Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Judecătoarea care a condamnat-o pe…

Judecătoarea care a condamnat-o pe femeia care crește cinci copii din Strășeni: casă de lux și tată judecător

Miha­ela Gavriliţă-Grosu, judecătoarea Judecătoriei Strășeni care a condamnat-o ieri pe Victoria Pruteanu la 3 ani și 8 luni de pușcărie, obligând polițiștii s-o rețină chiar din sala de judecată, în fața celor cinci copii minori, este fiica lui Mihail Gavriliță, fost președinte al Judecătoriei Strășeni, plecat din sistem în 2014 pentru a-i lăsa loc fiicei sale. Magistrata locuiește într-o casă de lux din Strășeni, pe care o deține de la vârsta de 20 de ani, construită cel mai probabil de tatăl său.

Mihaela Gavriliță-Grosu are acum 27 de ani. A fost numită în funcție, conform informațiilor de pe site-ul magistrat.md în decembrie 2014, la scurt timp după ce tatăl ei, Mihail Gavriliță, fost președinte al Judecătoriei Strășeni se pensiona.

Casă de lux la 20 de ani

casa mihaelaLa vâr­sta de 27 de ani, aceasta locu­ieşte într-un imo­bil de mili­oane pe str. Mio­riţa din Strășeni, fiind vecină de car­tier cu fostul pro­cu­ro­r de Stră­şeni, Ale­xan­dru Raţă, dar şi cu mai mulţi fun­cţio­nari locali. Aceasta a absol­vit în 2013 Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ) şi a acti­vat o peri­oadă la Jude­că­to­ria Stră­şeni, instituție condusă atunci de tatăl său, iar ulterior a fost anga­jată la Jude­că­to­ria Buiu­cani, însă nu în calitate de judecătoare, ci de specialist, inspector Superior asupra controlului executării hotărîrilor, specialist superior în secția Evidență și documentare procesuală și asistent judiciar (la Judecătoria Buiucani). Prin Hotărîrea nr. 46/6 din 18 iunie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost admisă candidatura Mihaelei Grosu-Gavriliță pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător. Deși inițial, candidatura sa a fost respinsă, la scurt timp, pe 3 decembrie 2014, ea a fost totuși numită pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni.

Cu doar câteva luni înainte ca fiica să fie numită judecătoare, Mihail Gavriliță a plecat, subit, la pensie, în aprilie 2014, deși mai avea încă un an până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă, dar și la doar o lună după ce ZdG scria des­pre ave­rea şi dosa­rele fami­liei magis­tra­tu­lui de la Stră­şeni. Mem­brii CSM nu au dis­cu­tat prea mult cere­rea de pensionare a lui Gavri­liţă, care este şi fost mem­bru al CSM, acceptând-o şi mulţumindu-i pen­tru acti­vi­tate.

grosu_mSoțul în poliție, prins în flagrant

Judecătoarea Miha­ela Grosu-Gavriliță (foto) este căsă­to­rită, din octom­brie 2006, cu Mihail Grosu, un fost cola­bo­ra­tor al poli­ţiei ruti­ere de la Stră­şeni, actu­al­mente inspec­tor al Poli­ţiei de Patru­lare din Chi­şi­nău, din septembrie 2014. ZdG a scris anterior că soțul judecătoarei a fost reţi­nut în fla­grant şi ares­tat de ofi­ţe­rii Anti­co­ru­pţie pen­tru tra­fic de influ­enţă în iunie 2006. Con­form sen­tinţei Jude­că­to­riei Buiu­cani din 14 sep­tem­brie 2006, incul­pa­tul Mihail Grosu, împre­ună cu un coleg, l-a depis­tat la volan, în stare de ebri­e­tate, pe cetă­ţea­nu­lui V. Mere­uţă şi a soli­ci­tat de la acesta, inclu­siv în incinta Jude­că­to­riei Stră­şeni, 300 USD, ameninţându-l că, dacă nu dă acei bani, va fi san­cţio­nat cu 15 sau 30 de zile de arest. Grosu susţi­nea atunci că are influ­enţă asu­pra jude­că­to­ru­lui care va exa­mina cazul şi că îl poate deter­mina pe acesta să nu-i aplice ares­tul.

În ace­eaşi zi, dosa­rul a fost exa­mi­nat chiar de către socrul său, Mihail Gavri­liţă, Mere­uţă fiind san­cţio­nat cu o amendă de doar 15 uni­tăţi con­venţio­nale, adică cu 300 de lei. A doua zi, Grosu a soli­ci­tat din nou bani de la Mere­uţă, în sumă de 250 USD, menţionând că l-a influ­enţat pe jude­că­tor pen­tru ca acesta să nu-i aplice măsura de arest. Peste câteva zile, sub con­tro­lul ofi­ţe­ri­lor anti­co­ru­pţie, într-un bar din Chi­şi­nău, lui Grosu i-au fost trans­mişi 200 USD, acesta fiind prins în fla­grant. În jude­cată, el şi-a recu­nos­cut vina pe deplin, s-a căit de cele comise, pre­ci­zând că, de fapt, Mere­uţă insista să fie aju­tat. Într-un final, Grosu însă nu a fost pedep­sit penal. Jude­că­to­rul Iurie Beje­naru, pe atunci la Jude­că­to­ria Buiu­cani, i-a apli­cat doar o amendă în valoare de două mii de lei, iar la puţin timp, Grosu a reve­nit în struc­tu­rile MAI.

În declarația cu privire la venituri și proprietate pe anul 2014, judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță declară casă de lux din Strășeni, 1/5 dintr-un alt imobil, deținut împreună cu părinții săi, dar și un BMW 318, dobândit în 2013. În perioada 2013-2014, magistrata a întors un credit de 2000 de USD pe care l-a contractat la o rată a dobânzii de 0%.

A dispus arestarea unei femei care crește cinci copii

Precizăm că, joi, 21 ianuarie 2016, judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță a decis condamnarea Victoriei Pruteanu, o tânără mamă din Strășeni, la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Magistrata a dispus ca inculpata, care are doi copii a săi, dar îngrijește și de cei 3 frați minori, după ce părinții au decedat, și care a fost învinuită că și-a ucis soțul care o bătea, să fie reținută chiar din sala de judecată, în fața rudelor și a copiilor care plângeau că se despart da mamă. Deși a cerut, de nenumărate ori, ajutorul autorităților, Victoria nu a fost protejată de soțul său violent, deși, au fost eliberate pe numele ei inclusiv ordonanțe de protecție. Cazul Victoriei Pruteanu, condamnată de judecătoarea Mihaela Grosu-Gavriliță a sensibilizat societatea. Vineri, 22 ianuarie 2016, a fost inițiată semnarea unei petiții prin care sute de oameni cer președintelui Timofti, dar și ministrului Justiției să ia act de cazul tinerei și s-o elibereze. Detalii despre acest caz, citiți AICI.

Asociația Promo-LEX anunță că va ataca la Curtea de Apel sentința emisă de Mihaela Grosu-Gavriliță în cazul Victoriei Pruteanu. Ea a fost transportată la Penitenciarul nr 13.

Ion Gumeniuc, avocatul Victoriei Pruteanu precizează pentru ZdG că instanța în acest caz ar fi trebuit să amâne cel puțin arestarea clientei sale. „Au fost multe cazuri. Și Papuc, și avocatul Mânzat, care, deși condamnați, nu au fost reținuți în sala de judecată. Ea însă crește cinci copii minori, care în prezent nu are unde-i duce. Trebuia să o ia sub arest? Judecătoarea putea să aștepte sau măcar să facă așa cum eu am solicitat. Dacă nu e posibil să fie achitată, măcar să i se aplice pedeapsă doar după ce copiii nu vor atinge vârsta de opt ani. Este așa prevedere în lege. Judecătoarea însă nu a dorit asta, nu cunosc din ce motiv. Motivarea instanței va veni abia pe 9 februarie”, precizează avocatul Gumeniuc.

Am încercat să discutăm că judecătoarea însă reprezentanții Judecătoriei Strășeni ne-au spus că aceasta este în pauză de masă, iar ulterior, că este în ședință de judecată. Vom reveni cu o reacție din partea magistratei, dacă aceasta va dori să discute cu noi.

Vladimir Cebotari, ministrul Justiției afirmă pe o rețea de socializare că are o altă opiniei decât magistrata Mihaela Grosu-Gavriliță în cazul tinerei din Strășeni. „În pofida faptului că nu obișnuiesc să îmi fac publică activitatea mea și cu atât mai mult viața personală, situația unei mame a cinci copii din rn. Strășeni care a fost supusă actului de justiție și în raport cu care eu și instituția pe care o reprezint avem o opinie morală separată, mă simt nevoit să lansez această punte de dialog, care să îmi permită să informez și să reacționez prompt referitor la situațiile de importanță majoră pentru societate dar și să mențin un dialog consistent cu cei în serviciul căruia mă aflu – cetățenii Republicii Moldova”, scrie acesta pe o rețea de socializare.

CITIȚI și: (foto) Procurorul care a cerut 12 ani de închisoare pentru tânăra din Strășeni care crește 5 copii

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.