„Pensiile sunt mici și nu pot concura cu viteza măririi prețurilor.” Cu ce probleme se confruntă vârstnicii din R. Moldova și ce își doresc de la autorități
Pensia mică, prețurile mari și plata serviciilor comunale sunt doar câteva dintre problemele vârstnicilor din R. Moldova. „Într-o bună zi te trezești vârstnic și, pe lângă problemele fizice, sunt și problemele sociale”, remarcă Maria Furdui din Telenești. Pe 23 octombrie, aflate într-o vizită la redacția Ziarului de Gardă, mai multe persoane în etate ne-au povestit despre problemele cu care se confruntă și au transmis mesaje celor de la conducerea țării.
Mai mulți vârstnici din diferite zone ale țării, dar și câțiva tineri, au vizitat vineri, 23 octombrie, redacția Ziarului de Gardă în cadrul unui proiect dezvoltat de Asociația Obștească „HelpAge Moldova”, care își propune „consolidarea rezilienței generațiilor împotriva dezinformării”. Prin această vizită, organizația și-a propus să ofere persoanelor în etate, dar și tinerilor, oportunitatea de a înțelege direct de la jurnaliști cum sunt documentate investigațiile, cum sunt verificate sursele și cum pot fi diferențiate informațiile credibile de cele false. În redacție, am vorbit cu vizitatorii despre dezinformare și nu doar. Am discutat temele care îi interesează cel mai mult, iar la final – problemele cu care se confruntă cel mai des vârstnicii din R. Moldova.
„Într-o bună zi te trezești vârstnic și, pe lângă problemele fizice, sunt și problemele sociale”
Maria Furdui este coordonatoarea Centrului comunitar de zi pentru persoanele în etate din Telenești. Aceasta spune că pensiile mici, accesul la transportul public și la serviciile sociale sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă vârstnicii din comunitate.
„Într-o bună zi te trezești vârstnic și, pe lângă problemele fizice, sunt și problemele sociale cu care ne confruntăm. În primul rând, nu e de ascuns că pensiile sunt mici și nu pot concura cu viteza măririi prețurilor și a serviciilor. Sunt categorii de vârstnici la pensiile cărora au fost folosite niște formule care sunt discriminatorii. Să muncești o viață și să ieși cu toate majorările la o sumă de 4000 de lei și să supraviețuiești – e greu.
O altă problemă este transportul public local. Este o problemă națională, pentru că sunt niște servicii care costă foarte scump și administrația publică locală nu poate acoperi. Astfel, trebuie să ne împăcăm cu gândul că niciodată nu vom avea transport public și vârstnicii vor sta izolați în casă, în special cei care trăiesc la periferii.
O altă problemă sunt serviciile sociale, în special vorbim despre medicii care lipsesc în multe comunități, accesul la clădirile publice și nu numai, chiar și la spații comerciale. Odată cu vârsta, înțelegi că nici mobilierul nu este convenabil pentru anii care îți cer să faci o pauză de odihnă undeva într-un parc”, precizează Maria Furdui, care are și un mesaj pentru conducerea țării.
„Vreau conducerea țării să conștientizeze că vârstnicii nu sunt doar o problemă și consumatori de bugete de stat, dar vârstnicii sunt și o forță, ei pot să se implice, ei pot să contribuie la dezvoltarea comunitară, doar că pentru aceasta este nevoie de anumite condiții pentru ei”, completează vizitatoarea.
„Ce pretenții ai tu la țară dacă tu n-ai lucrat?”
Elena Taban, o pensionară din satul Țahnăuți, raionul Rezina, consideră că problema pensiei mici o afectează și pe ea.
„Principala problemă, mai ales la sate, este că lumea a lucrat în agricultură și au ieșit la pensie cu foarte mic procent. Atunci se făcea altfel calcularea la pensii, după procent, și lucrătorii din agricultură au ieșit la 20 % din salariu. De exemplu, în 2007 am ieșit cu 600 de lei. Salariul îl aveam mare, dar pensia foarte mică. Pensionarii de la sate au salarii foarte mici și ei se confruntă mai mult iarna – cu căldura, cu lemnele – cu prețurile”, declară pensionara.
Aceasta mai spune că nu este mulțumită de faptul că unele persoane primesc ajutoare sociale fără a avea un loc de muncă și fără a contribui cu ceva la activitatea statului.
„Nu-s de acord cu toate ajutoarele sociale la persoanele care n-au lucrat, deoarece nu s-au străduit. N-au vrut în timpul vieții să activeze undeva ca să aibă un salariu cât de cât, ca să aibă o pensie. Ce pretenții ai tu la țară dacă tu n-ai lucrat?” se întreabă Elena Taban.
„Mulți deputați care au nimerit în Parlament știu de necesitățile populației doar în perioada electorală”
Serghei Bordian este profesor de matematică și informatică în satul Cinișeuți, raionul Rezina. Acesta spune că reprezentanții cadrelor didactice, chiar și cei deja pensionați, încearcă să se descurce și că nu se plâng.
„Pensionarii care suntem la școală, toți lucrează până la o vârstă mai înaintată. Ne întâlnim cu ei, dar nu prea ne spunem problemele. Tot timpul se străduie, ca profesori, să fie la patru ace. Noi înfruntăm toate greutățile, așa cum sunt, conform profesiei alese”, precizează acesta.
Profesorul a adăugat că politicienii ar trebui să se intereseze de nevoile cetățenilor și după perioada electorală. „Mulți deputați care au nimerit în Parlament știu de necesitățile populației doar în perioada electorală, pe urmă ei pleacă sus și atâta. Se închid ușile și uită de necesitățile poporului. Iar asta se referă la toți, la toate partidele, fie de guvernare sau neguvernare, practic la toți. Se vede că așa e firea moldoveanului – a ajuns la putere să-și umple buzunarele”, consideră Serghei Bordian.
„Voluntari și cele mai active persoane sunt cele în vârstă, seniorii”
Iulia Bortnic este coordonatoarea grupului de voluntari creat pentru a sprijini persoanele în etate din Sărata Nouă, Leova, dar și administratoarea Asociației „Vis și realitate”. Aceasta ne spune că, deși există probleme în toate comunitățile, ei încearcă să vadă lucrurile pozitiv.
„La multe proiecte pe care noi le implementăm în comunitate, voluntari și cele mai active persoane sunt cele în vârstă, seniorii. Ca fiecare localitate, ne străduim și noi să facem o punte dintre generații, pentru ca să se implice în activitățile noastre, să transmitem tradițiile, valorile”, spune aceasta.
„Am lucrat aproape 54 de ani și mă doare sufletul că s-a închis școala”
Elena Parpolova, în vârstă de 77 de ani, a lucrat ca pedagogă timp de 54 de ani la gimnaziul din Sărata Nouă, iar problema care o afectează cel mai mult este că școala din sat a fost închisă.
„Am lucrat în Sărata Nouă aproape 54 de ani, 53 și o bucățică, și, iată, mă doare sufletul că s-a închis școala. Guvernului – să se întoarcă cu fața la sate, că satele mor. A fost și la noi un sat frumos, un sat dezvoltat și copii foarte buni, școală foarte frumoasă, și de jur împrejur veneau copiii și învățau în școala noastră. Ne doare sufletul pe toți. Acuma putem să spunem că noi am murit. Copiii se duc cu părinții peste hotare, pentru ce? Rămânem noi, cei în vârstă. Ce să facem?” a spus fosta profesoară Elena Parpolova.
Proiectul HelpAge Moldova privind consolidarea rezilienței împotriva dezinformării are loc în cinci comunități din R. Moldova: Cazangic și Sărata Nouă din raionul Leova, Țareuca și Cinișeuți din raionul Rezina și orașul Telenești, urmând să ajungă, direct sau indirect, la peste 750 de beneficiari.
