Moldova turistică, între mit şi realitate

Interviu cu Nicolae Platon, directorul Agenţiei Turismului

 

— Acum două săptămâni, aţi prezentat un clip video prin care s-a propus promovarea R. Moldova. Chiar de la primele difuzări, acesta a provocat numeroase reacţii, în special negative. Care este soartă acelui clip acum? S-au făcut nişte modificări?

— Realizarea unui spot publicitar în scopul promovării turismului în R. Moldova, a unui spot publicitar care urmează a fi plasat la posturi de televiziune internaţionale, anunţate anterior, CNN, Euronews sau Discovery, este o premieră. Este prima tentativă şi este normal, la prima tentativă, să apară şi unele critici. E imposibil să placi tuturor. Vreau să remarc că noi am manifestat maximum de transparenţă. Am vrut să-l prezentăm, să-l vadă publicul larg, nu am luat decizia de a-l plasa la televiziuni din Europa mai întâi. Criticile sunt binevenite, dar ele trebuie argumentate. Ar fi bine să se facă propuneri concrete. Dacă vom primi astfel de propuneri, referitoare la design, scenariu, montaj, le vom lua în considerare.

— Până acum (joi, 13 februarie, n.r.) aţi recepţionat vreo propunere?

— Până acum nu ne-a fost adresată niciuna. Sper că azi (joi, n.r.), când mă întâlnesc cu bloggerii, să aflu ceva concret. Am văzut că, pe reţelele de socializare, se adună unele grupuri de creaţie ca să vină cu propuneri concrete. Agenţia Turismului va participa la aceste şedinţe, deoarece pentru noi este important ca produsul final să fie unul care să ne reprezinte.

— Deci, produsul final va suferi modificări?

— Cu certitudine, dar niciun ban suplimentar nu va fi alocat pentru modificări, faţă de cei 148 mii de lei oferiţi pentru spotul publicitar, cel de 20 de secunde şi cel de 6—7 minute, care va apărea ulterior.

— Din câte am înţeles, clipul a fost realizat de echipa unui post tv, N4, care a obţinut acest drept în urma unei licitaţii. De ce, totuşi, nu aţi oferit ocazia de a face clipul de promovare a ţării unui regizor cu nume, cunoscut şi apreciat?

— Am apelat la televiziuni pentru că acestea au şi scenarişti. În situaţia dată, vreau chiar să vă arăt (ne-a arătat procesul-verbal, n.r.). Noi am încercat să facem concursul cât mai transparent. Am contactat câteva posturi TV, personal. La 27 septembrie, când am iniţiat concursul, am trimis ofertele către Jurnal TV, Publika TV, TV 7, Moldova 1, Pro TV şi Prime. A participat doar Publika. Pentru că a fost o singură ofertă, a fost organizat un concurs repetat. Deja am transmis la nouă televiziuni. Doar trei canale au prezentat oferte, iar în urma deschiderii ofertei, cu 148 mii de lei a câştigat Select Canal TV.

— În caietul de sarcini era indicat şi preţul, până în 150 mii de lei?

— Nu, nu era indicat, dar era clar, deoarece aceşti bani erau programaţi la MIEPO (Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova, n.r.) pentru a fi transferaţi şi nu putea să fie o sumă mai mare. În cadrul unor discuţii private pe care le-am avut cu diverse posturi TV, am înţeles că suma asta era prea mică pentru a face spotul respectiv. Cu toate acestea, noi suntem în 2014 într-un an jubiliar, iar scopul a fost acela de a ieşi anume acum la canalele europene cu acest spot. Cu părere de rău, R. Moldova apărea până acum la Euronews doar la rubrica NO COMMENT. Trebuie să schimbăm mentalitatea şi să arătăm că avem o ţară frumoasă.

— Negativismul oamenilor a venit şi atunci când au auzit că pe acel clip s-au plătit aproape 150 mii de lei. Pare mult. Dvs. ştiţi pentru ce s-au cheltuit aceşti bani, mai exact?

— Discuţiile au apărut pentru că s-a crezut că 8 mii de euro s-au cheltuit doar pe spotul de 20 de secunde. Dar nu e aşa. Este vorba şi de cel de 6—7 minute, Moldova Holiday, care face parte din aceşti 148 mii de lei. Chiar am solicitat, cu toate că nu avem dreptul să facem lucrul ăsta, informaţii despre cum au fost cheltuiţi aceşti bani. Pentru noi contează produsul final, nu cum au fost cheltuiţi banii de către compania care a câştigat. Dar, ni s-au prezentat informaţiile. Au fost 15 ieşiri în teritoriu, arenda maşinii, regia, s-au organizat două spectacole improvizate cu copii. Sunt lucruri care au necesitat anumite cheltuieli. Plus la asta, o parte din banii care nu s-au cheltuit încă vor fi utilizaţi pentru filmări suplimentare la spotul de 6—7 minute.

— Ce va fi cu acel film de 6—7 minute, Moldova Holiday?

— Este al doilea video publicitar, care va fi difuzat la toate expoziţiile internaţionale de turism, în R. Moldova.

— Unde va fi difuzat clipul de 20 de secunde? V-aţi înţeles cu vreo televiziune?

— Am primit deja câteva propuneri concrete. De la CNN şi Euronews. CNN a propus 66 mii 277 de euro, cu o reducere de 15%, care constituie 56 mii de euro, pentru 84 de difuzări, timp de 21 de săptămâni, duminica, iar Euronews – 70 mii de euro, dar s-a negociat preţul cu ei până la 25 mii de euro, făcându-ni-se o reducere de 64%.

— De ce e atât de mare reducerea?

— Din simplul motiv că noi am argumentat că R. Moldova va avea un astfel de spot în premieră. Ei au fost interesaţi să apară o ţară nouă. Avem şi discuţii cu dl Tapiola, ambasadorul UE în Moldova, ca să ne ajute să difuzăm acest spot. Aşteptăm încă oferte de la alte posturi TV şi pe urmă vom lua decizia. Spotul va fi doar la o singură televiziune.

— Ce impact vă aşteptaţi să aibă acest clip?

— Atunci când apare un produs nou pe piaţa turismului internaţional, impactul ar putea consta într-o creştere cu 7—10% a numărului de turişti care vin în ţara noastră. Nu putem calcula încă asta în bani.

— Totuşi, de ce ar veni turiştii în R. Moldova?

— Şi eu am pus întrebarea asta la expoziţiile la care particip. Foarte mulţi spun că vin la noi datorită turismului gastronomic împreună cu turismul rural, turismul ecologic şi cartea de vizită a ţării, turismul vitivinicol. Majoritatea întreabă de cramele Mileşti şi Cricova.

— Ce ar putea vizita ei la noi, în afară de aceste crame? Nu prea avem, din păcate, locuri extrem de tentante…

— Sunt de acord şi nu chiar. Noi încercăm acum să ne includem în circuitul european al drumului vinului. Prima tentativă a fost în 1996, a doua în 2003, nu s-a reuşit pentru că la acel moment aveam regim de vize cu ţările UE, iar în cazul în care trebuia să fie R. Moldova punctul terminus, era nevoie de perfectarea vizei. Când, în 2007, s-a abrogat regimul de vize, nu s-a dus până la capăt intenţia respectivă, iar acum, prin intermediul programelor de asistenţă, încercăm să stabilim în acest traseu, ca punct terminus, R. Moldova. România este deja partenerul nostru şi doreşte să ne includă, dar există o anumită cerinţă. Ca să fim competitivi pe piaţa turismului internaţional, dacă vorbim de turismul de masă, trebuie să oferim preţuri la cazare, cu trei mese, nu mai mari de 35 de euro. Drumul vinului e doar primul traseu. Mai este altul, un program trilateral, R. Moldova, Ucraina, România, care se numeşte Cetăţile Medievale. El include Suceava, Hotinul şi Soroca. Ultima este în reconstrucţie, se promite ca până la 18 mai să se termine lucrările, iar atunci o vom include în circuit. Ultimul program turistic este Drumul Mănăstirilor, care de asemenea trebuie speculat. Dispunem de 56 de mănăstiri, dintre care în jur de 15 sunt incluse în circuitul turistic naţional.

— Câţi turişti ne-au vizitat anul trecut?

— După date preliminare, în R. Moldova, prin intermediul structurilor de primire turistică, am avut 96 de mii de turişti.

— Din ce ţări şi ce au vizitat?

— Din diferite ţări. Majoritatea din ţările vecine, România, Ucraina, Rusia. Dar avem şi din Japonia, din Germania… Participăm la expoziţiile turistice din Germania cred că al 10-lea an deja, iar în fiecare an numărul turiştilor din această ţară este în creştere.

— Credeţi că apropierea de UE ne face mai atractivi sub aspect turistic?

— În primul rând, este foarte important să fie reabilitate drumurile. Una dintre condiţiile impuse de turişti în discuţiile cu ei este accesul la obiectivele turistice. Dar lucrul ăsta, odată cu programul de reabilitare a drumurilor, cred că va fi soluţionat. Pentru noi este important să fim prezenţi în ofertele marilor tur-operatori europeni. Momentan, doar un tur-operator şi-a manifestat intenţia.

— Preţurile la hoteluri sunt şi ele extrem de mari, neatractive pentru posibilii doritori de a vizita R. Moldova…

— În momentul de faţă, nu suntem prea competitivi pe piaţa turistică internaţională, dar v-am spus că una dintre condiţiile impuse de partenerii din străinătate este de a avea preţuri nu mai mari de 35 de euro la cazare pentru turismul de masă, în hoteluri de 2-3 stele. E nevoie de oferte competitive. Sperăm că, până la sfârşit de 2014, vom da în exploatare prima parcare de rulote. Asta va da posibilitate să se dezvolte turismul automobilistic. Deocamdată, avem două posibilităţi de parcare a rulotelor: în Codrii Orheiului şi în r. Hânceşti.

— Cum, totuşi, pot fi convinşi proprietarii de hoteluri să ofere preţuri mai mici?

— Noi nu putem interveni în politica de preţuri. Cei care vor contribui la dezvoltarea turismului intern, cei care vor propune preţuri competitive vor avea asigurată gratis participarea la standul R. Moldova de la toate expoziţiile internaţionale de turism. Turiştii care vor apela la noi pentru ajutor vor fi redirecţionaţi către acele unităţi de cazare care propun preţuri competitive.

— Tot referitor la hoteluri. Ştiu că în ţară există multe hoteluri, inclusiv unul de cinci stele, care nu au act de clasificare, deci nu au dreptul să activeze, dar o fac. Cum e posibil aşa ceva?

— În legislaţie există un gol, iar Agenţia Turismului nu are competenţă. Noi am transmis spre modificare Codul Contravenţional, prin care am prevăzut clar că hotelurile care se vor autoclasifica sau care vor activa fără clasificare vor fi supuse unor contravenţii administrative. Referitor la complexul la care faceţi referire, noi am trimis o scrisoare către ei. O să vină, o să discutăm. La mijloc e calitatea serviciilor, iar atunci când un hotel se autoclasifică pe piaţa turismului internaţional, când turiştii vin şi văd că el are cinci stele, dar condiţiile sunt de 3 sau de 4, apar probleme şi reclamaţii. E în joc şi imaginea ţării. Actualmente suntem în proces de modificare a hotărârii de Guvern 643, în care sunt stipulate condiţiile de clasificare a hotelurilor, care este depăşită din multe puncte de vedere.

— Există cazuri când proprietarii au fost pedepsiţi?

— Nu, dar există procedura de declasificare. Avem două-trei cazuri când complexurile hoteliere au fost declasificate.

— Revenind la turişti. Se creează impresia că moldovenii sunt destul de activi la capitolul vacanţe. Doar că, există cazuri când doritorii de a pleca undeva devin victimele unor agenţii de turism. Câte asemenea plângeri există?

— În 2013, am recepţionat mai multe plângeri în care turiştii reclamau că nu au beneficiat de servicii corespunzătoare. O parte dintre agenţii, cred că vreo 10 la număr, au licenţa retrasă. Anul ăsta vom face şi mai mult regulă pe piaţă. O să vedeţi.

— Recent, ZdG a scris despre firma Parmatto Grup, care, chipurile, promovează servicii de tip „timeshare”. Ce fel de turism e ăsta şi ce se întâmplă cu această firmă?

— În primul rând, firma asta nu dispune de licenţă. Prin intermediul ZdG, vreau să atenţionez persoanele care apelează la această agenţie să solicite licenţa. Timeshare-ul reprezintă servicii de cazare. Oricum s-ar încerca să se demonstreze că ăsta nu este turism, este turism, pentru că serviciul de bază în activitatea de turism e serviciul de cazare. Le recomand turiştilor să fie foarte atenţi faţă de oferta acestei companii. Noi nu putem face nimic cu ea. Putem doar sesiza organele Ministerului Afacerilor Interne. Nu avem nicio competenţă în acest sens.

— Cum colaboraţi cu fiscul?

— Dacă în procesul controalelor se depistează că firma se eschivează de la plata impozitelor sau nu are achitări către bugetul public naţional, Agenţia comunică despre asta Inspectoratului Fiscal. Colaborarea este bună. Nu cred că pot apărea vreun fel de probleme din partea foştilor colegi.

— Aţi fost, timp de 3 ani, şeful acestei instituţii. Cu ce aţi rămas după acea experienţă?

— Vreau să vă spun un lucru. Activitatea de acolo a fost destul de benefică, deoarece, din punct de vedere profesional, eu am crescut. S-au făcut multe lucruri bune şi e plăcut când mă întâlnesc cu agenţi economici care-mi spun că în perioada mea s-au făcut lucruri concrete… Dar, din punctul de vedere al confortului personal şi al activităţii profesionale, mă simt acum în domeniul meu. Îmi este mai aproape domeniul turismului.

— Din declaraţia dvs. cu privire la venituri şi proprietăţi, reiese că în acea perioadă v-aţi cumpărat un apartament de 120 m.p., un alt imobil, v-aţi deschis un cont bancar de 300 mii de lei. Toţi din salariu?

— Vă explic. Trebuia să spuneţi că, atunci când am venit la fisc, dispuneam de apartament în centrul oraşului, de 90 m.p. Am vândut apartamentul procurat în 2007, iar ce am pus în cont, 300 de mii de lei, au fost banii pe care i-am primit de la Inspectoratul Fiscal şi, plus la asta, de la imobilul pe care-l am şi-l transmit în arendă unor agenţi economici. E o activitate care nu contravine legislaţiei.

— Totuşi, de ce aţi fost demis de la fisc? Atunci nu s-a mai spus.

— Pe când eram şef acolo, am făcut tot ce am considerat necesar. Dar, poate nu a fost suficient… Ştiţi, o persoană se dedă lucrului pentru o anumită perioadă. Tot ce am avut de implementat atunci, consider că am făcut. Că a fost loc pentru mai bine, e clar, nimeni nu este perfect. A fost decizia partidului, a ex-premierului Filat, pe care am acceptat-o. Pur şi simplu, în perioada activităţii mele în Serviciul Fiscal am scris mai multe cereri de demisie. Din simplul motiv că ştiam: tot ce am dorit şi am putut să fac am făcut. Pentru a îmbunătăţi, era nevoie de o persoană nouă.

— În ultimii doi ani, coincidenţă sau nu, după ce aţi plecat, la fisc a fost deja în două rânduri CNA-ul, acuzând instituţia şi şefii ei de corupţie. Este fiscul o instituţie atât de coruptă?

— Lucrurile astea nu le pot comenta, pentru a nu avea un impact asupra foştilor colegi. Eu sunt pe poziţia că cineva, dacă a comis vreo ilegalitate, trebuie să răspundă, indiferent de domeniul în care activează. Eu am făcut tot posibilul ca pe parcursul activităţii mele să fiu foarte transparent. Dacă apărea vreo problemă, adunam domeniul şi le spuneam: există o problemă. Cu oamenii nu trebuie să fie aplicată doar politica biciului, ci şi cea a biscuitului, cum s-ar spune.

— Este, totuşi, un domeniu cu atât de multe tentanţii? Recent, s-a vorbit de cea mai mare mită din istoria CNA.

— Întotdeauna am încercat să nu mă includ şi să nu am tangenţe directe cu agenţii economici. Tentaţiile care sunt, nu pot să le comentez, fiindcă nu ştiu toate dedesubturile.

— Nu e un secret că aţi fost propus de un partid în această funcţie. Simţiţi vreo influenţă politică în activitatea dvs.?

— Una dintre condiţiile pe care le-am pus atunci când am acceptat funcţia de şef la fisc şi actuala a fost de a mi se asigura o independenţă decizională. Vreau să vă spun că mă bucur foarte mult că nu am nicio presiune din partea partidului, niciun fel de situaţii de a face anumite lucruri.

— Şi o ultimă întrebare. Ca orice conducător, aveţi, probabil, nişte obiective pe care doriţi să le îndepliniţi până la finalul mandatului… Care sunt acestea?

— Pentru mine este important ca în urma mea să rămână lucruri concrete. Baza legală este importantă, dar vreau ca turiştii, atunci când vor veni aici, să vadă că s-a făcut ceva palpabil. Vreau, în primul rând, să deschidem această parcare de rulote, care este o investiţie străină, să amenajăm indicatoarele turistice, astfel încât traseele turistice, atunci când pleci spre ele, să vezi unde se află, să rezolvăm problemele cu clasificarea hotelurilor…

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, Victor Moşneag