Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Mătăsaru, trimis la Psihiatrie de…

Mătăsaru, trimis la Psihiatrie de poliţişti

288-matasaruDoi angajaţi ai poliţiei criminale din cadrul Comisariatului General de Poliţie au încercat de două ori să-l trimită la Spitalul de Psihiatrie pe Anatol Mătăsaru. Cu toate că figurează în calitate de victimă pe dosarul privind maltratarea sa din aprilie 2009, Mătăsaru a fost supus unei expertize psihiatrice la insistenţa poliţiştilor Saachian, Pântea şi Sârbu.

În decembrie 2009, procurorii l-au trimis pe Anatol Mătăsaru la Spitalul Clinic de Psihiatrie pentru o expertiză psihiatrică.

Aceasta s-a făcut la solicitarea poliţiştilor „bătăuşi” Ruslan Saachian, Igor Pântea şi Octavian Sârbu, ultimii doi fiind colaboratori ai poliţiei criminale din cadrul CGP. Aceştia invocau faptul că Mătăsaru ar fi nebun şi că ar fi minţit că a fost maltratat de poliţişti în incinta CGP.

Acum o săptămână, Anatol Mătăsaru a scris o plângere către ministrul Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, în care se arată că medicii care l-au consultat la Spitalul de Psihiatrie au lucrat mână în mână cu procurorii şi poliţiştii acuzaţi de tortură, pentru a-l cataloga drept nebun.

„Am fost făcut nebun prin analiza psihiatrică denaturată a Margaretei Tabuncic, la comanda poliţiştilor torţionari. Aşa cred şi am probe. Deoarece în R. Moldova nu pot combate acest rezultat sau să cer o analiză de alternativă în cazul meu, rog să interveniţi pentru a corecta, fiind efectuată o analiză obectivă şi imparţială. Am probe ce pot dovedi efectuarea la comandă a testelor făcute de Margareta Tabuncic, în defavoarea mea, aşa cum doresc poliţiştii care m-au torturat”, se mai arată în scrisoarea semnată de Mătăsaru şi expediată ministrului Sănătăţii. La cele afirmate, Mătăsaru susţine că printre probe s-ar afla şi înregistrări video din timpul efectuării expertizei psihiatrice.

Psihologul crede că Mătăsaru nu a fost maltratat

Angajata Spitalului de Psihiatrie Margareta Tabuncic a declarat pentru ZdG că testul psihologic nu arată că Mătăsaru nu ar fi sănătos. „Am făcut o caracteristică a personalităţii sale. E o persoană aşa, mai accentuată. În expertiză se arată că el este fără tulburări psihice, şi dacă este nemulţumit de expertiză – poate solicita o contra-expertiză”, susţine psihologul.

Tabuncic a mai adăugat că expertiza s-a efectuat după ce judecata a emis o ordonanţă în acest sens. „Mătăsaru mergea ca parte vătămată. Nu i s-a pus o diagnoză sau ceva. Deci, nu l-a făcut nimeni nebun. A fost descrisă mai detaliat personalitatea sa, care denotă o accentuare de caracter”.

Potrivit unor documente oficiale, Margareta Tabuncic a scris în raportul de expertiză psihiatrico-psihologică legală ambulatorie în privinţa lui Mătăsaru că, la examenul psihologic, nu au fost depistate consecinţe de maltratare, ci, din contra, părea o persoană ce nu a suferit şi nu a trecut prin ce declară. Totodată, contra celor spuse de psiholog, Mătăsaru susţine că are expertiza medico-legală, prin care se arată că a fost maltratat. Din acest motiv, el respinge raportul expertizei psihiatrice şi nu acceptă ca acesta să fie anexat la dosar. „A fost făcut la comandă şi e bazat pe interpretări”, mai spune sursa.

A doua tentativă a poliţiştilor de a-l trimite la Spitalul de Psihiatrie a fost în primăvară, susţine Mătăsaru. „Poliţiştii torţionari şi avocaţii lor induc opinia că aş fi nebun, pentru a nu fi luat în serios de procurori şi judecători. Ei au cerut să fiu internat la Psihiatrie, cu forţa, cum era pe timpul lui Brejnev, când erau trimise la „durcă” persoanele indezirabile regimului”, mai spune el.

Potrivit procurorului Ion Bazatin, expertiza psihiatrică a fost efectuată la cererea bănuiţilor. „Ei au înaintat cererea. Eu am refuzat, deoarece consideram că o astfel de expertiză nu-i necesară. Ulterior, cererea a fost adresată către procurorul ierarhic superior, unde la fel a fost refuzată. Bănuiţii au atacat refuzul procurorilor la judecătorul de instrucţie, care a acceptat-o”.

Potrivit Serviciului de presă al MAI, Igor Pântea şi Octavian Sârbu sunt în continuare angajaţi ai poliţiei criminale din cadrul CGP. De altfel, un angajat din secţia poliţie criminală a CGP ne-a spus că Sârbu nu mai activează în poliţie. „El nu mai lucrează în poliţia criminală. Cine sunteţi? A, mi se pare că el nu mai lucrează în MAI”.

Contactat de ZdG, poliţistul Igor Pântea a refuzat să comenteze acest subiect. Mai mult ca atât, a lăsat să se înţeleagă că, la acest moment, deşi se află în proces de judecată, continuă să activeze în cadrul CGP. „Eu am avocat. Nu am numărul lui de telefon. El mă contactează doar când am şedinţe sau consultări. Noi nu facem declaraţii de presă. Este centrul de presă. La revedere”, a punctat Pântea, după care a întrerupt legătura telefonică.

Iurie SANDUŢA

288-tabuncicMătăsaru vs Tabuncic

Din procesul-verbal de audiere a expertului psiholog Margareta Tabuncic (foto), transcris în 24.01.2010, pe marginea dosarului „Anatol Mătăsari(u) contra poliţiştilor torţionari” aflăm că Tabuncic i-a declarat procurorului Ion Bazatin că este psiholog „clinicist” (nu clinician, precum ar fi trebuit să se prezinte) şi că este angajată a Spitalului Clinic de Psihiatrie, Costiujeni, unde de peste 10 ani exercită funcţia de psiholog expert. Tabuncic a mai menţionat că a participat din primul an al angajării sale la efectuarea expertizelor medico-legale. Dacă e să nu luăm în seamă greşeala ortografică comisă în prezentarea domeniului său de specializare,  Tabuncic pare să fie unul dintre cei mai docţi experţi psihologi din R. Moldova, apt de a se pronunţa atunci când o expertiză psihologică este indispensabilă într-un dosar de judecată. În pofida aşteptărilor, însă, mărturia sa din 24.01.2010, e una dintre cele mai neprofesioniste expertize citite vreodată. Răspunsurile sunt agramate, iar lipsa de profesionism e frapantă!

Tabuncic a semnat, probabil nu pentru prima dată, că înainte de a fi audiată ca expert i-au fost explicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 88 CP, precum şi consecinţele legate de cazul în care ar oferi declaraţii mincinoase. Semnăturile sale în josul acestor rubrici ale procesului-verbal fac ca cele două pagini să devină o lectură şi mai şocantă, căci Tabuncic pare să nu dea o para nici pe procurori, nici pe judecători. Ea pare să spună verde în ochi minciuni, pentru a induce în eroare atât procuratura, cât şi judecata.

Tabuncic afirmă neîntemeiat că în cazul lui Mătăsaru nu au fost depistate sechele psihologice în urma maltratării sale de către poliţie, ci din contra, Mătăsaru pare să fie o persoană care nu a suferit şi nu a trecut prin tortura mai multor colaboratori MAI în aprilie 2009. Tabuncic susţine că a ajuns la aceste concluzii în urma unei conversaţii cu Mătăsaru, precum şi în urma analizei scorurilor obţinute de  Mătăsaru la trei teste psihologice: «Testul petelor de cerneală Rorschach», «Testul culorilor Lüscher» şi «Testul proiectiv casă, copac, persoană». Printre altele, denumirile celor trei teste sunt ortografiate greşit în procesul- verbal.

Într-adevăr, conform cercetărilor de ultimă oră, conversaţia pare a fi una dintre cele mai bune metode de a elucida comportamentul simulat. Dar câte se pot afla despre o persoană cu care se discută doar 17 minute, cât a durat evaluarea lui Mătăsaru? În acest răstimp lui Mătăsaru i s-au mai aplicat şi trei teste sau, ca să fim mai exacţi, doar două. Mătăsaru deţine o înregistrare audio a şedinţei sale cu psihologul. Conform înregistrării, se pare că Tabuncic l-a indus în eroare pe procurorul Bazatin, deoarece a aplicat doar două şi nu trei teste, precum scrie în procesul-verbal. «Testul proiectiv casă, copac, persoană» se pare că nu a fost aplicat. Din câte îmi dau seama din stenograma discuţiei, nici măcar aplicarea celorlalte două teste nu a fost executată conform procedurii de administrare a testelor respective, prezentate în manualele însoţitoare.

Decizia psihologului de a aplica doar «Rorschach»-ul şi «Lüscher»-ul e dubioasă, or, ambele teste au indici modeşti de validitate şi fidelitate, adică e posibil că nu măsoară ceea ce se zice că măsoară, iar datele arată că aplicarea repetată a testelor aceloraşi persoane la intervale scurte de timp rezultă în scoruri diferite semnificativ de la o măsurătoare la alta. Ca să nu mai vorbim de faptul că există diferenţe interculturale în răspunsuri, iar în Moldova, din câte cunosc, aceste două teste nu au fost validate niciodată la modul serios, deci, putem deduce că nu au nicio valoare obiectivă.

Testul «Lüscher» nu mai e recomandat de mult în expertize medico-legale, iar «Rorschach», deşi se mai utilizează în mai multe ţări, este administrat împreună cu chestionare riguroase de personalitate, pe care se şi bazează opiniile experţilor evaluatori. Am scris în repetate rânduri că Mătăsaru se comportă ca şi artiştii acţionişti. Mai multe cercetări arată că cel puţin în cazul unor planşe, artiştii au tendinţa să ofere răspunsuri „unice” sau „întârziate” la «Rorschach». Astfel, în cazul lui Mătăsaru, face şi mai problematică interpretarea rezultatelor acestui test, deja foarte controversat şi etichetat de cercetători drept neştiinţific. Şi despre «Lüscher» se spune că nu e un test valid. Subsemnez şi eu acestei opinii.

Nici rezultatele lui Mătăsaru la cele două teste şi nici cele câteva fraze pe care le-au schimbat Tabuncic cu Mătăsaru în cabinetul ei din Spitalul de Psihiatrie nu-i pot permite expertei schiţarea unui portret psihologic integru al lui Mătăsaru şi nici stipularea unor concluzii despre veridicitatea evenimentelor care i s-au întâmplat pe când se afla în arest.

Afirmaţiile expertei sunt  neîntemeiate şi alogice. Mai simplu spus, sunt născoceli, dacă nu chiar minciuni. Tabuncic, cel puţin în cazul acestui proces-verbal, dă dovadă de neglijenţă, de gândire confuză, de comportament aberant şi o totală lipsă de profesionism.

Dat fiind faptul că Tabuncic îndeplineşte o funcţie publică, activând în cadrul Spitalului de Psihiatrie, iar deciziile sale afectează nefast imaginea instituţiei respective şi se răsfrâng direct asupra vieţilor celor pe care îi evaluează, e necesară convocarea urgentă a unei comisii speciale, interne sau chiar un control ministerial, care ar evalua competenţa şi profesionismul psihologului Tabuncic şi cauzele care au favorizat apariţia falsurilor în afirmaţiile sale pe marginea cazului „Mătăsaru versus poliţiştii torţionari”.

Teodor Ajder, dr. psiholog