mari, mai vestite, oamenii preferă să rămână aici. Primarul localităţii, Jiří Dospíšil, are o explicaţie: „Avem grijă ca oraşul să fie curat şi îngrijit. Centrul istoric a fost restaurat. Nu pedepsim pe nimeni dacă o clădire privată arată urât, noi convingem cetăţenii să le menţină aspectul prin exemple bune, le arătăm cum îngrijeşte municipalitatea de averea comună şi ei fac la fel”.
