Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Drumul unui judecător cu activitate…

Drumul unui judecător cu activitate controversată spre funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău

Un singur candidat a aspirat la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. Magistratul Ghenadie Pavliuc, care locuieşte într-o casă de lux şi are în CV mai multe decizii catalogate de experţi drept controversate, a fost propus de membrii CSM preşedintelui pentru numire în această funcţie, după ce aceştia nu au avut practic întrebări legate de integritatea sa.

Ghenadie Pavliuc a participat şi la primul concurs anunţat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru suplinirea a cinci funcţii de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. La 28 noiembrie 2016, Pavliuc, însă, a depus cerere de retragere din concurs, iar în decembrie 2016, CSM a desemnat patru vicepreşedinţi, pe Luiza Gafton, Oleg Melniciuc, Victor Burduh şi Dorin Dulghieru, adică pe foştii preşedinţi ai instanţelor în baza cărora s-a format Judecătoria Chişinău. Recent, trei dintre ei au fost aprobaţi de şeful statului, care a respins doar candidatura lui Oleg Melniciuc. Totodată, în urma votării din CSM, judecătorii Ion Ţurcan şi Lilia Lupaşco nu au obţinut numărul necesar de voturi. Astfel, Plenul Consiliului a anunţat un nou concurs, pentru suplinirea unei funcţii vacante de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. De această dată, la concurs a participat un singur candidat, Ghenadie Pavliuc, judecător de instrucţie la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani.

Un singur membru al CSM a avut întrebări. Niciuna despre avere şi integritate

Ghenadie Pavliuc s-a prezentat, la 31 ianuarie 2017, la şedinţa CSM. Singurul membru al CSM care a avut întrebări pentru magistrat a fost Teo Cârnaţ. Acesta, însă, nu l-a întrebat nimic despre averea, integritatea sau deciziile controversate pe care le-a luat în ultimii ani, ci despre numărul de încheieri pe care reuşeşte să le pronunţe într-un an. „Dacă le iau pe toate, se adună o mie”, a răspuns Pavliuc. „O mie de încheieri? Cum reuşiţi să adoptaţi o mie de încheieri şi să lucraţi în acelaşi timp la teza de doctor?”, a replicat Cârnaţ, întrebându-l pe magistrat cum îşi vede activitatea de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. „Cred că toţi cunoaşteţi răspunsul”, a replicat Pavliuc, fără a-şi încheia gândul. Atunci, Cârnaţ a spus că nu mai are întrebări. Niciun alt membru al CSM nu a avut curiozităţi în legătură cu activitatea lui Pavliuc, una destul de tumultuoasă, după cum şi ZdG a scris anterior. După deliberări, Victor Micu, preşedintele CSM, a anunţat că decizia Consiliului este de a propune şefului statului candidatura lui Ghenadie Pavliuc la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău pe un termen de patru ani. Acum, preşedintele Igor Dodon va decide dacă acceptă sau nu candidatura CSM.

Ghenadie Pavliuc are 42 de ani. Din aprilie 2014 este judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani din Chişinău, devenită, de la 1 ianuarie 2017, Judecătoria Chişinău. La Judecătoria Buiucani a ajuns în mai 2011, fiind detaşat temporar de la Judecătoria Donduşeni, printr-o hotărâre a CSM.

Relaţia cu Lupu şi decizia prin care l-a salvat pe Guma

În ultimii cinci ani, de când este judecător la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Pavliuc a participat la examinarea mai multor dosare de rezonanţă. Deciziile pe care le-a luat acesta au provocat mai multe controverse. În câteva cazuri, părţile au cerut recuzarea lui Pavliuc pentru că acesta ar fi rudă cu fostul lider al PDM, Marian Lupu. Audiat de membrii CSM, Pavliuc a admis că are o legătură de rudenie, doar că îndepărtată, cu actualul deputat. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, puncta Pavliuc.

Pe 21 noiembrie 2015, magistratul Pavliuc a emis una dintre cele mai controversate decizii din justiţia din R. Moldova. Acesta, având spre examinare o cerere a Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei pe numele ex-deputatului Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită, a recunoscut sentinţa, însă, printr-un gest calificat de jurişti şi procurori „de neînţeles”, a dispus suspendarea executării pedepsei. Altfel spus, din patru ani de închisoare cu executare, Pavliuc a dispus condamnarea lui Valeriu Guma, ex-deputat pe listele PD, la patru ani de închisoare cu suspendare, salvându-l pe acesta de puşcărie. Ulterior, procurorii au atacat încheierea lui Pavliuc la Curtea de Apel. „Instanţa a ignorat prevederile legislaţiei internaţionale şi a aplicat în mod eronat prevederile Codului Penal şi Codului de procedură penală”, menţionau acuzatorii de stat. Curtea a menţinut însă hotărârea lui Pavliuc, iar CSM a decis că în acţiunile magistratului nu ar exista încălcări.

În mai 2015, Ghenadie Pavliuc l-a eliberat din arestul la domiciliu pe controversatul Ilan Şor pentru a candida la funcţia de primar de Orhei, deşi Şor era învinuit într-un dosar de rezonanţă. În octombrie 2015, Pavliuc l-a trimis în arest pentru 30 de zile pe fostul deputat Vlad Filat. Anterior, Pavliuc a făcut parte din completul din trei judecători care l-a condamnat pe Andrei Baştovoi, deputat în primul Parlament, la 9 ani de închisoare cu executare. Mai multe persoane, inclusiv condamnatul Baştovoi, afirmau că dosarul ar fi fost deschis la comandă.

Casa din sectorul Ciocana, mun. Chișinău, în care familia Pavliuc locuiește din anul 2011

Casa şi explicaţiile judecătorului

Ghenadie Pavliuc şi soţia sa, Carolina Pavliuc, sunt angajaţi la stat. El este judecător, iar ea – medic. Din 2011, cei doi locuiesc într-o casă particulară dintr-o zonă de elită din sect. Ciocana. Casa, construită pe când Pavliuc era judecător şi vicepreşedinte la Judecătoria Donduşeni, are, în actele cadastrale, doar 72 m.p., deşi, în realitate, pare mai mare. Totodată, în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate, magistratul susţine că imobilul are o suprafaţă dublă, de 155 m.p. În 2011, când era deja finalizat, imobilul a fost pus în gaj la Victoriabank pentru un credit de 150 mii de lei, pe care familia Pavliuc urmează să-l ramburseze până în 2021. În 2013, soţia sa, Carolina, a contractat un alt credit, de 30 mii de lei, tot de la Victoriabank.

„Nu putem să vorbim despre decizii controversate atâta timp cât fiecare hotărâre judecătorească a fost menţinută de către instanţa ierarhic superioară. De altfel, noi putem să discutăm că absolut toate deciziile tuturor judecătorilor sunt controversate. Mulţi pot spune că nu le place o soluţie luată şi o cataloghează drept controversată. Dar nu e chiar corect. E corect că aşa situaţie ca la Guma chiar a fost pentru prima dată în R. Moldova. Dar, încă o dată vă spun. Hotărârea a fost supusă controlului ierarhic superior. De ce dvs. vedeţi în permanenţă doar decizia judecătorului de fond şi nu vă uitaţi că mai sunt alţi trei judecători ierarhic superiori care o verifică? Dacă s-ar fi anulat hotărârile mele, puteaţi spune că, uite, controversatul Pavliuc a încercat să facă asta, dar nu i-a mers, pentru că instanţa ierarhic superioară a casat hotărârea”, susţine Ghenadie Pavliuc. Cu referire la casa în care locuieşte, Pavliuc precizează că aceasta a fost construită începând cu anul 2002, timp de aproape 10 ani. „Ca să faci o casă timp de vreo 12 ani, nu e chiar imposibil. Am fost şi executor judecătoresc. Am avut şi o susţinere permanentă din partea părinţilor soţiei. Dar dvs. aţi văzut metrajul la imobilul meu? Este o casă mică de tot. Eu nu cred că un apartament cu patru odăi costă mai ieftin decât casa mea. Să faci o casă în 10 ani, să mergi doar prin credite… Nu cunoaşteţi câte credite eu am luat şi cum eu le restitui, cum eu retrăiesc şi cum îmi vine la sfârşit de lună gazul… Nu e atât de uşor”, explică  Ghenadie Pavliuc.

„Deoarece nu au fost alternative, el a fost numit în funcţia de vicepreşedinte”

De ce CSM a acceptat să-l promoveze pe Ghenadie Pavliuc la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău? Teo Cârnaţ, membru al CSM, spune că Pavliuc a fost propus la funcţia de vicepreşedinte pentru că au lipsit alte candidaturi. „Explicaţia e simplă: nu au fost alţi pretendenţi la funcţia de vicepreşedinte. Cam asta-i explicaţia de bază de ce el a fost promovat. Să fi fost alţi doi-trei-patru candidaţi, atunci era de unde de selectat. Deoarece nu au fost alternative, el a fost numit în funcţia de vicepreşedinte. La acest subiect, societatea civilă pur şi simplu a tăcut. De ce nu vor judecătorii să candideze? Pentru mine este o necunoscută”, zice Cârnaţ.

„Nu vreau să fac niciun comentariu, pentru că nu-i etic să comentez acţiunile colegilor mei şi chiar afirmaţiile despre cât de controversat este Pavliuc. Eu tot nu înţeleg de ce nu candidează nimeni pentru funcţii de conducere. E chiar dureros. Înseamnă că ceilalţi sunt slabi sau sunt prea puţini eroi în ţara asta. Mie chiar îmi pare rău că judecătorii nu candidează. Din discuţiile cu unii magistraţi, am aflat că nu vor să candideze pentru că nu au nevoie de bătăi de cap în plus”, precizează Anatolie Ţurcan, alt membru al CSM.

„E decizia Colegiului de Selecţie, a Colegiului de Evaluare. Altă informaţie decât cea din presă nu a fost prezentată. Proceduri disciplinare nu au fost. Cine a avut întrebări, a dat. De ce nu candidează mai mulţi judecători la aceste funcţii? Trebuie să-i întrebaţi pe ei. Fiecare persoană îşi stabileşte scopul. În funcţii de conducere nu-i atât de uşor. Am fost trei ani într-o funcţie de conducere şi nu cred că aş mai accepta o asemenea provocare pe viitor”, zice Dorel Musteaţă, şi el membru al CSM.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.