Fostul judecător Valeriu Nichitov „condamnat” la libertate pentru escrocherie

A fabricat carduri false, a deposedat o familie de propriul apartament şi a falsificat hotărâri judecătoreşti pentru a dobândi, prin înşelăciune, un restaurant. Este vorba despre fostul judecător de instrucţie din cadrul Judecătoriei Soroca, Valeriu Nichitov. Pentru toate aceste fapte, fostul jurist a fost sancţionat doar cu suspendare condiţionată pentru patru ani, în timp ce, potrivit Codului Penal al R. Moldova, pedeapsa pentru cele săvârşite poate ajunge şi la 10 ani de închisoare.

Totul a început acum 10 ani, când Valeriu Nichitov împreună cu complicii săi, Alexandru Mitreanu şi Ghenadie Comendant, au realizat o schemă de sustragere a mijloacelor financiare prin intermediul cardurilor bancare falsificate. Astfel, în a doua jumătate a anului 2006, fostul judecător a înregistrat un SRL, „Lerocom Agro”, pe numele lui Aurel Bencheci, ex-directorul întreprinderii, decedat în noiembrie 2005. Pentru a deschide un cont bancar al firmei, Valeriu Nichitov a falsificat cererea adresată Camerei Înregistrării de Stat, filiala Soroca, în numele directorului Aurel Bencheci pentru a-i fi eliberată copia statutului SRL „Lerocom Agro”. La 1 iunie 2006, Serghei Cojocaru a obţinut de la registratorul Camerei Înregistrării de Stat, Vladimir Nicuţa, atât copia statutului întreprinderii, cât şi fotocopia buletinului de identitate al lui Bencheci. Totodată, pentru a face rost de specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de semnare, necesare pentru deschiderea contului bancar, Valeriu Nichitov l-a instigat pe Serghei Cojocaru să execute semnăturile conducătorului şi ale contabilului-şef în fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei „Lerocom Agro” SRL, document ce oferă dreptul de a autoriza efectuarea operaţiunilor cu mijloacele băneşti.

Suspendare condiţionată

În aceeaşi zi, Valeriu Nichitov a mers la BC „Banca de Economii”, filiala Soroca, unde a falsificat, în numele factorilor de decizie ai întreprinderii, cererea de deschidere a contului şi a prezentat angajaţilor băncii documentele constatatoare ale companiei. Peste puţin timp, Valeriu Nichitov s-a adresat băncii cu solicitarea de a fi instalat la sediul firmei un POS – terminal. Necesitatea instalării acestui terminal a fost explicată prin specificul activităţii firmei, care, conform documentelor de înregistrare, urma să ofere diverse servicii populaţiei. Odată instalat POS – terminalul, Valeriu Nichitov împreună cu consăteanul său Alexandru Guţu şi Alexandru Mitreanu au efectuat tranzacţii în sumă de peste 680 mii de lei, de pe trei carduri falsificate aparţinând cetăţenilor străini, pe contul firmei. Cardurile false au fost aduse de Alexandru Guţu, care, la rândul său, le-a primit de la o persoană neidentificată de organele de urmărire penală. Ulterior, complicii au mai încercat să transfere 259 mii de lei utilizând această schemă, însă de această dată tranzacţia a fost suspendată, iar contul întreprinderii, blocat.

Din cauza blocării contului bancar al „Lerocom Agro” SRL, Valeriu Nichitov, urmărind scopul continuării activităţii infracţionale, a creat, pe numele fondatorului formal Nicandru Jitari, la 15 noiembrie 2006, întreprinderea „Sor – Nictrans” SRL, cu acelaşi sediu ca şi „Lerocom Agro” SRL, numindu-l în calitate de director pe Ghenadie Comendant. După fondarea întreprinderii, cei doi au solicitat de la B.C „Moldindconbank” instalarea la sediul întreprinderii a unui POS – terminal bancar. La scurt timp după instalarea terminalului, Valeriu Nichitov a utilizat două carduri bancare false ce aparţineau unor cetăţeni din SUA şi Irlanda pentru a efectua tranzacţii în suma totală de 976 mii de lei. Pentru a-şi ridica banii, Nichitov a apelat la fosta sa grefieră, Svetlana Pârţachi, în contul căreia au fost transferaţi 200 mii de lei, şi la Maria Bostan, angajată a Băncii de Economii, filiala Soroca, care, fiind în relaţii de prietenie cu Valeriu Nichitov, a ridicat în numerar, de pe contul pe care-l crease pe numele lui Valeriu Nichitov, suma de 90 mii de lei. Prin faptele comise, fostul judecător şi-a însuşit prin escrocherie de la Banca de Economii mijloace băneşti în sumă de 200 mii de lei, iar de la Moldindconbank, în sumă de 108 mii de lei.

În luna decembrie 2006, ofiţerii de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA) au iniţiat procedura de urmărire penală în privinţa lui Valeriu Nichitov şi au efectuat, la 19 decembrie, o percheziţie la oficiul „Sor – Nictrans” SRL, unde au descoperit cardurile false. În aceeaşi zi, Alexandru Mitreanu şi Ghenadie Comendant au fost reţinuţi, iar Valeriu Nichitov, care dispunea, la acel moment, de imunitatea judecătorului, a scăpat basma curată. El a fost recunoscut în calitate de bănuit abia la 16 ianuarie, când i-a fost retrasă imunitatea.

Pentru cardurile false puse în circulaţie şi pentru tranzacţiile dubioase efectuate, Valeriu Nichitov a primit, într-un final, conform Deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 septembrie 2013, doar o suspendare condiţionată pe un termen de patru ani, cu interdicţia de a-şi schimba domiciliul. Adică este liber. Pe când, în mod real, i-ar fi revenit pedeapsa cu închisoare pe un termen de cinci ani pentru cumulul de infracţiuni: fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor false sau a altor instrumente de plată false (art. 237 Cod penal) şi cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere (art. 196 Cod penal).

Morţii, la putere în actele judiciare falsificate de Valeriu Nichitov

În scopul continuării planurilor sale de escrocherie prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, Valeriu Nichitov a falsificat, în 2008, Hotărârea Judecătoriei Soroca emisă la 29 decembrie 1998 prin care l-a recunoscut pe prietenul său, fostul poliţist Constantin Laşcu, drept proprietar al restaurantului „La Dumbrava” din satul Voloviţa, raionul Soroca. Conform raportul de expertiză din 7 iunie 2013, s-a constatat că semnătura aplicată pe Hotărârea Judecătoriei Soroca din 29 decembrie 1998 în numele lui Valentin Manev la rubrica judecător nu a fost executată de el, ci de către o altă persoană.

Valentin Manev a fost numit în anul 1991 judecător popular al judecătoriei populare raionale şi orăşeneşti Soroca. În momentul adoptării aşa-zisei hotărâri de recunoaştere a lui Constantin Laşcu drept proprietar al restaurantului „La Dumbrava”, judecătorul Valentin Manev era decedat de aproape şase ani.

La 14 mai 2008, Constantin Laşcu a înregistrat copia hotărârii de judecată falsă la Oficiul Cadastral teritorial din raionul Soroca, iar la 28 iulie 2008, Constantin Laşcu a perfectat, la cererea lui Valeriu Nichitov, o procură pe numele lui Ion Rotaru, socrul lui Valeriu Nichitov, prin care îl împuterniceşte să gajeze imobilul. În noiembrie 2009, Ion Rotaru a vândut restaurantul Tatianei Railean, soţia lui Nicolae Railean, coleg cu Valeriu Nichitov şi fost poliţist.

Restaurantul este, de fapt, proprietatea SA „`Dumbrava Lux” (administrator, Mihail Sârbu). Dreptul de proprietate a fost înregistrat în baza contractului de vânzare-cumpărare la 25 octombrie 1994, iar pe parcursul anilor, imobilul nu a fost utilizat.

„Aproximativ din anii 2003—2004, cafeneaua nu mai funcţiona şi nu a fost propusă niciodată spre vânzare. Din anul 2010, însă, îmi telefona tot mai des Nicolae Railean, care insista să-i vând cafeneaua. Prin vara anului 2012, acţionarii întreprinderii mi-au telefonat ca să mă informeze că Nicolae Railean efectuează lucrări de renovare. Din discuţiile cu Nicolae Railean, am aflat că el a cumpărat imobilul de la o persoană fizică. Atunci am înţeles că ceva nu este în regulă”, declară Mihail Sârbu.

Fiind audiat în cadrul urmăririi penale, Nicolae Railean a povestit că într-o discuţie avută cu primarul satului Voloviţa, Boris Bădărău, l-a rugat pe acesta, în cazul în care va afla vreo informaţie despre vinderea restaurantului, să-i comunice. Nicolae Railean intenţiona să construiască în locul restaurantului un centru pentru copiii orfani. Primarul a aflat de la Radu Apostol, care fusese coleg cu Valeriu Nichitov la Colegiul Politehnic din Bălţi, că restaurantul este de vânzare, iar lui Apostol îi spusese acest lucru Valeriu Nichitov. În octombrie 2009, Boris Bădărău i-a comunicat despre ceea ce aflase lui Nicolae Railean, iar în luna noiembrie au mers împreună cu Ion Rotaru şi cu Valeriu Nichitov la oficiul notarial al lui Radu Boldescu, unde au încheiat contractul de vânzare-cumpărare. Contractul a fost înregistrat pe numele soţiei lui Nicolae Railean, Tatiana Railean.

Nicolae Railean a activat mai mulţi ani în calitate de şef al secţiei orăşeneşti din cadrul Inspectoratului de poliţie Soroca, iar în 2013 s-a pensionat. În cadrul aceleiaşi instituţii a lucrat, conform spuselor lui Nicolae Railean, şi Valeriu Nichitov.

La rândul său, Constantin Laşcu a fost condamnat în baza art. 190 alin. (4) din Codul penal la cinci ani închisoare, cu aplicarea, conform art. 90 din Codul penal, a suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de probă de patru ani. În sentinţa de judecată se menţionează că Laşcu, fiind avocat în cadrul Biroului de avocaţi „Protex”, a extorcat de la o clientă a sa 70 de mii de lei în schimbul promisiunii de a-l ajuta pe fiul ei să scape de închisoare. După ce femeia, care a fost nevoită să împrumute bani de la tot satul, a înţeles că a fost trasă pe sfoară, iar fiul său a fost condamnat la închisoare, ea s-a adresat oamenilor legii. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Constantin Laşcu a mai fost obligat să-i întoarcă victimei banii luaţi şi a fost privat de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de un an. Tot el a fost înaintat în 2014 la funcţia de deputat în Parlament din partea Partidului Politic „Partidul Comunist Reformator din Moldova”. Constantin Laşcu s-a născut în anul 1964, în localitatea Băcioi, municipiul Chişinău, este de profesie jurist şi activează în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Protex”. Până la 21 decembrie 2015, Laşcu se află la evidenţa Biroului de probaţiune Botanica.

Nouă şedinţe de judecată şi nicio sentinţă pronunţată

Prin acţiunile sale intenţionate, Valeriu Nichitov a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 361 al Codului penal, confecţionarea, deţinerea şi folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi, acţiuni săvârşite de două sau mai multe persoane şi soldate cu daune în proporţii mari, şi infracţiunea prevăzută de art. 190 al Codului penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune, cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari. Procesul de urmărire penală a fost început în anul 2012, la trei ani după vânzarea restaurantului „La Dumbrava”. Instanţa care examinează cazul în momentul de faţă este Judecătoria Drochia, iar judecătorul vizat este Valeriu Ghedreuţan. Cea mai recentă şedinţă în baza acestui dosar a avut loc la 2 iunie, fiind amânată pentru 16 iunie din lipsa martorilor. Până în prezent au avut loc nouă şedinţe de judecată pe marginea acestui dosar, dintre care trei întrerupte şi cinci amânate. Reprezentantul legal al lui Valeriu Nichitov este fostul său coleg Ion Gagiu, care a activat în calitate de judecător la Judecătoria Soroca şi a fost eliberat prin decret prezidenţial la 30 iunie 2010. În şedinţa din 16 iunie au fost invitaţi Ion Rotaru, Nicolae Railean şi registratoarea Olga David. Audiat a fost doar socrul lui Valeriu Nichitov, Ion Rotaru. Şedinţa a fost întreruptă în legătură cu depăşirea orei de lucru. Nu a fost pronunţată nicio sentinţă. Următoarea şedinţă de judecată pe marginea acestui caz urmează să aibă loc la 15 iulie curent.

Întrebat dacă se consideră sau nu vinovat pentru cele comise, Valeriu Nichitov ne-a sugerat să aşteptăm concluzia instanţei de judecată. La rândul său, avocatul Ion Gagiu a refuzat să comenteze cazul, argumentând că vom afla totul la timpul potrivit.

„Nu am mai întâlnit cazuri în care să fie falsificate hotărârile judecătoreşti şi consider că Valeriu Nichitov ar trebui să facă puşcărie pe viaţă, el însă nu s-a aflat nici măcar o zi în arest. Este evident că totul a fost plătit şi înţeles”, consideră reprezentanta întreprinderii „Dumbrava Lux”, Irina Sârbu-Beşliu.

„Valeriu Nichitov împreună cu complicii săi au luat şi au rupt totul din dosarul cadastral, iar cei de la Oficiul Cadastral Soroca au înregistrat contractul de vânzare-cumpărare în baza unei copii a hotărârii autentificate notarial, ceea ce este ilegal. Hotărârea trebuie să fie cu ştampila umedă a instanţei de judecată. Ei au falsificat semnătura unui judecător care nu ar putea fi audiat în caz de ceva”, mai spune Irina Sârbu-Beşliu. Despre şedinţa din 2 iunie, reprezentanta legală consideră că magistraţii tărăgănează cazul pentru ca rezultatul dosarului să fie în favoarea lui Valeriu Nichitov, iar procurorii din Drochia nu au competenţe suficiente de analiză a unui dosar penal: „E regretabil ceea ce se întâmplă în instanţele din raioane. Dacă şi data viitoare procurorul nu aduce martorii, noi îl recuzăm. Rămâi şocat de perfidia oamenilor, de metodele de manipulare şi de invenţii”.

În acelaşi context, Mihail Sârbu, administratorul întreprinderii „Dumbrava Lux”, spune: „Valeriu Nichitov este într-atât de încrezut în sine şi sigur că totul va fi bine şi va câştiga!… Este şi evident, din moment ce îi cunoaşte pe toţi din sistem. Noi însă vom lupta până la capăt”.

Mihail Sârbu îşi doreşte să reîntoarcă bunul imobil, iar dreptatea să triumfe, însă este tot mai dezamăgit de ceea ce se întâmplă în sistemul judecătoresc din R. Moldova. „Este o ruşine pentru un fost judecător să se implice în astfel de scheme. A făcut justiţie şi acum este condamnat pentru injustiţie. Astfel de situaţii scad tot mai mult încrederea cetăţenilor în sistemul judecătoresc de la noi din ţară”.

Specialiştii de la Oficiul Cadastral Soroca, complicii lui Valeriu Nichitov

În mai 2008, specialiştii din cadrul Oficiului Cadastral Teritorial (OCT) Soroca au înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al lui Constantin Laşcu, la cererea lui Ion Rotaru, fără a verifica cine este proprietarul real al cafenelei „La Dumbrava” şi ce drept a avut Ion Rotaru asupra imobilului. În acest mod, specialiştii din cadrul OCT au încălcat prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile, care spune că registratorul decide asupra efectuării sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau modificarea înscrierii respective. Astfel, la 30 iunie 2014, a fost început procesul de urmărire penală pentru neglijenţă în serviciu. Potrivit art. 329, alin. (2), lit. b a Codului penal, angajaţii din cadrul OCT se pedepsesc pentru fapta comisă cu închisoare de la doi la şase ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la 10 ani.

Registratoarea Olga David a argumentat, în cadrul procesului de urmărire penală, că în obligaţiile sale de serviciu intră înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora în registrul bunurilor imobile, iar verificarea legalităţii hotărârilor de judecată nu intră în atribuţiile sale. Potrivit Irinei Sârbu-Beşliu, în ciuda faptului că a săvârşit o infracţiune, Olga David a fost scoasă de sub urmărire penală: „Faptul că registratoarea Olga David continuă să lucreze reprezintă un pericol pentru societate. Ea a înregistrat o hotărâre de judecată după 10 ani de la emitere, pe când aceasta poate fi validă timp de trei ani după emitere. Şi, doi la mână, a înregistrat copia acestei hotărâri în lipsa ştampilei umede a instanţei judecătoreşti, ceea ce este o încălcare gravă”.

Fiind audiat în cadrul procesului de urmărire penală, Victor Vâsoţchi, care activează din iulie 2010 ca şef al Oficiului Cadastral Teritorial Soroca, a declarat că până la înregistrarea lui Constantin Laşcu ca proprietar al cafenelei „La Dumbrava”, în baza de date a instituţiei nu figura, ca proprietar, altă persoană fizică sau juridică. Astfel, Olga David, cea care a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil, nu putea să cunoască dacă anterior „La Dumbrava” a avut sau nu alt proprietar.

În acelaşi context, Vladimir Nicuţa, registrator la Camera Înregistrării de Stat Soroca, contrar Normelor metodologice cu privire la Înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, a eliberat la 1 iunie 2006 copia statutului întreprinderii „Lerocom Agro” SRL, unde a fost instalat POS – terminalul pentru tranzacţiile de pe cardurile false. Fostul registrator a deţinut şi funcţia de şef al oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat din Soroca, unde a activat până în anul 2009. De patru ani, Vladimir Nicuţa este vicepreşedinte al raionului Soroca.

Niciunul dintre cei menţionaţi mai sus nu a fost tras la răspundere şi pedepsit.

Altă escrocherie, aceiaşi complici

În martie 2010, judecătorul suspendat Valeriu Nichitov a falsificat contractul de vânzare–cumpărare care prevede că Andrei Slepoi i-ar fi vândut cetăţeanului român Liviu–Florin Puşa un apartament cu trei camere în Soroca, la un preţ de 112 289 de lei. Contractul a fost autentificat la 17 martie 2010 de către notarul Veronica Popovici, cu sediul la Chişinău. Conform raportului de expertiză din 19 decembrie 2012, impresiunile de ştampilă în numele notarului Veronica Popovici nu au fost făcute cu ştampila notarului Veronica Popovici, ci cu o altă ştampilă, fabricată după modelul original, notarul, la rândul său, declarând că nu a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului din oraşul Soroca şi că nu-l cunoaşte pe Valeriu Nichitov.

Liviu-Florin Puşa a venit în R. Moldova la invitaţia lui Alexandru Mitreanu (acelaşi Alexandru Mitreanu implicat în schema cardurilor falsificate) şi, prin intermediul acestuia, l-a cunoscut pe Valeriu Nichitov, care i-a propus să cumpere un apartament în oraşul Soroca la preţul de 15 mii de euro.

Tot Valeriu Nichitov, în intenţia de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înşelăciune şi abuz de încredere, s-a prezentat la 17 august 2010 în biroul vechiului său prieten, notarul public Radu Boldescu, unde, sub pretextul că locuinţa va fi vândută la un preţ mai mare decât cel indicat în contractul de vânzare-cumpărare, l-a convins pe Liviu-Florin Puşa, care deja înregistrase imobilul la Oficiul Cadastral Soroca, să-i perfecteze socrului lui Nichitov, Ion Rotaru, o procură prin care i-ar permite acestuia să vândă apartamentul. Ulterior, în octombrie 2010, Ion Rotaru i-a vândut lui Valeriu Nichitov şi soţiei sale, Galina Nichitov, apartamentul cu trei camere contra sumei de 112 289 de lei. Liviu-Florin Puşa nu şi-a mai văzut apartamentul, întrucât nu ar fi fost acasă un vecin care avea la el cheia de la apartament. Abia peste doi ani a înţeles că a fost tras pe sfoară. La 2 februarie 2012, Liviu Puşa a fost condamnat la şase ani de închisoare, fiind implicat într-o reţea care a înşelat mai multe societăţi comerciale din România, achiziţionând marfă cu documente false, pe care apoi nu o mai plăteau.

Fiind în înţelegere cu Arcadie Avricenco, Valeriu Nichitov i-a propus să vândă apartamentul cumătrului său, Oleg Vlas, stabilit în Franţa. Astfel, Arcadie Avricenco i-a sugerat lui Vlas să cumpere apartamentul cu 10 mii de euro (preţul iertării unei datorii de cinci sute de euro), preţ cu mult mai mic decât cel de pe piaţa imobiliară, şi i-a transmis prin e-mail mai multe fotografii, pretinzând că acestea ar fi făcute în interiorul locuinţei. La 17 ianuarie 2012, Oleg Vlas a venit în Moldova, mergând împreună cu Arcadie Avricenco şi Valeriu Nichitov la notarul Radu Boldescu, unde au autentificat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului. După ce a primit cei 10 mii de euro de la Oleg Vlas, Avricenco i-a oferit lui Nichitov trei mii de euro în calitate de remunerare pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.

În ziua tranzacţiei, Oleg Vlas nu a putut să-şi vadă apartamentul, Arcadie Avricenco insinuând că acolo stau la gazdă nişte persoane în vârstă, care vor elibera locuinţa în aproape jumătate de an. După ce trecuse acest termen, timp în care revenise în Franţa, Oleg Vlas l-a contactat pe Arcadie Avricenco, rugându-l să caute cumpărători pentru apartamentul din Soroca, din motiv că îşi doreşte să cumpere un alt apartament în Chişinău. La 1 iunie 2012, Oleg Vlas a venit în Moldova pentru a se clarifica în privinţa apartamentului, iar când a ajuns la faţa locului, cei din familia Slepoi i-au arătat certificatul de privatizare şi contractul de vânzare-cumpărare din anul 1994. Astfel, Oleg Vlas a înţeles că totul a fost o înscenare şi i-a rugat pe Valeriu Nichitov şi Arcadie Avricenco să-i restituie 15 mii de euro, lucru pe care aceştia l-au şi făcut.

Proprietarul de fapt al apartamentului cu trei camere din oraşul Soroca, Andrei Slepoi, a declarat în cadrul anchetei penale că a privatizat locuinţa în anul 1994. El, împreună cu fiica şi ginerele său, locuieşte în acest apartament pe timp de iarnă, iar vara, locuieşte cu soţia în vila din satul Voloviţa (unde, apropo, este amplasat şi restaurantul „La Dumbrava”). Slepoi susţine că apartamentul nu a fost niciodată scos la vânzare, dat în chirie sau gajat şi că nici nu-i cunoaşte pe Nichitov, Avricenco sau Vlas. Despre faptul că apartamentul este înscris cu dreptul de proprietate a aflat când a primit informaţia cu privire la plata impozitului, unde în calitate de proprietar era indicat Valeriu Nichitov.

Dosarul este examinat de Judecătoria Soroca şi deocamdată nu a fost pronunţată nicio sentinţă pe marginea acestui caz, care a fost discutat în cadrul a şase şedinţe de judecată, în timp ce 22 de şedinţe de judecată au fost amânate fie din motivul neprezentării procurorului, fie al avocaţilor sau inculpaţilor.
Tot Valeriu Nichitov este actualmente implicat într-o schemă de vânzare a automobilelor sustrase din România, cazul urmând a fi analizat de organele de urmărire penală.

Cine sunt Liviu Avricenco, Radu Boldescu şi Oleg Vlas?

Din discuţiile cu Arcadie Avricenco în privinţa cumpărării apartamentului de la Soroca, Oleg Vlas a aflat că tatăl lui Arcadie, Liviu Avricenco, activa la o bancă comercială şi că bunurile gajate pot fi vândute la un preţ mai redus. Acelaşi Liviu Avricenco ar fi putut fi complice în cazul cardurilor false, facilitând comunicarea cu angajaţii de la cele două bănci – Banca de Economii şi Moldindconbank. Potrivit datelor prezentate de Incubatorul de Afaceri din Soroca, Liviu Avricenco este fondatorul companiei “Priminvest Nord” şi expert în bănci şi finanţe. A lucrat opt ani la bancă, mai întâi ca manager marketing, apoi ca specialist în creditare (informaţia cu privire la denumirea băncii nu este indicată nicăieri). Compania sa oferă microcredite pentru antreprenorii cu şanse reduse de a convinge băncile să le ofere aceşti bani.

La rândul său, Oleg Vlas e nepotul lui Petru Vlas, care a activat mai mulţi ani ca anchetator la Inspectoratul de Poliţie din Soroca, Valeriu Nichitov fiind colegul său de serviciu.

Radu Boldescu este notar din 2003. Contractul de vânzare-cumpărare apartamentului, prin care Ion Rotaru reprezenta prin procură interesele lui Oleg Vlas, a fost vândut lui Valeriu şi Galina Nichitov, este autentificat de Boldescu, la fel ca şi contractul de vânzare a imobilului lui Oleg Vlas şi cel de vânzare-cumpărare a restaurantului „La Dumbrava” din satul Voloviţa.

Ana-Maria VEVERIŢA