• (foto, doc) Cum arată casele judecătorilor de la CSJ

    (foto, doc) Cum arată casele judecătorilor de la CSJ
    vizualizări
    10 iunie 2016 | 07:18

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție preferă să locuiască în case la sol, multietajate. ZdG a „scanat” declarațiile cu privire la venituri și proprietate ale judecătorilor care activează în instanța supremă din R. Moldova, constatând că nu mai puțin 25 de magistrați dețin în proprietate case individuale de locuit. Majoritatea dintre acestea se află în mun. Chișinău și costă milioane de lei, mult peste veniturile declarate de acești judecători. Unii locuiesc în aceste case chiar dacă nu le-au indicat încă în declarații, așa cum prevede legea.

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are, conform site-ul instituției, 33 de judecători. Doi dintre ei însă, Tatiana Răducanu (citiți aici despre casa ei ) și Dumitru Visternicean, sunt suspendați din funcție, fiind aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar Svetlana Novac s-a pensionat anul trecut. Cu doar 5 excepții, toți judecătorii activi ai instanței supreme au declarat, dețin sau locuiesc, fără a declara, în case la sol. ZdG a localizat imobilele în care locuiesc magistrații de la CSJ. Multe dintre ele sunt de milioane. Altele, construite încă în anii 2000, deși multietajate, arată modest, sau sunt încă nefinisate.

    Casa de lux a judecătoarei Filincova

    570-svetlana-filincova4Svetlana Filincova. În aprilie 2015 a fost eliberată, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ, funcții pe care le deținea din octombrie 2012. Plecarea ei din aceste funcții a coincis cu acuzațiile aduse de Victor Micu, președintele CSM, precum că aceasta ar fi fraudat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor la CSJ. Dosarul deschis pe marginea cazului la Procuratura Anticorupție nu are însă, nici astăzi, o finalitate. Ba mai mult, magistrata nici măcar nu a fost audiată. După plecarea din funcțiile de conducere, Filincova a rămas însă judecătoare în cadrul instanței supreme, acolo unde activează încă din 2007.

    În decembrie 2012, Svetlana Filincova și soțul său, avocatul Anatoli Filincov, se mutau în casă nouă, pe str. Lăpușnei din Chișinău. Imobilul a fost cumpărat de cei doi soți încă nefinisat și a fost dat în exploatare în luna ianuarie 2013. În declarația de avere a judecătoarei din 2013, aceasta susține că și-a cumpărat casa de lux cu doar 420 mii de lei (!), deși prețul ei de piață este de 4-5 milioane de lei. În martie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că Filincova nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv un Porsche Cayenne, pe care-l arenda, dar și mai multe conturi bancare. Totuși, vara trecută, Judecătoria Râșcani anula actul de control al CNI și, deși acesta putea fi atacat, pe site-urile Curții de Apel (CA) Chișinău și CSJ nu există informații despre acest litigiu, semn că el nu a avut o continuitate. După controlul CNI, în declarația de avere pe anul 2015, magistrata Filincova și-a schimbat însă valoarea casei, de la 420 de mii de lei – la 2,1 milioane de lei.

    570-liliana-catan4Casa nedeclarată în care locuiește Bejenaru

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    570-Iurie-BejenaruIurie Bejenaru este la CSJ din 2008. În declarațiile sale de avere, magistratul susține că deține o casă de locuit într-un sat, însă nu declară imobilul în care locuiește în ultimii ani, aflat în Chișinău, pe str. Vișinilor. Casa, conform datelor de la Cadastru, a intrat în posesia magistratului recent, în urma unui certificat de moștenitor testamentar din 7 mai 2016. Iurie Bejenaru deține ½ din imobil, cealaltă jumătate fiind proprietatea mamei sale. Vecinii susțin că judecătorul locuiește în acest imobil de „2-3 ani”, chiar dacă nu l-a declarat. Cel mai probabil, acesta va indica imobilul în declarația de avere pentru anul 2016, an în care a intrat, oficial, în posesia ei.

    570-Iulia-SircuJudecător+procuror = casă de milioane

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ din 2005, locuiește, împreună cu soțul său, fostul procuror din cadrul Procuraturii Generale, Isai Sârcu, pensionat anul trecut, într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiabili au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, una cu două niveluri și mansardă.

    570-Maria-Gheras1Un alt cuplu procuror/judecător, Maria și Iurie Ghervas, ea, judecătoare la CSJ din 2014, iar el, procuror în cadrul secției control al urmăririi penale, sunt proprietarii unei case în or. Codru, mun. Chișinău. Imobilul este astăzi renovat, așa cum poate fi observat la fața locului. La Cadastru, acesta încă nu este nici măcar înregistrat, iar terenul pe care este construit apare ca proprietate publică. Vecinii din zonă cunosc însă că imobilul este pregătit pentru soții Ghervas.

    570-Constantin-Alergus-(Enescu)Creditul de 1,65 de milioane și casa în construcție

    Constantin Alerguș este judecător la CSJ din 2005. În 1996, soția sa, Svetlana Alerguș, a obținut, prin moștenire, ½ dintr-un imobil din str. George Enescu din Chișinău, evaluat și în declarațiile de avere ale judecătorului la 1,7 milioane de lei. Interesant este faptul că în 2006, acest imobil era pus în gaj la Banca de Economii pentru un credit de 82 mii de lei, care încă nu a fost stins nici astăzi, când instituția financiară nu mai există. Soții Alerguș dețin și un alt imobil, pe str. Valea Albă, Chișinău, ridicat în 2014. Casa, cu două niveluri, nu este încă gata, așa cum arată imaginile surprinse de noi, la fața locului.

    570-Valentina-ClevadiValentina Clevadî este magistrată din 1991, iar din 2006 lucrează la CSJ.

    În 2003, pe când judeca la Curtea de Apel Chișinău, magistrata și soțul său, Vasile, și-au finisat construcția casei cu o suprafață de 238 m. p. din com. Ciorescu, mun. Chișinău, acolo unde cei doi soți locuiesc și astăzi.

    Imobilul are două niveluri și mansardă și este construit pe un teren de aproape 1500 de m. p.

    570-Ala-Cobaneanu2Ala Cobăneanu și-a achiziționat, în 2014, o casă și un teren pentru construcții în or. Cricova, mun. Chișinău, după un credit luat de la Victoriabank în sumă de 1,65 milioane de lei, cu termen de rambursare, iulie 2028.

    Casa încă nu este finisată, iar la fața locului pot fi văzute materiale de construcție, semn că lucrările sunt încă în toi.

    570-valeriu-doagaValeriu Doagă a fost numit, recent, pentru exercitarea interimatului funcţiei de vicepreședinte al CSJ și președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ până la suplinirea funcției vacante.

    Acesta activează în cadrul instanței supreme încă din 2006.

    În 2001, judecătorul a cumpărat un lot de teren pe str. Gheorghe Cașu din Chișinău, iar în 2013, a finalizat acolo construcția unei case de locuit.

    570-Vladimir-TimoftiJudecători cu imobile modeste

    Vladimir Timofti, judecător la CSJ din 2003, locuiește într-o casă din or. Codru, mun. Chișinău, pe str. Crinilor, casă care, deși cu două niveluri, pare modestă în comparație cu cele ale altor colegi. Familia magistratului a achiziționat 1/2 din imobil încă în 2003, la scurt timp după ce Timofti era promovat la instanța supremă. Înainte de a ajunge la CSJ, Vladimir Timofti a fost vicepreşedinte al Judecătoriei militare din Chişinău.

    570-nadejda-toma1Tot în or. Codru locuiește, într-un imobil mai degrabă modest, și Nadejda Toma, care activează la CSJ din anul 2014.

    Soții Stanislav și Nadejda Toma au obținut casa încă în anul 2000.

    Până a ajunge la Curtea Supremă de Justiție, Toma a activat în perioada 2001—2011 în calitate de judecătoare la Ialoveni.

    570-Anatol-TurcanAnatolie Țurcan, fost membru al CSM, promovat recent la CSJ, stă și el la sol, având un imobil în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa, deși cu două niveluri, „cedează” și ea în comparația cu imobilele altor colegi judecători.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere. Petru Moraru, promovat la CSJ, are casă în Cahul, acolo de unde a ajuns la Chișinău.

    În regiuni, dețin case și judecătorii Ghenadie Nicolaev și Iuliana Oprea, la fel ca și colegul lor, Dumitru Mardari, care deține însă și câteva apartamente în Chișinău. Tatiana Vieru, o altă magistrată de la CSJ, declară o vilă la Dubăsari, dar și două apartamente în Chișinău. De fapt, majoritatea judecătorilor care au case la sol sunt și proprietari de apartamente, dar și de mașini luxoase.

    La bloc, locuiesc doar judecătorii Elena Covalenco, care declară un apartament de 73 m. p., Sveatoslav Moldovan, care deține trei apartamente, dintre care două de 100 m. p., în blocuri noi, Galina Stratulat, posesoarea unui apartament de 160 m. p., sau Nicolae Craiu, promovat și el recent la CSJ de la CA Chișinău. Acesta este proprietarul a două apartamente, unul dintre care are o suprafață de 112 m. p.

    570-Nicolae-GordilaArhiva castelelor judecătorilor de la CSJ

    În ultimii ani, ZdG a scris despre castelele mai multor judecători care activează astăzi la CSJ.

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    570-casa-ion-drutaÎn mai 2013 scriam despre palatul şi afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președintele Judecătoriei Botanica din Chișinău, promovat, în septembrie 2013, la CSJ. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin deci­zia Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 1 mai 2003, magis­tra­tul a obţi­nut un teren cu o supra­faţă de 0,055 ha, pe strada Malina Mică din capi­tală. Pen­tru a înre­gis­tra tere­nul, plătind o taxă de apro­xi­ma­tiv 200 de lei.

    418-casa-judecator2În aprilie 2013, ZdG dezvăluia că și Petru Ursache, judecător la CSJ din anul 2005, deține în proprietate o casă de lux într-un cartier de elită din sectorul Telecentru al capitalei, din 2010.

    Petru Ursa­che ne-a expli­cat din ce bani şi-a con­struit casa de locuit cu două etaje şi man­sardă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru. “Am vân­dut casa soţiei în anul 1999. Apoi am vân­dut apar­ta­men­tul, gara­jul şi tot aşa… În acest mod am con­struit casa. Pen­tru curi­oşi, pot să arăt şi inte­ri­o­rul. Eu mai mult am finisat-o pe exte­rior, că arăta prea urât. La mine sunt docu­men­tele cu pro­cu­ra­rea mate­ri­a­le­lor şi din ce surse am con­struit, pen­tru că lumea poate să se tre­zească în orice minut şi să te întrebe. Eu nu am nimic de ascuns. Am construit-o după posi­bi­li­tă­ţile mele”.

    462-tamara-chisca-doneva-1În martie 2014, ZdG scria și despre imobilul de lux al magistratei Tamara Chișcă-Doneva din str. Liliacului din capitală. Judecătoarea activează în sistem de 29 de ani, iar la CSJ, din anul 2002. Casa a fost construită de familia magistratei la mijlocul anilor 2000. Jude­că­toa­rea a declarat atunci: „În 1996, eu fiind la Jude­că­to­ria sect. Râş­cani, am pri­mit un teren de la Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Apoi la Cur­tea de Apel a repu­bli­cii am pri­mit o alo­ca­ţie de bani… aşa am ridi­cat casa. Locu­inţa nu este mare. Puteţi să o vedeţi. Este totul nece­sar ce tre­bu­ieşte pen­tru trai. Sunt apar­ta­mente mai luxoase decât casa mea”.

    554-poalelungi-casaÎn februarie 2016, după ce a fost propus de către CSM pentru un nou mandat la șefia CSJ, ZdG scria și despre imobilul de lux, cumpărat în 2012, al lui Mihai Poalelungi. Mihai Poa­le­lungi are 54 de ani. A fost vice­preşe­dinte la CSJ între 2005 şi 2008, iar între 2008 — 2012, jude­că­tor la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui din par­tea R. Mol­dova. În 2012, a fost pro­pus de mem­brii CSM şi votat de Par­la­ment pen­tru fun­cţia de preşe­dinte al CSJ. În con­cur­sul de acum patru ani, Poa­le­lungi l-a avut con­tra­can­di­dat pe Ion Muru­ianu, care însă a obţi­nut doar două voturi. În luna iulie 2012, la cinci luni după numi­rea în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ, Mihai Poa­le­lungi, împre­ună cu soţia, Elena, şi-au cum­pă­rat o casă de lux, cu o valoare de piaţă de apro­xi­ma­tiv 5 mili­oane de lei, pe str. Nuca­ri­lor din Chi­şi­nău. Pre­ci­zăm, tot­o­dată, că, prac­tic, toate bunu­rile fami­liei Poa­le­lungi au fost obţi­nute de aceş­tia îna­inte, sau la scurt timp, după numi­rea lui Mihai Poa­le­lungi în fun­cţia de preşe­dinte al CSJ.

    557-pitic-csjÎn luna martie 2016, la scurt timp după propunerea CSM-ului, dezvăluiam și faptul că Mariana Pitic, proaspăt promovată, cu scandal, la CSJ, locuiește într-un imobil de lux, pe care însă nu l-a indicat în declarațiile cu privire la venituri și proprietate, acesta aparținând partenerului de viață al magistratei. În declarația de avere Jude­că­toa­rea indică doar auto­mo­bi­lul Porsche pe care sus­ține că l-a cum­pă­rat în 2014, ava­riat, cu doar 11 mii de lei, în urma vân­ză­rii auto­mo­bi­lu­lui BMX 5, tot ava­riat, dar și un teren.

    569-sternioalaÎn final, în ediția trecută, ZdG a scris că și Oleg Sternioală, judecător cotat cu șanse mari să ajungă, în curând, vicepreședinte al CSJ, locuiește într-un imobil de milioane, nedeclarat, înregistrat pe numele părinților săi, pensionari.

    Reacția judecătorilor

    ZdG, prin intermediul șefului secretariatului CSJ, a remis întrebări către toți judecătorii vizați în acest articol. În special, am solicitat opinii de la Svetlana Filincova, Liliana Catan, Iulia Sârcu, Iurie Bejenaru sau Maria Ghervas, aspectul caselor cărora ar putea genera mai multe întrebări privind costurile și veniturile. Până la închiderea acestei ediții, doar unii din ei au reacționat la solicitarea noastră. Astfel, Svetlana Filincova ne-a transmis că și-a cumpărat imobilul după ce a vândut două apartamente, unul pe care îl cumpărase și unul pe care îl primise drept moștenire. Iulia Sârcu precizează că a primit lotul de teren în 2002, construindu-și casa până în anul 2011, din salariu și pensia ei și a soțului procuror. Valentina Clevadî ne-a transmis: „Lucrez de la 17-18 ani în Justiție, iar de vreo 15 ani am și pensie. Puteam să-mi permit să construiesc o casă”. Constantin Alerguș, proprietarul a două case, ne-a transmis că locuiește pe str. George Enescu, acolo unde soția deține ½ din imobil, obținut în baza unui certificat de moștenitor legal. Judecătorul a precizat că cealaltă jumătate din imobil aparține fratelui soției. Un alt judecător care a răspuns solicitării ZdG este Vladimir Timofti. De fapt, imobilul acestuia este unul modest, în comparație cu cele ale altor colegi, de la CSJ și din alte instanțe din Chișinău. „Prin prezenta, vreau să menționez că dețin 1/2 din casă cu banii obținuți legal din vânzarea în aceeași zi a unui apartament cu două odăi în aceeași regiune a orașului. La fel, m-au ajutat cu bani la procurarea casei și rudele apropiate, plus noi aveam și unele acumulări de bani pentru a ne lărgi cu spațiu locativ, având, 2 copii de sex diferit din anul 1997”, ne-a transmis Vladimir Timofti. Maria Ghervas este plecată într-o deplasare și nu a putut fi contactată.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ Ion Chicu, despre marșul tractoarelor spre Chișinău: „Ei spun că sunt agricultori, dar de fapt sunt activiști ai Platformei DA”

    Premierul Ion Chicu a comentat manifestația agricultorilor care au pornit pe tractoare la Chișinău. Chicu dă de înțeles că în spatele acesteia se află Platforma DA și Alexandru Slusari, iar agricultorii ar dori…
    VIDEO/ Ion Chicu, despre marșul tractoarelor spre Chișinău: „Ei spun că sunt agricultori, dar de fapt sunt activiști ai Platformei DA”

    DOC/ Opinia separată a trei membri ai CSM cu privire la numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte la CA Chișinău. „Se constată existența unui favor abuziv acordat judecătorului”

    Trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Anatolie Galben, Dorel Musteață și Nina Cernat, și-au exprimat dezacordul cu privire la desemnarea lui Vladislav Clima în calitate de președinte al Cu…
    DOC/ Opinia separată a trei membri ai CSM cu privire la numirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte la CA Chișinău. „Se constată existența unui favor abuziv acordat judecătorului”

    VIDEO/ No comment: Lanuri de porumb, distruse de secetă

    Seceta excesivă din acest an a compromis munca agricultorilor și i-a adus la limita disperării. Câmpuri întregi de cereale au fost distruse de o secetă dură care a lăsat în acest an fără roadă atât fermierii, c…
    VIDEO/ No comment: Lanuri de porumb, distruse de secetă

    LIVE VIDEO/ Coloanele de tractoare își continuă drumul spre Chișinău, pentru a protesta

    18.51. La protest și-a făcut apariția și deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari. UPDATE 17:57: Mai mulți polițiști se află la intrarea în orașul Sângera. 18.08. Majoritatea tractoarelor su…
    LIVE VIDEO/ Coloanele de tractoare își continuă drumul spre Chișinău, pentru a protesta

    Coronavirus în R. Moldova: Record de 16 decese înregistrate într-o singură zi

    Numărul persoanelor care au decedat în urma complicațiilor provocate de COVID-19 este în creștere în R. Moldova. Astăzi, 13 august, încă 16 persoane au pierdut lupta pentru viață. În total, bilanțul deceselor a…
    Coronavirus în R. Moldova: Record de 16 decese înregistrate într-o singură zi

    ULTIMA ORĂ! Numărul cazurilor noi de COVID-19 rămâne ridicat. Alte 390 de persoane au fost testate pozitiv

    Alte 390 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi, 13 august, în Republica Moldova, dintre care 8 în regiunea transnistreană. Numărul total de cazuri în stânga Nistrului a ajuns la 1647.
    ULTIMA ORĂ! Numărul cazurilor noi de COVID-19 rămâne ridicat. Alte 390 de persoane au fost testate pozitiv