Aventura CNSM: Comoara sindicatelor (IV)

La începutul acestui an, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a decis să scoată la vânzare patrimoniul mai multor obiective sportive, dar şi al cotei de asociat din mai multe SRL-uri. Cam în aceeaşi perioadă, câţiva preşedinţi de comitete sindicale şi reprezentanţi ai colectivelor de muncă au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu. Semnatarii îşi exprimau dezacordul faţă de mai multe acţiuni din ultimii ani ale liderilor confederaţiei  şi solicitau stoparea tuturor operaţiunilor cu patrimoniul acestei structuri până la clarificarea mai multor detalii.

În ultimii ani, presa a relatat în repetate rânduri despre darea în arendă sau vinderea mai multor obiective de importanţă majoră, care făceau parte din patrimoniul sindical, în condiţii mai puţin legale sau, cel puţin, dubioase. Dar întrebarea care apare în urma tuturor acestor conflicte interne este – cum Confederaţia, care este o asociaţie de sindicate, şi nu un sindicat propriu-zis, a ajuns proprietara bunurilor tuturor organizaţiilor care au stat la baza formării ei?

Continuare din nr. 284, nr. 282 şi 281

Cod vechi, cod nou

De menţionat că, atunci când i-am solicitat opinia, Mihai Hâncu s-a arătat nemulţumit că punem la îndoială dreptul de proprietate al CNSM asupra patrimoniului sindical, făcând referire la faptul că confederaţia este succesoarea de drept a Federaţiei Generale a Sindicatelor, dar şi la actuala legislaţie, care stipulează că „patrimoniul sindicatelor este inviolabil şi indivizibil”.

Dar, potrivit lui Victor Vaşceaev, fostul director al Holdingului „Moldsindbalneotur”, chiar și Codul Civil al RSSM, ediţia din 1964, stipulează că patrimoniul sindical aparţine organizaţiilor din domeniu, nu organelor. „Or, CNSM este organ sindical care uneşte sindicatele ramurale”, spune Vaşceaev.

De fapt, şi vechiul şi noul Cod Civil sunt destul de succinte la capitolul sindicate. Cel din ediţia 1964, în art. 99, spune doar faptul că „organizaţiile sindicale […] posedă, se folosesc şi dispun de bunurile ce le aparţin în baza dreptului de proprietate, potrivit statutelor”. Nici mai proaspăta ediţie a Codului Civil (2002) nu este mai „generoasă”. De aici aflăm doar despre faptul că „asociaţia poate avea formă de sindicat” (Secţiunea a 5-a – Organizaţiile necomerciale, art. 181).

O asociaţie de centre

În replică, Mihai Hâncu se întreabă: „Ce înseamnă organizaţii sindicale?”, ca tot el să şi răspundă. „Confederaţia, în principiu, este organizaţia supremă sindicală, având ca membri organizaţiile ramurale. Şi, cu acceptul sindicatelor de ramură, dirijează, prin intermediul Comitetului Confederal, patrimoniul sindical. Numai că este o problemă. Acest patrimoniu nu aparţine aparatului confederaţiei, ci confederaţiei în întregime. Adică el aparţine şi sindicatului din educaţie şi ştiinţă, şi sindicatului din agricultură, şi sindicatului din construcţii etc., doar că nu este divizată cota-parte în acest patrimoniu”, explică vicepreşedintele CNSM.

Cu toate acestea, Legea sindicatelor pare să dea o cu totul altă definiţie organizaţiei sindicale. Conform acesteia, organizaţia sindicală primară este o asociaţie benevolă a membrilor de sindicat pe bază de interese comune care, de regulă, îşi desfăşoară activitatea la aceeaşi întreprindere. Aceasta se poate asocia cu organizaţii similare, formând un centru sindical ramural teritorial. Ultimul la fel se poate asocia cu organizaţii similare, formând deja un centru sindical național-ramural.

Totodată, conform legii în cauză, „subiecţi ai dreptului de proprietate al sindicatelor sunt organizaţiile sindicale şi asociaţiile acestora”. Or, potrivit propriului statut, CNSM este un centru sindical naţional-interramural, adică o asociaţie de centre sindicale naţional-ramurale, şi nu de organizaţii.

Pas incorect

Deși crede că CNSM nu a avut dreptul să înregistreze patrimoniul sindical pe numele său în calitate de proprietar, Iurie Spivacenco, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice (SINDASP), consideră acțiunile confederației drept un pas incorect. În opinia acestuia, patrimoniul sindical aparţine membrului de sindicat, aparţine centrelor sindicale naţional-ramurale, dar nicidecum CNSM. „Confederaţia este un organ creat de către centrele sindicale naţional-ramurale pentru a ne reprezenta interesele sindicale, dar nu pentru a gestiona patrimoniul”, ne-a declarat Spivacenco.

Sursa citată a mai precizat că „CNSM înseamnă doar câteva persoane angajate și este o instituție care nici nu are membru de sindicat”. Cu toate acestea, Iurie Spivacenco spune că „ei au tratat așa, au întors toate hârtiile așa”, încât patrimoniul celor de jos a devenit al celor din vârful piramidei.

As-ul CNSM

În tot acest răstimp cât a durat conflictul privind înregistrarea patrimoniului sindical, CNSM a avut un as. Acesta este actul de primire-predare din 20 ianuarie 1993 prin care Confederaţia Generală a Sindicatelor (Moscova) (VKP) a transmis Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova, în proprietate, patrimoniul sindical.

Dar, potrivit lui Victor Vaşceaev, fostul director al Holdingului „Moldsindbalneotur”, acest act ar fi ilegal din două motive. Primul e că VKP nu a fost proprietarul obiectivelor sindicale din RSSM și, respectiv, nu le-a putut transmite. Doi, e că, deşi în actul respectiv figurează anul 1993, de facto el ar fi fost semnat prin ’96, ’97, în timpul unei vizite în R. Moldova a lui Vladimir Şcerbakov, preşedintele VKP. Vaşceaev mai susţine că ideea „realizării” unui astfel de act a apărut atunci când Ucraina a început să pretindă la o parte dintre proprietăţile R. Moldova de pe litoralul Mării Negre.

Însă Mihai Hâncu, vicepreşedintele CNSM, susţine că aşa ceva nu poate să fie, „deoarece în perioada când VŢSPS s-a reformat în VKP, iar noi am devenit organizaţie sindicală independentă, ei au primit o hotărâre şi au transmis (patrimoniul – n.r.) practic peste tot” în fostele republici unionale.

Totodată, Iurie Spivacenco, preşedintele SINDASP, spune că, de fapt, VKP nu a transmis federației patrimoniul. „Atunci când s-a transmis de la Moscova, s-a transmis sindicatelor din Moldova, şi nu… Structura sindicală, cum este ea în realitate, şi cum o desenează unii, piramida e cu totul altfel. Dar, mă rog, fiecare o întoarce în folosul lui”, a conchis enigmatic Spivacenco.

P.S. Ținem să menționăm și faptul că, la 22 iunie curent, am expediat o scrisoare electronică pe adresa VKP, cu rugămintea să ne ofere o copie a propriei hotărâri și a actului de primire-predare în baza cărora a fost transmis patrimoniul sindical din R. Moldova. Dar, după o lună de așteptare, nu am mai primit niciun răspuns de la ei. În schimb, VKP a avut grijă să redirecționeze scrisoarea pe adresa CNSM (la trei zile de la expedierea scrisorii electronice, în timpul întrevederii cu Mihai Hâncu, aceasta stătea printată pe masa vicepreședintelui CNSM).

Continuare în nr. următor

Nicolae Cuşchevici