Sponsorii unui ONG cu afiliere politică, care monitorizează alegerile parlamentare: afaceriștii care gestionează „parcarea specială”, un milionar afiliat unui candidat, o companie de construcții, una de mezeluri și un lanț de farmacii

15 agenți economici, dintre care unul afiliat unui concurent electoral, sunt sponsorii Uniunii Juriștilor din Moldova, o entitate condusă de doi avocați cu afiliere politică, care a decis, în premieră, să se implice în monitorizarea unui scrutin electoral. Organizația este condusă de fostul avocat al candidatului Igor Dodon, tot el fratele unui candidat electoral, și a reușit să înregistreze al doilea cel mai mare număr de observatori electorali, număr aproape la fel de mare ca cel înregistrat de Promo-Lex, organizație cu o lungă istorie de monitorizare a alegerilor. 

Printre sponsorii Uniunii se mai regăsesc agenții economici care dețin dreptul să evacueze și să găzduiască automobilele parcate neregulamentar pe străzile din Chișinău, o firma afiliată milionarului Vasili Chirtoca, care este susținător declarat al unui concurent electoral înregistrat în alegeri, firma „Inamstro”, care dezvoltă mai multe proiecte imobiliare în capitală, compania producătoare de mezeluri „Rogob” și lanțul de farmacii „Elody”.

Alegerile parlamentare de duminică, 28 septembrie, vor fi cel mai monitorizat scrutin electoral din istoria R. Moldova. Pentru alegerea Legislativului, șapte organizații necomerciale au depus cereri la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru înregistrarea a peste două mii de observatori naționali: Promo-LEX, Uniunea Juriștilor din Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Alianța INFONET, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral  (CICDE) și Fundația Est-Europeană din Moldova. Dintre acestea, doar Uniunea Juriștilor din Moldova (UJM) este pentru prima dată în acest rol.

Ea a fost și prima organizație care a depus actele, încă din luna iunie, și a cerut în total acreditarea a aproape 1200 de persoane, cu doar câteva persoane mai puțin decât Asociația obștească „Promo-LEX”, instituție care monitorizează constant scrutinele din R. Moldova.

Ce reprezintă UJM și de ce a decis să monitorizeze alegerile?

Asociația obștească UJM a fost fondată în 2001 și își are adresa juridică în centrul capitalei. Organizația necomercială a fost condusă până la sfârșitul anului 2024 de către avocatul Gheorghe Avornic, care l-a apărat anterior pe Vladimir Plahotniuc. 

Din 2025, funcția de administrator al asociației a fost preluată de către fostul socialist Maxim Lebedinschi, care l-a reprezentat anterior în fața legii pe Igor Dodon. În noiembrie 2023, când a fost ales în funcția de director executiv al asociaţiei obştești, Lebedinschi a anunțat public că „după 12 ani de politică, a decis să se retragă de pe acest tărâm și să se concentreze pe activitatea profesională”. Maxim Lebedinschi a fost membru al CEC între anii 2019 și 2021, fiind promovat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Președintele UJM este fratele lui Adrian Lebedinschi, ex-deputat socialist şi unul din donatorii formaţiunii în campaniile electorale. Adrian Lebedinschi candidează la funcția de deputat pe listele Blocului „Patriotic”, fiind pe locul 28. Anterior, noul președinte al ONG-ului a declarat pentru ZdG că activitatea sa în domeniul politic, dar și faptul că a fost avocatul lui Dodon, nu va vicia procesul de monitorizare.

Pentru că Regulamentul privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora prevede că „pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor stabilite, observatorii sunt asiguraţi material şi financiar de către părţile ce i-au înaintat pentru acreditare sau din cont propriu”, în iulie 2025, CEC a modificat cadrul legal pentru a cere organizațiilor să prezinte date despre sursa finanțării. Astfel, a fost adăugată obligativitatea de a prezenta „denumirea organizației/numele persoanei/persoanelor care va/vor finanța activitatea misiunii de observare”, dar și informații privind dispunerea de capacități tehnice, umane, calificare și experiență în domeniul observării alegerilor.

Modificările au trezit nemulțumirea organizației, care a emis o „poziție” în care a susținut că „includerea acestor cerințe pentru acreditarea observatorilor riscă să asocieze în mod nejustificat asociațiile obștești care vor monitoriza alegerile cu concurenții electorali, supunându-le unui regim similar de raportare și verificare”.

ZdG a constatat că timp de patru ani, în perioada 2020–2023, UJM nu a înregistrat venituri sau cheltuieli, potrivit rapoartelor financiare depuse de organizație. 

„Aceasta fiind datorată faptului сă tеmроrаr entitatea nu аrе activitate. Genul principal de activitate reprezintă рrеstаrеа serviciilor juridice”, se arată în nota explicativă a raportului semnat de către Avornic în ianuarie 2024. 

Abia în 2024, Uniunea Juriștilor a declarat venituri și cheltuieli. Mai exact, este vorba despre 196 748 de lei – bani din activitatea economică, potrivit situației financiare. Totuși, ONG-ul a finalizat anul fiscal 2024 cu puțin peste 10 mii de lei, în numerar, după ce a avut cheltuieli de 186 654 de lei. „Cheltuielile sunt legate de organizarea Maratonului din 24 mai 2024”, se menționează în nota explicativă semnată de către Lebedinschi în aprilie 2025.

În informațiile depuse la CEC, UJM a indicat că misiunea de observare este finanțată de către 15 agenți economici. Regulamentul nu cere organizațiilor să indice și suma de bani alocată pentru cheltuielile misiunii, care includ și remunerarea celor aproape 1200 de observatori. 

Contactat de ZdG, Lebedinschi a declarat că organizația pe care o conduce a prezentat către CEC „contractele cu donatorii”, care „nu sunt destinate pentru o anumită activitate”.

„La finalul anului precedent am preluat eu conducerea Uniunii. Am contactat mai mulți agenți economici autohtoni. Noi nu avem finanțări externe sau obscure, toate sunt cu susținerea agenților economici autohtoni (…). Nu avem contracte pentru sponsorizarea unei anumite activități, sunt contracte de sponsorizare generale a activității UJM. Consiliul Uniunii decide ce activități să desfășoare”, a menționat Lebedinschi.

Întrebat despre bugetul preconizat pentru cheltuielile suportate pentru monitorizarea alegerilor, președintele UJM a afirmat că „nu ne poate spune”. 

„Nu vă pot spune din două considerente. Nu sunt făcute totalurile, pentru noi este o primă experiență și trebuie să vedem cu ce ieșim în final, pentru că noi avem persoane care sunt gata să se implice în bază de activitate de voluntariat și avem persoane care se implică în bază de contract pentru prestarea serviciilor. În al doilea rând, ține de organizarea internă și nu pot fără acordul Consiliului să fac anumite date publice”, a spus președintele UJM. Nici despre numărul „voluntarilor” Lebedinschi nu a oferit detalii.

15 sponsori, printre ei – agenți economici cunoscuți

Uniunea Juriștilor nu a făcut publice informațiile despre sursele sale de finanțare în 2025. ZdG a solicitat Comisiei Electorale datele pe care organizația le-a prezentat instituției și a constat, analizând lista celor 15 agenți economici, că în spatele acestora sunt mai puține persoane, unii dintre antreprenori donând prin mai multe firme. Toate companiile contactate de ZdG au refuzat să spună cu ce sumă de bani au sponsorizat. 

Companii care declară pierderi de milioane, printre sponsori

Conform datelor publice examinate de ZdG, trei dintre cele 15 companii care au oferit bani Uniunii au înregistrat în ultimii doi ani pierderi financiare. Este vorba despre „Gorsevit-Trans” SRL, companie licențiată pentru construcții și transport auto de călători în folos public, care a fost fondată și este administrată de către Vladimir Nemțanu. Firma a declarat în 2023 pierderi de 1,7 milioane de lei, iar în 2024 – de 2,2 milioane de lei. Nemțanu deține și compania „Magda-Tur”, cea care a obținut dreptul să evacueze și să găzduiască automobilele parcate neregulamentar pe străzile din Chișinău. Acesta a oferit Uniunii finanțare și prin intermediul „Magda-Tur”.  

Și „Nemtanu Service” SRL, care a răspuns la „apelul” lui Lebedinschi, a înregistrat pierderi financiare în 2024 – circa 83 de mii de lei. ZdG a relatat anterior că familiile celor patru fondatori ai companiei „Magda-Tur” SRL sunt implicate și în alte afaceri. Oleg Nemțanu și cumnata sa, Valeria Negară, sunt fondatori la „Nemțanu Service”, firmă care gestionează un complex de clădiri aflat chiar peste drum de „parcarea specială” și care găzduiește o spălătorie auto, un punct de testare tehnică a autovehiculelor, un motel, dar și o cafenea.

Familia Nemțanu a „sponsorizat” și prin compania Vasoltrans, care o are printre fondatori pe Galina Nemțanu, cumnata lui Vladimir Nemțanu. Galina Nemțanu este și una dintre proprietarele Magda-Tur.

Contactat de ZdG, Vladimir Nemțanu a comunicat că „am avut o solicitare din partea dumnealor, că au nevoie de susținere în activitatea lor”. 

„Am luat o decizie de a-i susține, după posibilitatea pe care am avut-o. (…) Avem nevoie de juriști băieți de treabă, nu? Să putem miza la vremea noastră, dar nu cred că are sens să vă dau alte detalii”, a afirmat Nemțanu. 

Întrebat despre banii oferiți de Gorsevit-Trans, care declară pierderi financiare doi ani consecutivi, Vladimir Nemțanu a susținut că „poate anul acesta o să aibă câștig”. 

„Înseamnă că noi am considerat că anul acesta posibil că o să avem de unde să acoperim donația”, a menționat Nemțanu. 

Cea de-a treia companie cu pierderi financiare, dar care susține activitatea organizației, este „Pielart-Resurse” SRL. Societatea, care are drept domeniu de activitate comerțul, a înregistrat în 2023 pierderi de circa 231 de mii de lei, iar în 2024 – de 236 de mii de lei. Cota majoritară a companiei este deținută de către Societatea pe Acţiuni „DAAC HERMES GRUP”.

Președintele Consiliului DAAC-Hermes Grup S.A., Vasili Chirtoca, și-a exprimat anterior susținerea publică pentru unul dintre candidații înscriși în cursa electorală –  Partidul  Politic Alianța „Moldovenii”. „Vasili Chirtoca a explicat că nu este inițiatorul acestui proiect (Alianța „Moldovenii”, n.r.), dar se numără printre persoanele care îl susțin pe deplin”, se arată pe pagina web a lui Chirtoca, care a deținut până în 2022, inițial din partea comuniștilor, iar ulterior din partea socialiștilor, funcția de consilier municipal în capitală. Celelalte părți din Pielart-Resurse, 24,93% și 7,80%, sunt deținute de două companii conduse de către Iurie Moroșan, director general al DAAC-Hermes grup S.A, și Cozin Nicolai, vicepreședinte al Consiliului de Administrație al DAAC-Hermes grup S.A. și director general Capital Leasing SRL.

Cea de-a doua companie afiliată lui Chirtoca, care a participat la „sponsorizare”, este Solar International, deținută de DAAC Hermes grup S.A.

Telefonat de ZdG, Chirtoca a venit, inițial, cu mai multe acuzații la adresa redacției. Acesta a spus că a oferit bani în calitate de cetățean „care vrea să avem alegeri cu un rezultat real”. Cât despre susținerea publică a unui concurent electoral și finanțarea, în același timp, a unei asociații pentru monitorizarea alegerilor, care trebuie să fie obiectivă, Chirtoca a întrebat de ce nu ar avea  „voie să facă acest lucru”. 

Președintele Consiliului DAAC-Hermes Grup S.A. a declarat că nu ține minte suma de bani oferită asociației. Întrebat despre pierderile financiare ale uneia dintre companiile prin care a donat, Chirtoca a spus că „compania Pielart-Resurse nu are pierderi” și că am fi greșit. Acesta a revenit, ulterior, cu un apel în care a precizat că donația nu a fost făcută de Pielart-Resurse. 

Compania Pielart-Resurse „nu a transferat niciun ban, a transferat compania Pielart”, a susținut Chirtoca. 

La finalul discuției, acesta a ne-a „rugat să nu publicăm” ceea ce ne-a comunicat sau să „îi trimitem pentru a da acordul”. 

Ulterior, ne-a transmis „poziția sa oficială”, pe care „ne-a permis să o publicăm”:

„Sponsorizăm și mănăstiri”

Alte două companii care au oferit bani Uniunii, Codru Fashion și Transcromatic, sunt deținute și administrate de aceeași persoană – Mircea Coșleț. Antreprenor din satul Ulmu, raionul Ialoveni, Coșleț era cel care conducea Magda-Tur atunci când compania a câștigat dreptul de a gestiona parcarea specială. Codru Fashion, care fabrică „exclusiv lenjerie de corp” a înregistrat în ultimii ani profit între 3 și 7 milioane, având câteva sute de angajați, pe când Transcromatic – între 1 și 9 milioane, cu circa 20 de angajați. 

Un alt agent economic, „sponsor” al UJM, este la fel din satul Ulmu – Fabrica de Textile şi Marochinărie Codru, administrat de Lidia Coșleț, care a fondat compania alături de soțul ei, Tudor Coșleț. În primăvară, prim-ministru Dorin Recean a vizitat una dintre afacerile familiei, declarând că „Tudor Coșleț crește sturioni și produce caviar de înaltă calitate”. Familia Coșleț deține și Centrul Medical Academic „Revivamed” din municipiul Chișinău, deschis în 2025. Mai exact, Revivamed este deținut de către Mircea și Cristina Coșleț.

Mircea Coșleț spune că „au avut o solicitare”, precizând că „avem mai multe sponsorizări, nu-i numai una”.

„Sponsorizăm și mănăstiri, și organizația obștească a invalizilor, nu-i ceva ieșit din comun”, a spus Mircea Coșleț, care a menționat că părinții lui au donat „tot din același motiv”. 

Printre „organizațiile care vor finanța activitatea misiunii de observare” se numără și compania de construcții „Inamstro”, compania producătoare de mezeluri „Rogob” și lanțul de farmacii „Elody”. 

Rogob nu a revenit cu un comentariu la solicitarea ZdG, iar Elody a cerut să expediem o solicitare de informații, la care nu răspuns deocamdată.

Totodată, Inamstro a comunicat că „face sistemic donații și sponsorizări, dar preferă să le facă discret și confidențial”.

„Prin urmare, inclusiv și din acest considerent, informațiile solicitate de Dvs. nu pot fi comunicate publicului”, se arată într-un răspuns expediat de către director executiv Serghei Panfili. 

Expert: „Cred că trebuie ridicate mai multe întrebări”

Conform expertului în politici publice și securitate Andrei Curăraru, legislația R. Moldova nu stimulează persoanele juridice să doneze în favoarea ONG-urilor. 

„Uitându-mă pe ultimul raport de monitorizare, vedem o țintire în special a partidului de guvernare și a unor candidați independenți, mai puțin a partidelor de opoziție. (…) Avem un președinte al organizației care are vădite conflicte de interese și care nu trebuie să participe în procesul de monitorizare (…). Atunci când intervine un actor atât de mare, cred că trebuie ridicate mai multe întrebări, având în vedere războiul hibrid care este dus împotriva R. Moldova”, remarcă Curăraru. 

„Este un efort foarte mare, și costă foarte mult. Ar fi vorba despre sute de mii de euro”

Polina Panainte, directoare adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, organizație care are cinci persoane acreditate în calitate de observatori naționali, dar o istorie îndelungată de monitorizare, a remarcat că situația UJM este „excepțională” pentru R. Moldova, când donatorii privați susțin o misiune de observare a alegerilor. 

„Este important ca misiunile de observare să respecte câteva criterii pentru a demonstra că nu au interes politic, că sunt bine intenționați și că scopul este de a oferi o informație obiectivă, în baza observațiilor (…). Este important să știm cine sunt cei care organizează această misiune, detalii despre ei. Nu doar denumirea organizației, dar și cine sunt cei care finanțează această misiune, de unde sunt banii. Noi, deja de 20 de ani fiind în coaliție (Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte, n.r.), știm că în mod tradițional fondurile pentru misiunile de observare ale noastre au venit de la partenerii de dezvoltare ale R. Moldova, care foarte transparent au comunicat public despre asta. Vorbim despre fonduri care vin de la UE, Suedia, Fundația Est-Europeană sau Marea Britanie. Vorbim nu doar despre cine sunt finanțatorii, dar și ce sume exact fiecare dintre ei pune pentru misiunea de observare, fiindcă nu este nimic de ascuns și scopurile sunt deschise – se dorește o observare neutră a procesului. 

Pe când la Uniunea Juriștilor noi nici până în ziua de astăzi nu știm cine îi finanțează. Au mai fost vehiculate răspunsuri din partea acestora că ar fi susținuți de agenți economici, însă, cel puțin nouă, niciodată nu a venit vreun agent economic să ne propună susținere financiară pentru a desfășura misiunile de observare. Noi, societatea civilă, avem o mare problemă în R. Moldova că în general donațiile de la privați sunt foarte mici sau aproape inexistente. De aceea ridică mari semne de întrebare cine sunt acești agenți economici care așa, din senin, eu decis să lanseze o misiune de observare a alegerilor. 

Având în vedere că a fost lansată această misiune de observare alternativă, putem să credem că sunt careva pretenții la felul în care misiunile curente de observare își desfășoară activitatea, însă niciodată nu au fost prezentate careva pretenții. La concluziile misiunilor de observare au făcut referința întotdeauna toate partidele, atât cele care câștigă cât și cele care pierd alegerile. În special Promo-LEX, care sunt parte a coaliției, fiind considerată o misiune obiectivă și imparțială. (…) Este un efort foarte mare, și costă foarte mult. Ar fi vorba despre sute de mii de euro. Este nevoie de o capacitate foarte mare de mobilizare, nu doar a resurselor, dar și a oamenilor”, a declarat Panaite. 

Monitorizarea alegerilor: „Lacune și o serie de acțiuni și inacțiuni ale membrilor Comisiei care pot indica, în mod indirect sau voalat, simpatii față de anumite formațiuni politice ”

La data de 16 iulie 2025, UJM a lansat Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, având observatori atât în țară, cât și peste hotare. În august, UJM a lansat și platforma digitală www.monitorizez.eu, unde cetățenii pot raporta anonim „un incident electoral”. Până pe 26 septembrie, au fost raportate 48 de incidente, dintre care trei în diasporă.

În primul raport intermediar al Misiunii UJM de observare a alegerilor, care cuprinde a doua parte a lunii iulie, organizația menționează, fără a indica cazuri concrete, că analiza ședințelor CEC ar „evidenția lacune și o serie de acțiuni și inacțiuni” care ar „putea indica simpatii față de anumite formațiuni politice”.

„Ședințele instituției (CEC, n.r.) sunt deschise publicului. Analiza acestora evidențiază lacune și o serie de acțiuni și inacțiuni ale membrilor Comisiei care pot indica, în mod indirect sau voalat, simpatii față de anumite formațiuni politice (limitarea libertății de exprimare a participanților prin întreruperea intenționată; ignorarea argumentelor și/sau limitarea la cele 2 minute cronometrate neclar; comportament/intervenții lipsite de etică profesională; transformarea ședințelor în reglări de conturi; comportament pe alocuri arogant al participanților față de membrii CEC; probleme tehnice neremediate: discursurile unor raportori nu sunt audibile în sala de ședințe sau în timpul transmisiunii online). Aceste aspecte ridică îngrijorări privind impactul asupra proceselor democratice și a drepturilor constituționale ale participanților la ședințe. Considerăm că carențele identificate pot ușor compromite transparența, obiectivitatea și echitatea procesului electoral. Acestea necesită o abordare urgentă pentru a asigura respectarea drepturilor constituționale ale participanților și a menține încrederea publicului în procesele democratice”, atenționează UJM.

La fel, la începutul monitorizării, în raport se notează că „Misiunea de observare atestă utilizarea resurselor administrative atât de către partidul de guvernare (PAS), cât și de către «Mișcarea Alternativă Națională» (MAN) (parte a blocului electoral «Alternativa»)”. Cu toate acestea, formațiunea politică condusă de primarul Ion Ceban mai este menționată o singură dată în secțiunea privind „publicitatea camuflată și utilizarea resurselor administrative” – „La analiza paginii web oficiale a Primăriei municipiului Chișinău, prin analogie, remarcăm mesaje cu scop similar celor descrise supra doar că sub egida primăriei – «Construim. Se vede!», «Facem. Am demonstrat că se poate», «Pentru tineri!» – promovând imaginea MAN, parte a blocului electoral Alternativa.”

După ce CEC a aprobat organizarea secțiilor de votare în străinătate, în același ton cu PSRM, UJM a comunicat că „atestă o tratare selectivă a subiectului” în cazul secțiilor din Federația Rusă. 

Conform raportului organizației pentru a doua parte a lunii august, Comisia nu s-ar fi „expus în aceiași termeni (în comparație cu țările europene, n.r.)” vizavi de „supraaglomerarea” celor două secții de votare din orașul Moscova, „unde s-au înregistrat câte 5 mii de alegători per secție de votare”.

„În condițiile în care, conform datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externe, pe teritoriul Federației Ruse se găsesc peste 200 de mii de cetățeni moldoveni, iar cele 2 secții de votare din cadrul sediilor misiunii diplomatice a Republicii Moldova din or. Moscova au fost copleșite de un număr de 10 mii de persoane, decizia CEC de a păstra același număr de secții de votare și în cadrul prezentului scrutin este în măsură să inducă sentimentul că a fost influențată politic. Este la fel de inexplicabilă poziția Ministerului Afacerilor Externe,  care nu a venit cu propuneri de suplinire a numărului de secții de votare în această țară. (…) Invocarea de către MAE a problemelor de securitate și a ostilităților armate în cazul Israelului, Ucrainei și Rusiei ca justificare pentru limitarea numărului de secții de votare la doar două în fiecare din aceste 3 țări pare slab argumentată”, susține UJM.

În raportul pentru începutul lunii septembrie, Misiunea de observare ar fi constatat că „unele instituții mass-media fac campanie electorală în favoarea partidului aflat la guvernare și nu reflectă în mod corect și echidistant pozițiile și activitatea celorlalți concurenți electorali”. Drept exemplu au fost aduse unele declarații ale fostei judecătoare Victoria Sanduța, care candidează independent, dar și faptul că un portal de știri ar folosi „în postările sale pe Facebook hashtagul «încăunpas în UE»”.

Mai mult, UJM a constatat că, deși ingerința externă reprezintă un risc asociat scrutinului din toamnă, „anumiți oficiali europeni efectuează, în plină campanie electorală, vizite de lucru în R.  Moldova”, iar prezența comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, la Chișinău „nu poate fi interpretată decât ca o acțiune cu efect electoral favorabil PAS-ului”.

Până vineri, 26 septembrie, conform datelor publicate de către CEC, Promo-LEX a cerut acreditarea a 1 218 persoane, în cazul a 33 dintre ei fiind retrasă între timp, Uniunea Juriștilor din Moldova – 1 170 de persoane, dintre care în cazul a 7 a fost solicitată retragerea acreditării, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” – 5 persoane, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) – 36 de persoane, Alianța INFONET – 16 persoane, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (CICDE) – 7 persoane și Fundația Est-Europeană din Moldova – 2 persoane.

Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operațiuni electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua alegerilor, observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza anumiți concurenți electorali/participanți la referendum.