Omul cu două Patrii: R. Moldova este țara care, în ultimii 30 de ani, a pierdut circa 30% din populația sa – Ziarul de Gardă
  • Omul cu două Patrii: R. Moldova este țara care, în ultimii 30 de ani, a pierdut circa 30% din populația sa

    Omul cu două Patrii: R. Moldova este țara care, în ultimii 30 de ani, a pierdut circa 30% din populația sa
    09 august 2021 | 08:40

    Interviu cu Eugeniu Gâscă, medic în Portugalia

    — Dle doctor, sunteți plecat de acasă, din R. Moldova, de peste 19 ani. Cum a fost? Când anume și cum ați luat această decizie?

    — Am plecat din R. Moldova în anul 2002, pe când aveam doar 12 ani, pentru unificarea familiei, întrucât, mai devreme cu patru ani, prin 1998, tatăl meu plecase la muncă în Portugalia. A fost decizia părinților mei, care se aflau în căutarea unui loc de muncă stabil, care ne-ar fi asigurat niște condiţii de viață mai bune.

    — De unde a pornit drumul dvs. spre Portugalia? Atunci când vi se face dor de Moldova, ce vă amintiți în special despre locurile copilăriei?

    — M-am născut în orașul Bălți, unde am și învățat până în clasa a V-a, când familia mea a luat decizia de a emigra în Portugalia. La fel însă ca și alți copii de la oraș, am petrecut multă vreme din copilăria mea în sat, la bunica, satul Sofia, raionul Drochia. Acestea și sunt locurile care îmi sunt dragi și de care îmi amintesc deseori, atunci când mă gândesc la R. Moldova: casa buneilor în care îmi petreceam toată vara, grădina și livada cu cele mai dulci fructe, vatra bunicii, unde se cocea cea mai gustoasă pâine și cele mai gustoase plăcinte, fântâna care, seară de seară, devenea loc de întâlnire cu prietenii.

    — Cum urmăriți, de departe, viața din R. Moldova? Când ați fost ultima dată acasă? Cu ce impresii ați plecat?

    — Urmăresc de departe, dar, în același timp, de „foarte aproape”. Mă informez zilnic despre evenimentele din R. Moldova, din diferite surse media și de pe rețelele de socializare. Contactez destul de des cu rudele care au rămas acasă. Mă preocupă când observ cu ce fel de dificultăți se confruntă cetățenii noștri și cât de multe ar trebui de realizat pentru dezvoltarea țării. Observ, totodată, cât de puține se întreprind pentru a înregistra niște succese. Ultima oară am fost acasă în luna mai 2021. Am fost să-mi vizitez buneii, care sunt deja foarte bătrâni și suferă de diverse maladii. Din păcate, am plecat cu impresia că situația stagnează, iar schimbările se mai lasă așteptate.

    — Ce ne puteți spune despre viața familiei dvs. În Portugalia, după vreo 20 de ani trăiți acolo?

    — În 2002, când am ajuns aici, împreună cu părinții, am descoperit că Portugalia ne-a oferit cele mai bune oportunități de muncă, studii și trai. Îmi amintesc cât de bine am fost primiți de către o comunitate portugheză, care m-a integrat chiar de la început și care m-a ajutat să depășesc orice complexe. Astfel, diferența de cultură a devenit pentru mine un avantaj și nu o formă ori un motiv de discriminare.

    — Dar care a fost cel mai dificil episod din viața dvs. de migrant?

    — Cred că cel mai dificil episod din viața mea de până acum a fost în perioada în care încă nu eram migrant. Mă refer la cele șase luni în care am fost nevoit să fiu departe de părinți, ei fiind deja la muncă în Portugalia. Cum am mai spus, tata plecase prin 1998, iar mama plecase în decembrie 2002, ca să pregătească terenul pentru mine. Atunci eu am rămas cu buneii, ca să-mi închei anul școlar. La bunei era bine, dar viața departe de părinți a fost grea pentru sufletul meu.

    — Dar cel mai fericit episod?

    — Nu este un singur episod, ci două: primul este cel din ziua în care m-am căsătorit, iar cel de-al doilea – ziua în care am fost admis la Universitatea de Medicină, astfel împlinindu-se visul meu de a deveni medic.

    — Dar când anume, în ce circumstanțe ați decis să fiți medic?

    — Până prin clasa a noua, nici prin cap nu-mi trecea să devin medic. Tot cam pe atunci am înțeles că în viață mi-aș dori să am o activitate prin care aș ajuta lumea. S-a întâmplat că am mers la consultație la un medic cu o problemă de sănătate. După acea vizită, am înțeles pentru mine că anume aceasta ar putea fi forma cea mai potrivită prin care mi-aș putea realiza visul de a ajuta alți oameni.

    — Ce impact are pandemia de COVID-19 asupra muncii și asupra vieții dvs.?

    — Pandemia a avut un impact enorm, atât negativ, cât și pozitiv. Tuturor ni s-a cerut un efort extraordinar la diferite nivele. În cazul meu, la nivel de relații personale, fiind nevoit să-mi văd mama foarte rar, pentru a o proteja de o posibilă infectare, dat fiind că eu lucram zilnic cu bolnavi infectați cu SARS-CoV-2. La nivel profesional, am fost extrem de solicitat. Am fost determinat, inclusiv să-mi revăd planul academic și planul de a-mi vizita buneii și rudele din Moldova. În schimb, pandemia ne-a permis tuturor să ne reamintim de ceea ce este, într-adevăr, important în această viață – sănătatea și bunăstarea personală, dar și a tuturor apropiaților noștri.

    — S-au spus multe despre COVID… Dacă ar fi ca dvs. să caracterizați această maladie, ce ați spune?

    — Aș spune să nu o mai subestimăm. S-a constatat deja că este un virus extrem de serios, foarte contagios, foarte agresiv, în special atunci când afectează plămânii. Să nu uităm că, deocamdată, nu cunoaștem concret ce sechele poate lăsa această maladie de-a lungul timpului.

    — Ce cred medicii din Portugalia, cum putem ieși din pandemie?

    — Prin două strategii: prevenția și tratamentul specific. Dat fiind că, în prezent, tratament specific, din păcate, nu există, ne rămâne doar prevenția. Mă refer, în special, la vaccinarea masivă, care este fundamentală. Cele mai sigure metode individuale de prevenție sunt utilizarea măștilor, dezinfectarea mâinilor, respectarea distanței de siguranță.

    — În R. Moldova, nivelul de vaccinare rămâne foarte redus. Cum pot fi convinși cei care sunt reticenți față de vaccin?

    — Vaccinarea este o obligație care ar trebui respectată nu doar pentru protecția noastră personală, dar și pentru a-i proteja pe cei mai fragili, persoane în vârstă, cu imunitatea scăzută, persoanele care suferă de mai multe maladii cronice. Trebuie să înțelegem cu toții că vaccinarea este, în primul rând, un act altruist. Pe de altă parte, este evidentă reducerea numărului de internări și reducerea mortalității în țările care au atins un bun nivel de vaccinare.

    — Dar cum are loc campania de vaccinare în Portugalia?

    — Aceasta se desfășoară într-un ritm încurajator. Potrivit datelor oficiale, până la sfârșitul lunii septembrie va fi atins un nivel de vaccinare de 70% din societate, număr necesar estimat pentru a obține imunitate colectivă. În Portugalia, procesul a fost foarte bine organizat. Au fost înregistrate foarte puține efecte adverse relevante. Acum, chiar dacă numărul celor infectați este în creștere, numărul de internări și de decese este sub control.

    — Dacă ați raporta impactul pandemiei asupra sistemului medical din Portugalia și același impact asupra sistemului medical din R. Moldova, care ar fi diferențele?

    — Astăzi constatăm că peste tot în lume au fost prejudiciați nu doar bolnavii cu COVID-19, dar și foarte mulți bolnavi care nu s-au confruntat cu această maladie. Eu cred că niciun sistem de sănătate nu a fost pregătit ca să răspundă la o pandemie de asemenea proporții. În opinia mea, ambele sisteme de sănătate au răspuns cu puterea pe care au avut-o: s-au adaptat și s-au organizat foarte repede. Diferența însă este în nivelul de dezvoltare al fiecărui sistem de sănătate. În acest sens, îmi pare rău să constat că în sistemul medical public din R. Moldova, practic, nu s-a investit aproape nimic în ultimii 30 de ani.

    COVID-19 este o maladie care, în cazurile cele mai grave, nu poate fi depășită, fără tratament specializat în secțiile de Terapie Intensivă, care ar trebui să fie dotate cu utilaje și dispozitive care pot asigura funcționarea organelor afectate. Astfel de dispozitive sunt foarte scumpe, dar și extrem de necesare. Știind că, în ultimii ani, în R. Moldova, nu s-au făcut aproape deloc investiții în domeniul sănătății, înțelegem că bolnavii au avut acces limitat la tratamente eficiente și acest fapt constituie diferența cea mai mare între sistemele de sănătate din Portugalia și R. Moldova.

    Totodată, în prima linie de combatere a pandemiei, diferența a fost enormă. Oamenii au avut acces diferit la testări masive, la consiliere telefonică oferită de medicii asistenți, la asistență medicală primară în policlinici sau la medicii de familie. A fost dificilă izolarea și monitorizarea carantinei, iar ulterior – și accesul la vaccinare.

    — R. Moldova a trecut recent printr-un dificil scrutin parlamentar anticipat. Urmează să fie învestit un nou Guvern. Ce ar trebui să întreprindă imediat viitorul ministru al Sănătății?

    — Aș sugera să atragă atenția, mai întâi, la investițiile necesare în infrastructură, în dispozitive medicale, în diferențierea personalului medical și remunerarea corespunzătoare a acestuia.

    — În ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre puterea diasporei de a schimba realitățile din R. Moldova. Cum vedeți dvs. posibilele implicări/acțiuni/eforturi ale diasporei?

    — Cred că diaspora are un rol foarte important în destinul tării. În primul rând, schimbările pot interveni în urma participării la vot a celor plecați. R. Moldova este țara care, în ultimii 30 de ani, a pierdut circa 30% din populația sa. Astăzi, aceștia, deși sunt migranți, ei mai rămân votanți. Din acest motiv, cred că este important să se creeze toate condițiile necesare ca la orice alegere, fie parlamentară, fie prezidențială sau chiar dacă e vorba de alegeri locale, toată lumea plecată peste hotare să aibă posibilitate să voteze. În al doilea rând, diaspora poate ajuta la progresul țării prin importarea noilor idei, a noilor experiențe pe care le-a acumulat peste hotare, idei pe care le-am putea adapta la realitățile de acasă și la cultura autohtonă, făcându-le, astfel, funcționale. Diaspora poate fi importantă și în crearea punților de afaceri între Moldova și alte țări, or, avem migranți în toate colțurile lumii, de la Europa la America, Rusia și chiar până în Africa. Această poziționare geografică ar trebui folosită în beneficiul țării. Nu în ultimul rând, ar trebui să creăm condiții favorabile ca Diaspora să poată munci acasă. Să fie create locuri de muncă, condiții favorabile de viață, să fie asigurată o justiție adevărată, dar și condiții pentru dezvoltarea micului business.

    — Noua guvernare a promis eradicarea corupției. Cum ar putea ea face acest lucru?

    — Cred că corupția în R. Moldova este detectată la timp, dar persoanele implicate nu mai ajung să fie condamnate. Combaterea corupției trebuie să înceapă cu aplicarea strictă a legislației, cu anchetarea și condamnarea efectivă a celor care practică astfel de acțiuni.

    — Ce cunoașteți despre corupția din Portugalia, țara în care locuiți în prezent?

    — Există și aici diverse cazuri în care sunt implicați ex-membri ai guvernului, bancheri sau antrenori din fotbal. Întrucât astfel de cazuri sunt făcute publice de către mass-media, și eu urmăresc cu interes evoluția lor. Multe dintre acestea sunt încă în proces de anchetare. Unul dintre aceste cazuri a prejudiciat foarte multe familii portugheze, finalizându-se cu insolvabilitatea uneia dintre cele mai mari, mai vechi și mai respectate bănci portugheze.

    — În R. Moldova, diferența dintre bogați și săraci este atât de mare, încât se pare că nu avem deloc o clasă de mijloc. Cum trăiesc săracii în Portugalia?

    — Săracii trăiesc greu în orice țară, fie că aceasta e prosperă sau nu prea. Dar vreau să accentuez nivelul ajutorului social acordat de statul portughez, care le permite familiilor cu venituri mici să aibă acces gratuit la orice tratamente medicale necesare, la educație și la necesități esențiale – produse alimentare, îmbrăcăminte, încălțăminte.

    — Unde, în ce condiții se tratează în Portugalia cei de la guvernare?

    — În genere, cei de la guvernare se tratează la ei în tară, în Portugalia, în sistemul public de sănătate, unde ei știu că pot beneficia de profesioniști buni, de investigații efectuate cu ajutorul unor tehnologii de ultimă generație, unde pot dispune de condiții suficiente la internare. Este evidentă și extrem de importantă încrederea pe care oricine o are în propriul sistem de sănătate. Cetățenii tratează cu optimism asistența medicală acordată în instituțiile medicale din stat, atunci când chiar și președintele țării apelează la aceste instituții, atunci când are nevoie de vreun tratament. Chiar recent, șeful statului, având nevoie de o intervenție pe cord, a apelat cu încredere la un spital public.

    — Dar cum trăiesc guvernanții în țara dvs. de adopție?

    — Dacă ar fi să comparăm cu modul și cu nivelul de viață al guvernanților din R. Moldova, aici, în Portugalia, cei de la guvernare trăiesc modest. Aici nu veți observa un nivel atât de răspândit al oligarhiei pe care, din păcate, îl putem constata în R. Moldova.

    — Cum şi în ce cazuri presa din Portugalia relatează despre corupție? Cât de frecvent este abordat acest subiect în mass-media de acolo?

    — Presa portugheză menține o atitudine de monitorizare constantă a corupției din societate. Orice caz descoperit este mediatizat complex, din surse diverse, anchetele sunt monitorizate în timp, iar canalul public de televiziune are programe de investigație jurnalistică, inclusiv despre cazuri de corupție în care sunt implicați membri ai guvernului în exercițiu.

    — Aveți două Patrii. Care e cea mai mare diferență dintre R. Moldova și Portugalia?

    — Cred că cea mai mare diferență este nivelul de dezvoltare al țării care se exprimă prin investiții constante în infrastructurile statului (străzi, transport public, dispozitive de lucru pentru lucrătorii din sistemul public…). Diferențe mari există și în cazul nivelului ajutorului social acordat de stat familiilor cu venituri mici. În Portugalia, beneficiem de un sistem național de sănătate total gratuit și accesibil pentru oricine, iar justiția de aici funcționează ca la carte.

    — Vă mulțumim pentru interviu.


    Eugeniu Gâscă, 31 de ani
    S-a născut în orașul Bălți, R. Moldova În 2002, la vârsta de 12 ani, a emigrat cu familia în Portugalia, unde și-a continuat studiile gimnaziale, liceale și universitare
    2009—2015 – Lisabona, Portugalia Facultatea de Medicină, Universitatea din Lisabona
    17.07.2015 – Lisabona, Portugalia Susținerea tezei de masterat „Caracteristicile demografice și clinice ale pacienților portughezi în raport cu modelele europene”
    2017—prezent, activitate la Spitalul Garcia de Orta, Almada, Portugalia
    2018—prezent, medic în ture la Institutul Național de Urgență, Lisabona

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Ești în căutarea unui loc de muncă în jurnalism? Ai vrea să muncești într-o redacție, dar ai anumite îndoieli? ZdG poate să răspundă la întrebări sau chiar poate deveni angajatorul tău…
    Ziua Ușilor Deschise la Ziarul de Gardă – eveniment OFFLINE

    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    2236 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în ultimele 24 de ore, anunță reprezentanții Ministerului Sănătății. Potrivit autorităților din sănătate, 1 581 de persoane au fost vaccinate cu pr…
    Numărul dozelor de vaccin împotriva COVID-19 administrate în ultimele 24 de ore

    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) anunță despre confirmarea a 1031 de cazuri noi de infectare cu Covid-19, în R. Moldova. Din numărul total de infectări, 869 de cazuri au fost înregistrate în rândul pe…
    Autoritățile din Sănătate anunță numărul cazurilor noi de îmbolnăvire cu COVID-19

    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură

    În cea de-a 3-a sâmbătă a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Monitorizării Apei. Potrivit Centrului Hidrologic, aproximativ 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură. Cea mai g…
    Ziua Mondială a Monitorizării Apei: 44% din populația R. Moldova nu are acces la apă potabilă sigură