Gaz cu miros de favoruri

Mai multe SRL-uri susţin că o întreprindere fondată de Moldovagaz, în care statul deţine 50% din acţiuni, refuză să primească la păstrare gazul lichefiat, acceptând să facă asta doar de la un singur SRL, fondat în 2012, şi care ar avea oameni influenţi în spate. Întâmplător sau nu, compania la care fac aceştia referire, de la an la an, şi-a mărit cota de piaţă în acest domeniu, devenind acum unul dintre liderii de piaţă.

Staţia de Depozitare şi Îmbuteliere a Gazelor din Străşeni a fost construită şi dată în exploatare la 01 octombrie 1989, cu statut de subdiviziune a Direcţiei de Producţie a Gospodăriilor de Gaze din or. Kutuzov (actual Ialoveni). Din anul 1991 aceasta a fost întreprindere de depozitare şi îmbuteliere a gazelor din cadrul Asociaţiei Republicane de Producţie „Moldovagaz”, iar din anul 1999 întreprinderea a fost reorganizată în Societatea cu Răspundere Limitată „Întreprinderea de Aprovizionare şi Livrare a Gazelor” (IALG) din Străşeni cu statut de societate afiliată la Societatea pe Acţiuni Moldo–Rusă de tip deschis „Moldovagaz”.

„Din 2000 lucrăm cu ei”

Printre sferele de activitate ale SRL-ului, care, fiind fondat de Moldovagaz, putem spune că aparţine şi statului, erau importul, păstrarea şi prelucrarea gazelor lichefiate, un amestec de hidrocarburi gazoase, livrate în butelii sub presiune, în stare lichefiată, care este folosit în special pentru încălzire şi autovehicule. Până anul trecut, mai mulţi agenţi economici care importau asemenea produs îl păstrau la IALG Străşeni, unica întreprindere din zonă care nu are un proprietar exclusiv privat. De ceva timp însă, cei de la IALG Gaz refuză primirea şi păstrarea gazului de la alte SRL-uri, acceptând să facă afaceri doar cu un singur agent economic, Flaga Gaz.

„Noi lucrăm cu ei din 2000. Am colaborat până anul trecut, când m-au refuzat. Noi, în altă parte nu putem păstra gazul, pentru că peste tot este proprietate privată, iar privaţii nu au niciun interes să-mi păstreze gazul meu. Ei mai bine importă şi-l păstrează pe a lor. Nu au nevoie de concurenţă. IALG-ul este o sctructură de stat, care se ocupă cu prestări servicii. La ei, era simplu, nu au dreptul să mă refuze”, ne spune Dumitru Costin, proprietarul firmei SRL Duvasen.

Problemele au început la finele anului trecut, când SRL Duvasen s-a adresat cu o solicitare către Sergiu Fămâmă, directorul IALG Străşeni, prin care a solicitat păstrarea şi prelucrarea a aproximativ 300 tone de gaz lichefiat, propunând preţul de 370 lei pentru un metru cub (m.c.). Oferta a fost respinsă însă, pe motivă că, în acel moment, se efectuau lucrări de reparaţie a cisternelor din parcul de păstrare. Nici preţul, calculat în m.c., nu le convenea, ei precizând că cei de la Duvasen au venit cu o altă ofertă, propunând 370 de lei pentru o tonă de gaz lichefiat, însă şi de această dată, fără succes. Şi alte SRL-uri din regiune au fost refuzate de către cei de la IALG, printre care solicitările celor de la SRL Beruf-Auto, SRL Defoil sau SRL Nigrup. Motivele invocate au fost aceleaşi. Se execută „lucrări de reparare şi verificare în parcul de păstrare a întreprinderii SRL IALG”.

Mişcările suspecte de pe piaţă

Dumitru Costin, proprietarul celor de la SRL Duvasen, susţine însă că motivele pentru care primeşte refuzuri sunt cu totul altele. „De cum a apărut pe piaţă compania Flaga Gaz, cum au şi început să-mi pună obstacole mie”, susţine acesta, precizând chiar că gazul adus de cei de la Flaga Gaz este păstrat de către IALG, iar preţul ar fi chiar unul mai mic decât cel propus de el. Conform Camerei Înregistrării de Stat, Întreprinderea cu Capital Străin „Flaga Gaz” a fost înregistrată în luna februarie 2012 de către compania Flaga Alliance AG, din Elveţia, cu o cotă de 100 %, contra sumei de 347 euro. În calitate de administrator figurează o tânără, Alina Reznicenco Piotr.

Imediat, în primul semestru al anului 2012, conform raportului anual privind piaţa produselor petroliere al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), compania obţine pentru prima dată licenţă pentru importul şi comercializarea cu ridicata a gazului lichefiat. Iar de atunci, compania a înregistrat o creştere spectaculoasă. Dacă la finele primului an de activitate, compania a înregistrat o cotă de piaţă de 5,2%, atunci, la finele anului trecut, cota de piaţă a fost de 7,7%. Conform aceluiaşi raport, majoritatea importatorilor de gaz lichefiat şi-au sporit cotele de import în anul 2013

faţă de volumele importate în 2012. Printre ei, şi Flaga Gaz, cu 49,3%. Conform raportului financiar al companiei pe anul 2012, aceasta a avut venituri din vânzări în sumă de 42,6 mln. de lei.

Din acelaşi raport, pe anul 2013, descoperim şi alte lucruri interesante. Astfel, constata ANRE, „IALG Străşeni este singura companie care o perioadă din anul 2013 a avut dreptul de a importa, dar nu a înregistrat operaţiuni de import al gazului lichefiat”. Tot anul trecut, licenţa acestui SRL a fost retrasă, fără a fi explicate motivele. Tot din raportul anual pe anul 2013 privind piaţa produselor petroliere vedem că, SRL Duvasen, care nu mai avea unde să-şi depoziteze gazul, şi-a redus cu aproape 38,2% volumul de gaz lichefiat importat.

Oameni influenţi în spate? „Aberaţie totală”

Am încercat să aflăm cine se află în spatele firmei Flaga Gaz, al cărei fondator, la prima vedere, ar părea că este un gigant din domeniu, Flaga Grup, unul dintre liderii de pe piaţa gazului lichefiat din lume. Totuşi, conform unor date disponibile din Elveţia, acolo, compania care a fondat Flaga Gaz şi-a schimbat denumirea în Prima Gas AG, care îl are în calitate de conducător pe Jaochim Oliver. Nicio legătură, la prima vedere, cu R. Moldova. Totuşi, oameni din domeniu susţin că, în realitate, compania Flaga Gaz ar avea persoane importante şi influente, inclusiv din actuala guvernare, care însă nu apar în actele primare ale SRL-ului, iar de aici şi saltul fulminant pe piaţa gazului lichefiat, în doar doi ani de activitate.

La un număr de telefon de la sediul companiei din Chişinău, de pe str. Grigore Vieru 9, din incinta hotelului Turist, am discutat cu Alina Reznicenco. Aceasta însă nu a dorit să discute cu noi despre proprietarii reali ai firmei Flaga Gaz, precizând doar că este „o aberaţie totată” că în spatele firmei ar sta oameni influenţi din partide de la guvernare. Am întrebat-o pe Alina Reznicenco cum a reuşit să se înţeleagă cu cei de la IAL Gaz, din moment ce alţi agenţi economici nu reuşesc să facă acest lucru. „E o întrebare interesantă. E ciudat că mă sună de la presă. Înţelegerea noastră a fost semnată, din câte îmi amintesc, cu mai bine de doi ani în urmă. Până acum este în vigoare. Nu înţeleg ce fel de probleme pot să apară. Întrebaţi-i pe cei de la IALG de ce refuză să primescă gazul de la alţi agenţi economici. Cred că ei vă vor oferi un răspuns corect la această întrebare”, ne-a spus, în rusă, administratoarea firmei Flaga Gaz, care nu a împlinit încă 30 de ani.

De precizat că, între Flaga Gaz şi IALG Străşeni, pe parcursul anului 2013 a avut loc un proces de judecată, prin care firma elveţiană a solicitat încasarea unei datorii în valoare de peste jumătate de milion de lei. Într-un final, solicitarea a fost acceptată, compania IALG fiind obligată să achite datoria, plus penalităţi.

„Statul nu este obligat să facă favoruri pentru cineva”

Serghei Fărâmă, directorul IALG Străşeni, susţine că nu avantajează nici-un SRL şi că nu poate depozita gazul altor agenţi economici pentru că în întreprindere sunt efectuate reparaţii. „De unde aşa minciuni şi aberaţii? Ei pot spune multe. Şi eu pot spune că avioanele zboară fără motoare… Nu e greu a spune”, zice acesta. L-am întrebat pe Serghei Fărâmă care afirmaţie nu este corectă, cea precum că nu le permite depozitarea gazului lichefiat respectivilor agenţi economici sau faptul că permite acest lucru doar celor de la Flaga Gaz!? „Da de unde aţi luat că eu primesc doar de la unul şi de la altul nu primesc? La mine la întreprindere se petrec lucrări de reparaţie, a utilajelor şi a rezervoarelor de păstrare. Cum pot să primesc pe alţii, dacă eu cu unul nu mă pot descurca? Matale în ogradă, când dai drumul, de pildă, la un camion, iar apoi vine altul şi îţi spune că vrea şi el să parcheze camionul în orgadă, iar tu îi spui că îţi construieşti casă şi nu ai posibilitatea să primeşti alt camion… În acest caz, de ce eu să fiu învinuit de ceea ce nu pot fizic să fac”, se apără directorul IALG, care a admis în cele din urmă că în rezervoarele întreprinderii este stocat doar gazul celor de la Flaga Gaz. Acesta însă susţine că nu e vorba de e o favoare făcută companiei respective. „De unde aţi luat că Flaga Gaz este favorizată? Nimeni nu o favorizează. Capacitatea de depozitare pe lună a celor de la Flaga Gaz e o cifră mult mai mică decât a celorlaţi. Eu nu cunosc, e importantă ea sau nu. Pentru mine, ea este egală”, mai spune Fărâmă.

„Eu am răspuns la toţi. Problema mare e la Duvasen, care caută prin orice căi să obţină ceea ce nu poate să obţină. Ei s-au comportat foarte rău cu compania noastră şi acum caută, prin înşelăciune, să obţină ceea ce nu pot. Eu sunt în judecată acum cu ei, iar ei, prin toate modalităţile, încearcă să mă preseze. Dar cu ceilalţi ce am? Am refuzat, v-am spus din ce motiv. Am lucrări de reparaţie şi fizic nu încap. Cum pot să aduc pe altcineva la mine în ogradă, dacă eu cu unul nu pot să mă descurc? Pe viitor, o să încapă, care e problema? Ce, eu am spus categoric că nu vreau? IALG-ul e al statului. Şi ce, poate o întreprindere privată să facă regulă în ogradă la stat? Dacă el e agent economic bun, de succes, să-şi construiască baza lui. Statul nu este obligat să facă favoruri pentru cineva. Statul e acelaşi agent economic, care oferă servicii… Nu trebuie Duvasen să dicteze ce să facă Moldovagaz, ce să facă IALG-ul”, atacă Serghei Fărâmă. Ulterior discuţiei, acesta a telefonat pentru a se interesa cu cine anume a discutat, interesându-l persoana, şi nu instituţia de presă.