Reforma Justiţiei într-o dezbatere publică

Pe 3 aprilie, echipa „Reporter de gardă/Ziarul de Gardă” a desfăşurat o dezbatere publică pe tema „Reforma Justiţiei în R. Moldova. Efortul, participarea şi recomandările unui grup de jurnalişti”. În cadrul dezbaterii au fost prezentate concluziile unei serii de anchete reportericeşti, realizate pe parcursul unui an în format TV, Radio, Print şi on-line. La eveniment au participat reprezentanţi ai sistemului judiciar, ai societăţii civile, cetăţeni ajunşi în contact cu justiţia, dar şi reporterii implicaţi în proiect. Dezbaterea a finalizat cu lansarea unor recomandări pentru autorităţile publice implicate în reforma justiţiei pentru o mai bună cooperare cu mass-media în realizarea reformei, dar şi pentru activităţi ulterioare de impact pentru cetăţeni.

-* * *-

Alina Radu, directoare de proiect „Reporter de Gardă”: La un an de activitate, încercăm să facem o totalizare a activităţii noastre. Echipa „Reporter de Gardă”, în urmă cu un an, a lansat un proiect în care şi-a propus să monitorizeze reforma justiţiei, considerând că e important că această reformă a fost lansată. În „Ziarul de Gardă”, pe parcursul a 10 ani am scris continuu despre ceea ce se întâmplă în justiţie, despre problemele din acest sistem. Totodată, şi programul „Reporter de Gardă”, care este emis la televiziunea publică şi la postul public de radio, a abordat deseori problema justiţiei. De aceea, am decis să facem un efort şi să abordăm sistematic problemele din justiţie. Astfel, în fiecare săptămână, discutăm despre ceea ce se întâmplă, ceea ce nu se întâmplă, ceea ce ar trebui să se întâmple în sistem.

-* * *-

Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Vreau să felicit echipa de jurnalişti pentru munca depusă în domeniul investigării jurnalistice. Este unul dintre cele mai complexe, cele mai riscante domenii. Dvs., prin aceste mediatizări, i-aţi identificat mai mult pe acei judecători sau acei procurori care o viaţă întreagă au fost în sistem şi în cazul cărora există o bănuială în privinţa posibilităţii de a acumula averi fabuloase, din salariul pe care îl are un judecător sau un procuror. Consider că ceea ce faceţi ar trebui să fie molipsitor şi pentru alte resurse media. Astfel, s-ar putea să avem, treptat, o adevărată reformă în domeniul dat.

-* * *-

Sabina Cerbu, viceministra Justiţiei: Urmăresc cu atenţie ceea ce scrieţi şi mi-aş dori ca investigaţiile pe care le realizaţi să le facă, de fapt, instituţiile responsabile de investigarea acestor subiecte. Dincolo de aceasta, lucrul pe care îl faceţi este o sursă bună de informare pentru cei care se autosesizează şi, în consecinţă, întreprind nişte acţiuni. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, mereu am urmărit ceea ce scrieţi, ba mai mult, sunteţi acel ochi critic important pentru demnitari. Dvs. interacţionaţi nemijlocit cu cetăţeanul şi simţiţi, de fapt, care sunt nevoile acestuia. Noi, ca Minister al Justiţiei, încercăm să introducem aceasta în politicile pe care le promovăm. Din păcate, Ministerul Justiţiei e o instituţie care elaborează politici, neavând în subdiviziune procuratura sau CNA, sau o altă instituţie de forţă, care să mai poată şi aplica politicile pe care le elaborăm. Ministerul Justiţiei are o atitudine pozitivă faţă de presă. E adevărat că informaţiile pe care le mediatizează echipa de la „Ziarul de Gardă” sunt nişte ştiri negative în mare parte. Aceasta este situaţia: dvs. scoateţi la vedere problemele. În termen scurt, această stare de fapt creează, probabil, neîncrederea cetăţeanului în justiţie. Personal nu tratez acest fapt ca pe un indicator negativ. De mai mulţi ani, nu s-a mai vorbit despre problemele din justiţie şi mulţi şi-au creat impresia că acestea nici nu există, că sunt foarte buni profesionişti, care îşi fac bine treaba, că nu există corupţie ş.a.m.d. Din momentul în care, în presă, au început discuţii despre probleme, este firesc ca o persoană să aibă o încredere mai redusă în justiţie, dar, pe termen lung, consider că, totuşi, acest lucru va avea un efect de sporire a încrederii în justiţie, în special după ce vor fi întreprinse măsuri şi vor apărea reacţii. Vă îndemn, totuşi, să scrieţi şi despre lucruri bune care se întâmplă. Nu vorbesc despre „Ziarul de Gardă” nemijlocit. Mă refer la presă în general.

-* * *-

Aneta Grosu, redactor-şef „Ziarul de Gardă”: Nu presa trebuie să restabilească încrederea în justiţie. Prin acţiuni, prin procese de judecată echitabile, justiţia poate restabili încrederea cetăţenilor în justiţiari. Presa trebuie să scrie şi să dezvăluie lucrurile negative, iar justiţia, printr-un proces echitabil, poate restabili această încredere. Noi, la „Ziarul de Gardă”, simţim de mai mulţi ani lipsa unei platforme de comunicare a instituţiilor oficiale ale statului cu cetăţenii. Azi, cetăţeanul este un om rătăcit. El nu are posibilitate să comunice cu instituţiile statului aşa cum îşi doreşte şi vine la redacţie. La „Ziarul de Gardă”, care are sarcina să realizeze nişte produse mediatice, uşile sunt deschise zilnic şi e foarte greu să comunici cu persoane care vin cu saci de documente, acumulate pe parcursul mai multor ani. Cred că instituţiile statului ar trebui să creeze nu doar o platformă de comunicare cu mass-media, dar o platformă de comunicare cu cetăţeanul, pentru că cetăţeanul este omul pentru care lucraţi.

-* * *-

Sabina Cerbu, viceministra Justiţiei: Încrederea în justiţie, în general, este un subiect foarte interesant de analizat. În mare parte, barometrele măsoară percepţii. Aceste percepţii sunt create de ceea ce se scrie, de ceea ce spune vecinul şi de experienţele acumulate, de experienţele altor persoane şi nu nemijlocit de cel care răspunde la acele sondaje, care a interacţionat vreodată cu justiţia, dar, oricum, este un indicator pentru noi. Este o percepţie generală care există în societate. Ne-au mirat recentele sondaje, făcute anume cu justiţiabilii care au participat nemijlocit în instanţele de judecată, care au interacţionat cu justiţia propriu-zis şi avem o tendinţă de creştere, deci mereu această încredere în justiţie trebuie cumva interpretată. Statistica este interpretabilă, dar sunt tendinţe de creştere.

-* * *-

Alina Radu: Noi nu falsificăm, nu interpretăm, doar prezentăm lucrurile aşa cum sunt şi ne bucurăm foarte mult că ne ajută experţii, ca să comenteze ei ce se întâmplă, pentru că noi nici nu condamnăm, nici nu elogiem. Prezentăm lucrurile aşa cum sunt. Am arătat şi condiţiile complicate în care lucrează judecătorii. Am vrea să-l întrebăm pe dl Ţurcanu ce ar putea face presa aici mai mult, ca să prezinte poate şi succesele judecătoriilor şi ale reformelor, dar poate şi, într-un mod mai adecvat, dificultăţile pe care le au.

-* * *-

Aneta Grosu: Apropo, atunci când făcusem un calcul, reieşind din datele statistice, despre timpul în care este examinat un dosar, ajunsesem la concluzia că, ţinând cont de încărcătura de muncă pe care o au aceştia, un dosar în R. Moldova se examinează în 16 minute.

-* * *-

Anatol Ţurcanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Mi-aţi dat cuvântul şi n-o să tac. Nu mă tem de zicala: „Pasărea pre limba ei piere”. Dacă e să parafrazez sau să dau o replică, în R. Moldova un ziar, şi nu doar un ziar, dar cred că toată hârtia care există la noi, nu poate „ucide” un politician. Politicienii sunt rezistenţi. Nu-i ucizi cu hârtiile sau cu televiziunea. Personal, mi se creează impresia că, poate conştient, poate inconştient, cineva îşi doreşte ca una dintre cele patru puteri, voi tot intraţi în lista puterilor, tare-tare doreşte să fie foc. Cineva se ghidează foarte bine de principiul vechi din Roma Antică, precum că poporul îşi doreşte pâine şi spectacole. Voi sunteţi cei care oferiţi spectacole. Nu vă supăraţi. Vă spun că nu mă tem să critic presa. Cineva zicea: nu îndrăzni să critici presa, că ai păţit-o, eşti mort. Chiar îndrăznesc să critic presa. Faceţi un lucru foarte bun. Îmi place ceea ce faceţi, dar vreau să vă spun ca, din când în când, să priviţi şi în jur. Încercaţi să analizaţi, să înţelegeţi ce se întâmplă, să nu vedeţi doar un singur copac, ci întreaga pădure şi ce se întâmplă acolo. La noi, de foarte mult timp, de 20 de ani deja, se tot fac reforme în justiţie, dar să vedem în ce mod, în tot acest timp, s-au făcut aceste reforme, la modul mai concret. De exemplu, atât de trâmbiţata majorare a salariilor, care mă enervează foarte mult. S-a uitat cineva din presă să vadă care este venitul anual pentru 2012 al funcţionarilor publici? Marea majorare a salariilor judecătorilor, despre care toţi se laudă şi unii îşi atribuie merite excepţionale, nu e decât o farsă. Voi, presa, aţi preluat această farsă, ba chiar mulţi reprezentanţi ai presei, cu critică şi duritate, se pronunţă contra majorării salariilor judecătorilor, dar să ştiţi că sunt funcţionari publici, şi nu mă tem s-o spun, care ridică o hârtie de pe o masă şi o pun pe alta pe parcursul unei zile întregi şi au salarii mult mai mari ca judecătorii. Majorarea salariilor nu va opri corupţia şi nici nu va contribui la reducerea corupţiei. Dacă vreţi să aveţi un judecător onest şi cumsecade, tinerel, care pleacă să lucreze în raionul Leova sau Şoldăneşti, sau mai ştiu eu unde, nu-l aruncaţi acolo cu 3000 de lei fără locuinţă, fără posibilitatea de a supravieţui şi-l împingeţi cu de-a sila – fă ceva ca să supravieţuieşti.

Cu părere de rău, efectul a ceea ce faceţi nu-l prea sesizăm. E prea limitat ceea ce faceţi voi. Epopeea cu casele judecătorilor poate deveni un lucru banal, care nu mai are vreun efect, care poate veni ca un bumerang peste voi şi peste societate. Mereu am accentuat că au nevoie de judecători necorupţi, judecători cumsecade oamenii simpli. Politicienii, guvernanţii, businessmenii şi restul care au pârghii, legături ş.a.m.d., care o duc bine în viaţă, n-au nevoie de judecători cinstiţi şi necorupţi. De aceea, când criticaţi judecătorii, gândiţi-vă ce cultivaţi. Funcţionarii îşi permit, cu ajutorul vostru, al presei, să intimideze justiţia, s-o ţină în lanţ. Atunci când spun că omul simplu are nevoie de justiţie cumsecade, vreau să vă avertizez că şi voi trebuie să vă păziţi singuri pe voi să nu fiţi implicaţi, atraşi, induşi în eroare în campanii denigratoare faţă de un judecător care este incomod. Vreau să vă întreb: când un ziar, nu anume voi, dar în genere, un ziar a luat apărarea unui judecător? Jumătate din petiţiile care vin la CSM urmăresc scopul să intimideze judecătorii, ca, prin intermediul nostru, să înfăptuiască justiţia. V-aş îndemna să le daţi peste mână celor care încearcă să intimideze sau să dicteze cum să fie înfăptuită justiţia.

-* * *-

Alina Radu: Dacă vă plângeţi de salariul unui judecător, să analizăm şi salariul unui reporter care face această muncă, şi mă tem c-o să plângeţi după asta, pentru că reporterii nu vin la „Ziarul de Gardă” să facă bani, ei vin să înveţe o muncă complicată, dar în schimb interesantă. Să punem salariile instituţiei dvs. alături de salariile reporterilor de la ZdG şi, poate, mai punem alături o foaie pe care monitorizăm eficienţa muncii acestor reporteri şi eficienţa muncii unui judecător… Pe de altă parte, vrem să discutăm şi cealaltă latură a problemei, că judecătorii sunt încărcaţi, n-au condiţii de muncă, au salarii mici, au prestaţie bună, dar nu sunt văzuţi.

-* * *-

Petru Grozavu, jurnalist „Ziarul de Gardă”: „Ziarul de Gardă” nu încetează să-şi facă meseria şi, ceea ce e foarte important, „Ziarul de Gardă” nu încearcă să facă treaba Procuraturii Generale sau a CNI-ului. Îşi face munca indiferent de faptul cum reacţionează la asta o instituţie sau alta din stat.

-* * *-

Victor Moşneag, redactor-şef adjunct „Ziarul de Gardă”: Aş vrea să remarc faptul că de foarte multe ori materialele noastre despre judecători, procurori sau alte persoane care conduc sau au funcţii importante au fost folosite în anumite scopuri. Dacă o persoană trebuia să fie pedepsită sau era incomodă pentru cineva şi noi am scris despre această persoană, ea a fost pedepsită. Dacă acea persoană era comodă şi făcea parte din gaşca care trebuia, aceasta nu a fost pedepsită. Este, din păcate, un lucru foarte urât. Cred că atunci când vorbim despre reformă, ar trebui să fie şi la alte instituţii de stat.

-* * *-

Leonid Melnic, producător general Moldova 1: Din păcate, spectatorii sună şi nu vorbesc despre calitatea emisiunii, ci îşi spun problemele lor, mai ales sunt foarte multe probleme legate de justiţie în raioane. Cu părere de rău, noi nu avem un departament care să facă asemenea investigaţii şi mulţumim „Ziarului de Gardă” că ne oferă această emisiune, care îndeplineşte, într-un fel, şi misiunea noastră de difuzor public de a informa lumea despre reformele care au loc în societate, despre drepturile omului.

Observăm că în prima pagină a ziarului nu este nici 1 cm² de publicitate. Impresia mea este că lumea se teme să plaseze publicitate în ZdG, ca să nu aibă probleme cu cei despre care scrie acest ziar. Probabil, într-o ţară unde ar fi mai multă libertate, ziarul ar fi plin de publicitate.

-* * *-

Tatiana Puiu, avocată, reprezentanta „Ziarului de Gardă” în instanţele de judecată: Sunt de acord cu faptul că judecătorii au un volum foarte mare de dosare, dar nu pot să nu critic faptul că un judecător, până în ziua de azi, nu cunoaşte legea privind libertatea de exprimare. Avem o lege foarte bună, care a intrat în vigoare pe 4 mai. Atunci îmi apare întrebarea: cum poate, în 2012, să se adreseze un oarecare Străisteanu şi să conteste un articol care a fost publicat în anul 2005, dacă noi deja aveam o lege care spune foarte clar că există termene de adresare în instanţa de judecată. Desigur că judecătorul ia decizii după propria sa convingere, dar nu pot să nu-l critic pentru faptul că acţionează absolut ilegal şi anume în privinţa „Ziarului de Gardă”.

În aceeaşi ordine de idei, o să ne pomenim în situaţia când n-o să aibă cine să ne judece, pentru că despre majoritatea deja s-a scris, despre o parte din judecători au fost realizate investigaţii.

-* * *-

Iurie Sanduţa, jurnalist „Ziarul de Gardă”: Realizând emisiunea „Reporter de Gardă”, dar şi publicând articole în ziar, am găsit case care nu erau scrise pe judecători, ci pe una dintre rudele lor, terenuri nedeclarate şi, mai ales, automobile de lux. După ce apăreau articole în „Ziarul de Gardă”, se autosesiza CNI-ul, unii judecători, care chiar îmi ziceau: „Mulţumesc că mi-aţi amintit să declar casa de pe str. V. Alecsandri” sau un oficiu pe care îl mai deţin etc. Majoritatea s-au supărat că am publicat aceste articole, dar vreau să accentuez că nu o facem la comanda cuiva. O facem din interes public, aşa cum a fost şi cazul dlui Avornic. Am văzut că, la un moment dat, v-aţi supărat pe noi, dar trebuie să înţelegeţi corect că noi am făcut o documentare. N-a venit nimeni din exterior să ne pună materialele pe masă. Nu procedăm în acest fel. E o muncă pe care o facem în interes public. Jurnaliştii, cel puţin cei de la ZdG, nu sunt influenţaţi, aşa cum spun cei despre care scriem.

-* * *-

Gheorghe Avornic, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Aş întreba de ce articolele care mă vizează apar atunci când depun dosarul la un concurs sau încerc să particip undeva, indiferent unde – fie la OSCE, fie că vreau să fiu judecător la CEDO, fie ca să fiu membru al CSM, unde apar drept cel mai mare criminal. Cu 20-25 de ani în urmă, m-am judecat cu diferiţi reprezentanţi mass-media şi nu am pierdut niciun dosar în viaţa mea. Mai mult de zece ani în genere nu mă judec cu niciun reprezentant media. Au scris, să scrie. Nicio problemă. Eu mă conduc după un singur principiu – dreptul omului este egal şi pentru ziarişti, şi pentru cei care scriu, şi pentru cei despre care scriu. N-am venit să mă îndreptăţesc, am venit special ca să nu credeţi că mă tem de presă. Ceea ce aţi publicat este pe departe un adevăr.

-* * *-

Alina Radu: Nu cred că am scris vreodată că sunteţi cel mai mare criminal şi, în genere, că sunteţi un criminal. Noi nu ne considerăm judecători. Suntem doar simpli jurnalişti.

-* * *-

Alina Gâlcă, studentă la Facultatea de Drept a USM: Pentru noi, cei care urmează să aibă o carieră în domeniul jurisprudenţei, să fim judecători, procurori, notari sau avocaţi, una dintre meseriile care au legătură cu jurisprudenţa, este foarte important să vedem ce scrie „Ziarul de Gardă” sau „Reporter de Gardă” despre aceşti judecători care încalcă etica, judecători care încalcă legislaţia şi, poate, să nu fim ca ei. Este un antiexemplu şi o soluţie cum să nu devenim ca ei.

RECOMANDĂRI:

• Reactivitate adecvată, rapidă la materiale jurnalistice, la campaniile de presă care vizează reforma justiţiei
• Lansarea unui dialog cu entităţile de presă interesate de reforma justiţiei
• Acces mai adecvat la informaţii
• Comunicarea şi dezbaterea publică a cazurilor de corupţie, conflict de interese, informarea adecvată a publicului cu privire la punitatea reprezentanţilor justiţiei pentru încălcări

Pentru conformitate, Olga Bulat