Dosare de rezonanță,  demisii în sistem și dezvăluiri. Interviu cu Alexandr Stoianoglo, procuror general al R. Moldova

Dosare de rezonanță, demisii în sistem și dezvăluiri. Interviu cu Alexandr Stoianoglo, procuror general al R. Moldova

vizualizări
21 februarie 2020 | 05:44

ZdG a discutat cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general al R. Moldova, despre oamenii care i-au propus și despre motivele din care a decis să candideze la această funcție. Stoianoglo spune, în premieră, cine i-a propus, în 2012, să devină procuror general și de ce nu a mai ajuns atunci în această funcție.

Totodată, procurorul general vorbește despre soarta dosarelor de rezonanță deschise în ultimul an, despre plecările din sistem ale unor procurori care gestionează aceste dosare, dar și despre relațiile pe care le are cu Veaceslav Platon sau Ilan Șor.

Procurorul general, mai spune, în ce condiții ar putea fi rejudecate dosarele lui Platon, dar și de ce sunt bănuiți, în cadrul unui dosar penal, doi dintre cei mai importanți procurori care au anchetat frauda bancară.

Sunteți procuror general al R. Moldova de două luni și jumătate. Cum ați evalua activitatea dvs. de până acum?

— Aprecierea trebuie să mi-o dea colectivul Procuraturii și societatea. Sunt sigur că, împreună cu echipa, facem lucruri corecte, orientate spre asigurarea bunei-funcționări a Procuraturii, bazate pe respectarea drepturilor și intereselor oamenilor, și îndeplinirea atribuțiilor funcționale.

Ați fi putut face mai multe în acest răstimp?

— Teoretic, dintr-o parte, s-ar putea crea impresia că aș fi putut face mai mult. Noi însă am făcut ce a fost posibil, reieșind din situația actuală.

Când erați în afara procuraturii, aveați, probabil, o percepție despre modul în care funcționează aceasta. Când ați ajuns în funcție și ați analizat lucrurile din interior, ce ați descoperit? Percepția a rămas aceeași sau e diferită?

— Fiind în afara sistemului, cunoșteam despre ceea ce se întâmpla în interior. Faptul că eram de cealaltă parte a baricadei nu m-a împiedicat să urmăresc îndeaproape evoluțiile instituționale. Chiar m-a ajutat să înțeleg mai bine realitățile și așteptările cetățenilor. Se zice că unele lucruri se văd mai bine de la distanță. Cu siguranță, de cealaltă parte, am reușit să realizez un obiectiv destul de important – să redescopăr cine suntem ca breaslă. Venind în funcția de procuror general, am analizat lucrurile. Situația pare a fi mult mai complicată. Există multă rutină în activitatea cotidiană, prioritățile sunt repartizate incorect. Multe situații sunt examinate superficial, și, cel mai grav, ancheta în cadrul Procuraturii nu este eficientă, cu regret.

La ce vă referiți?

— Pe parcursul anilor, noi am pornit mii de dosare penale, dar majoritatea dintre ele nu au fost duse până la capăt. E o mare problemă. Reiese că multe dosare au fost pornite artificial, iar o parte — la comandă. Astfel de lucruri nu mai pot fi admise.

Ancheta nu este eficientă pentru că procurorii nu vor să facă anchetă eficientă sau pentru că unii nu au capacități, pur și simplu?

— Cred că unii procurori nu au deprinderi necesare pentru a duce ancheta până la sfârșit. Avem mult de lucru la profesionalizarea procurorilor, la consolidarea deprinderilor de investigare și instrumentare a dosarelor penale, mai ales a dosarelor de rezonanță, care sunt urmărite de societate.

Cine v-a propus acum să candidați la funcția de procuror general?

— Niciodată nu m-am gândit și nu am crezut că voi reveni vreodată în Procuratură. În primul rând, pentru mine, a fost o provocare. Chiar când a fost lansat concursul pentru numirea procurorului general, la prima etapă, nu m-am gândit să particip. Dar, într-o zi, am avut o întâlnire întâmplătoare cu niște foști procurori. La Piața Centrală, de Ziua Vinului. Unul dintre ei, fost procuror de Chișinău, a spus că situația în procuratura actuală este așa din cauza unor oameni ca Stoianoglo. Pentru mine nu a fost prea plăcut. El s-a referit la faptul că Stoianoglo ar putea schimba ceva în procuratură, dar nu vrea. Atunci am venit acasă, m-am gândit, am făcut niște schimburi de opinii cu foști procurori. Am vrut să știu dacă ei ar dori să revină în Procuratură, pentru a crea o echipă nouă care să rezolve problemele acumulate. Atunci am decis și am depus dosarul. Un alt motiv pentru care am candidat a fost cel că eu nu am înțeles modificările introduse în Legea cu privire la procuratură. Sunt sigur că în funcția de procuror general trebuie să fie o persoană din sistem, chiar dacă sistemul are probleme. Funcția asta are niște particularități. Oamenii care vin din afara sistemului nu înțeleg asta. Personal, am avut ocazia să lucrez și cu procurori generali profesioniști din sistem, dar și cu un procuror general din afara sistemului. Cu tot respectul față de persoana care a venit din afară, fiind profesionist, fiind jurist bun, dar n-a făcut mare treabă în procuratură. Procurorii de carieră au fost mult mai competenți și mai potriviți.

Deci, nu au fost discuții cu politicieni, cu partide, înainte de a candida?

— În ultimii ani, nu am avut discuții și relații cu politicienii. Nu am avut întâlniri cu politicieni. Chiar m-am distanțat de politică în ultimii ani.

— În timpul audierilor pentru funcția de procuror general ați afirmat că, dacă ați fi dorit, ați fi devenit procuror general anterior, pentru că vi s-a propus. Puteți să ne spuneți când și cine v-a propus?

— În 2012-2013, fiind deputat și ocupând funcția de președinte al unei Comisii, după demisia unuia dintre procurorii generali, cred că e vorba de dl Zubco, am fost invitat de dl Plahotniuc și mi s-a propus funcția de procuror general. Atunci am respins propunerea.

De ce ați refuzat?

— Atunci am pus câteva condiții. Am zis că, dacă devin procuror general, voi fi responsabil de politica de cadre din procuratură, că nu vor fi numiri politice în cadrul instituției. A doua condiție a fost ca, în cadrul Procuraturii, toate să aibă loc conform legii. După asta nu m-a mai întrebat nimeni dacă vreau sau nu să fiu procuror general. La prima etapă, am respins propunerea, pe urmă colegii mei de partid au început a insista, spunându-mi că sunt candidatura potrivită. Am zis bine, sunt de acord, dar iată condițiile. După ce le-am spus condițiile, nimeni nu m-a mai contactat.

Atunci a ajuns procuror general dl Corneliu Gurin care, probabil, nu a pus astfel de condiții…

— Nu vreau să comentez, dar, da, după asta procuror general a devenit dl Gurin.

Ați adus oameni noi în funcțiile de adjuncți și la procuraturile specializate. Ținând cont de faptul că, din 2007, nu ați mai avut legături oficiale cu procuratura, aveți încredere în toți cei pe care i-ați promovat?

— Nu este adevărat că, din 2007, nu am avut contacte cu procuratura. Am fost președintele Comisiei Securitate din Parlament și am contacte cu conducerea de atunci a procuraturii. Pot spune că îmi cunosc adjuncții. Am activat împreună în diferite perioade și sunt sigur că, în prezent, ei sunt cei mai potriviți, buni profesioniști în domeniile de care sunt responsabili.

În ultimele luni, au fost aduse diverse acuzații în adresa lui Ruslan Popov, unul dintre adjuncții dvs. S-a vorbit inclusiv despre averea sa și despre implicarea în dosarul celor doi procurori de la Ciocana, reținuți acum doi ani și ceva cu mită de 1,5 milioane de lei. La aceste două aspecte, dvs. personal v-ați implicat sau nu pentru a le verifica?

— Din câte știu, referitor la dosarul celor doi procurori de la Ciocana, acest dosar a fost verificat de mai demult. Nu a fost stabilită legătura. Cât despre avere, devenind procuror general, am avut niște discuții cu candidații la diferite funcții de conducere și am stabilit o înțelegere: noi nu am venit în procuratură pentru a face bani. Condiția a fost acceptată de colegii mei din conducerea Procuraturii. Chiar am avut un dialog destul de dur cu dl Popov și sunt sigur că, la capitolul integritate, nu vom avea probleme cu dl Popov. Pe de altă parte, noi nu avem în țară oameni sfinți. Nu exclud că cineva, la anumite etape, a făcut unele greșeli, de exemplu, privind casa, privind…. Știu că anterior dl Popov nu a avut nicio intenție de a nu declara casa. Referitor la ultimele informații despre avere am trimis să verifice la Autoritatea Națională de Integritate. Dacă vor fi găsite încălcări, vor fi adoptate decizii corespunzătoare.

S-a scris în presă că cei doi procurori de la Ciocana, reținuți în 2018, ar fi fost acasă la dl Popov în ziua în care ei ar fi luat acei bani. Acest aspect este verificat?

— Dacă ați atras atenția, informația asta a apărut anume acum, în perioada de control. Cred că informația nu corespunde adevărului. Nu avem dovezi că acest caz a avut loc.

La începutul mandatului, criticați show-urile cu mascați și arestarea exagerată a oamenilor. În acest context, vă întreb: pentru faptele de care este învinuit Viorel Morari trebuie sau nu să fie izolat de societate?

— În primul rând, noi nu doar am criticat spectacolele cu mascați și cu încătușați, dar am stabilit și alte reguli de joc. Mai bine de două luni, aceste lucruri nu se mai întâmplă și s-a demonstrat că țara poate trăi și fără asemenea practici abuzive. Nu avem arestări și percheziții ale oamenilor de afaceri. Cât despre arestul lui Viorel Morari, decizia de a fi cercetat în izolator a fost luată de procurorul de caz, măsura fiind dictată de circumstanțele care au apărut în cadrul investigării cazului, și anume martorii pe dosar sunt subalternii săi care puteau fi influențați și presați, fapt ce se putea răsfrânge negativ asupra acțiunilor de urmărire penală. Mai mult, acesta, în mod deschis, a amenințat procurorii care instrumentau aceste dosare. Din aceste considerente, arestul fostului șef al Procuraturii Anticorupție (PA) este legal și absolut justificat (discuția cu Alexandr Stoianoglo a avut loc înainte de eliberarea lui Morari din arest preventiv — n.r.).

Controlul efectuat la PA și la PCCOCS a arătat, ați afirmat dvs., că în activitatea lor au fost încălcări grave, inclusiv ale drepturilor omului. De ce nu am auzit despre dosare penale în care să fie vizat fostul șef al PCCOCS, de exemplu, dar toată atenția a fost îndreptată spre PA?

— Fostul șef al PCCOCS a fost reținut de PA în noiembrie 2019 pentru îmbogățire ilicită. Dosarul continuă să fie investigat de PA, care a întocmit un plan de acțiuni pentru a acumula probatoriul necesar și a finaliza dosarul. Între timp, fostul șef al PCCOCS a demisionat din organele procuraturii.

A demisionat sau e suspendat din funcție?

— Deja a demisionat, după controlul de la instituție. A fost invitat și el a propus să se concedieze. Cu regret, conform legii, procurorul general nu are dreptul să disponibilizeze colaboratorii procuraturii. Poate face asta doar prin proceduri disciplinare, care pot dura ani de zile sau prin cauze penale.

Cât despre controale, ele s-au derulat concomitent la cele două procuraturi specializate, iar rezultatele și încălcările stabilite au fost prezentate public, într-o manieră echilibrată și imparțială. Le găsiți și acum pe site-ul PG. Despre modul în care ele au fost preluate, mediatizate și interpretate în spațiul public, este deja altceva. Avem și dosare penale.

Dar pe numele dlui Chitoroagă este vreun dosar?

— Este un dosar de îmbogățire ilicită. Dacă în cadrul controlului vor fi depistate alte fapte penale, atunci în privința sa tot vor fi adoptate deciziile ce se impun. Nu avem oameni în afara legii și în afara controlului.

Când va fi verificată activitatea Procuraturii municipiului Chișinău, despre șeful căreia tot se vehicula că face parte din cercurile fostei guvernări?

— Controlului au fost supuse doar 5-7% din activitățile procuraturilor specializate. Este evident că, paralel cu activitățile de bază ale PG, care ne ia majoritatea timpului de lucru, vom continua să identificăm, în special, la sesizarea unor persoane interesate care au avut de suferit, să verificăm și alte dosare în care se pretinde că s-au încălcat grav drepturile omului, urmând ca toți să răspundă pentru faptele comise. După 2-3 luni, obligatoriu, vom verifica și activitatea Procuraturii mun. Chișinău.

-Să vorbim despre cele câteva dosare de rezonanță gestionate acum de procuratură. Începem cu dosarul finanțării PSRM. În 2016, a fost pornită o investigație penală pentru finanțarea partidului printr-o firmă din Bahamas, iar în 2019, pentru finanțare din Rusia, după declarațiile președintelui filmat cu o cameră ascunsă în timpul discuției cu Vladimir Plahotniuc. Sunteți conștient că, chiar dacă aceste dosare vor fi instrumentate corect și profesionist, fiind însă clasate în următoarea perioadă, cu dvs. în fruntea procuraturii, opinia publică, inclusiv oficialii externi, vor crede și mai ferm că sunteți omul socialiștilor?

— Pentru mine este importantă opinia publică, dar, în calitate de procuror general, este important dacă noi avem sau nu dovezi în dosarul respectiv. Cu referire la cauza privind „finanțarea PSRM”, pornită, de fapt, pentru pretinse acțiuni de spălare de bani, care este una extrem de voluminoasă şi complexă, ar fi de reținut că toate acțiunile procesuale au purtat, începând cu iunie 2016, un caracter neplanificat şi inconsecvent pe o durată de peste 3 ani. O acțiune de urmărire penală a fost făcută în 2016, altă acțiune — în 2017, iar în 2018 şi 2019 – nicio acțiune de urmărire penală, dosarul trezind interes doar când anumite evenimente social-politice au început a fi utilizate de unele grupuri de interese, inclusiv de unii procurori care, până în prezent, au fost responsabili în ultima instanță de ineficiența anchetei.

E de menționat că, doar în noiembrie 2019, în dosar a intervenit conducătorul PA şi a dispus exercitarea urmăririi penale de către un grup din 28 de procurori şi 38 de ofițeri de urmărire penală şi de investigații, neavând niciun plan de activitate.

Mai mult ca atât, un episod distinct ce vizează anumiți membri ai PSRM a fost examinat de PA cu dispunerea neînceperii urmăririi penale, soluția fiind anulată, iar procesul penal reluat de conducerea PA sub presiuni majore politice realizate prin mass-media în noiembrie-decembrie 2019.

În rezultat, procesul penal reluat, deși reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02.12.2019 a fost conexat la materialele cauzei penale menționate. PG nu s-a implicat în acest dosar penal decât pentru verificarea lui în legătură cu examinarea adresării oficiale a președintei PSRM, Zinaida Greceanâi, fiind constatate încălcările procesuale enumerate supra. După intervenția PG cu observații de accelerare a investigațiilor, procurorul responsabil a identificat 29 de persoane fizice care urmează a fi audiate cu referire la circumstanțele acestei cauze, una dintre ele fiind deja audiată, celelalte fiind programate pentru etapa imediat următoare.

Totodată, a fost interpelată Banca Națională a Moldovei, fiind solicitate informații relevante despre tranzacțiile pretinse a fi suspecte de spălare de bani. Inspectoratului Fiscal i s-a solicitat să accelereze controalele în derulare privind persoanele fizice vizate în acest caz.

În context, la etapa de finalizare e și procesul de pregătire a comisiei rogatorii și a materialelor necesare pentru efectuarea anumitor activități procesual-penale în Elveția, țara de unde au fost transferați banii în litigiu, în acest sens fiind obținute anumite autorizații judecătorești pentru ridicări de documente.

Poate dosarul are o componentă politică, poate procurorii nu l-au instrumentat corect până acum, dar lucrurile par foarte clare. Mai mulți deputați și finanțatori ai PSRM în ajunul campaniei electorale au primit niște sume de bani de la o firmă din Bahamas, ulterior au dat banii partidelor, iar ei nici măcar nu au declarat acești bani. Sunt întrebări și fapte la care, mai devreme sau mai târziu, PG trebuie să răspundă.

— Aveți dreptate. De asta am și spus că am identificat 29 de oameni care trebuie să fie audiați în perioada următoare, inclusiv unii din cadrul PSRM.

Dar aceste persoane, fiind deputați, nu vor putea fi audiați fără ridicarea imunității!?

— Când vorbim despre ridicarea imunității, vorbim despre tragerea la răspundere penală. Inițial, ei pot fi audiați ca martori.

Dar dacă sunt audiați ca martori, n-ar putea fi ăsta un impediment legal pentru a-i pune ulterior sub învinuire?

— Cred că am găsi posibilitatea de a clarifica informația respectivă și de a examina cine trebuie să fie audiat ca martor și cine în calitate de învinuit sau bănuit.

Dar când opinia publică ar putea sesiza mișcări în acest dosar?

— Am mai spus. Dosarul e voluminos. Până acum nu am avut informații care să reprezinte interes pentru opinia publică. După audieri vom prezenta informația public.

Are suficient curaj Alexandr Stoianoglo să meargă împotriva partidului de la guvernare?

— Eu nu am și nu am avut nimic cu partidul de guvernare, cu atât mai mult cu cât partidele de la guvernare se schimbă destul de des în R. Moldova, iar în fiecare jumătate de an avem diferite alianțe. Nu am vreo tangență nici cu partidele care sunt acum în opoziție, nici cu partidul care este acum la putere.

PG are suficiente probe pentru a-l aresta și, ulterior, condamna pe Vladimir Plahotniuc, dacă acesta va fi, vreodată, extrădat? Existau cel puțin două dosare penale în care figurează numele fostului politician, dar opinia publică încă nu a luat cunoștință de probele care l-ar încrimina direct. Există asemenea dovezi? Sau putem să ne așteptăm și la un scenariu în care dl Plahotniuc ajunge în Moldova, procurorii nu au suficiente dovezi, iar dlui devine liber?

— Vladimir Plahotniuc are calitate procesuală de învinuit în două cauze penale, ambele inițiate pe 23 septembrie 2019, pe faptul spălării de bani în proporții deosebit de mari și ambele conexate, având legătură cu sistemul bancar, bani rezultați din frauda bancară și laundromat. El a fost pus sub învinuire și arestat în contumacie, fiind anunțat în căutare internațională. Până în prezent, nu am fost informați despre locul aflării acestuia, chiar dacă unii au încercat să deplaseze accentele, lansând speculații la acest subiect.

Mă întreb, totuși, de ce nu s-a investigat atunci când Plahotniuc era în țară? Fosta conducere a PA nu a făcut nimic în acest sens, fie din neglijență, fie din abuz de serviciu sau corupție. Toate activitățile de probare a acțiunilor lui Plahotniuc, ale lui Shor, dar și ale altor persoane din anturajul acestora nu au fost documentate și probate în timp ce se aflau în țară. Poate că li s-a permis intenționat să fugă și acum suntem în dificultate să asigurăm o anchetă eficientă, în termeni proximi, așa precum ne-am dori. Trebuie să înțelegeți că ele nu au sorți să se finalizeze atâta timp cât ei nu vor fi reținuți pentru a oferi contraargumente împotriva acuzațiilor care li se aduc. Pentru că, spre deosebire de practicile de altădată ale procurorilor, noi nu putem admite procese inchiziționale, fără respectarea drepturilor procesuale elementare ale părților, așa precum se proceda până în prezent în raport cu alte persoane.

Cât privește dovezile. Din moment ce acțiunile au trecut controlul judiciar, presupun că sunt temeinice și bazate pe probe suficiente pentru etapa la care se află ancheta.

Ancheta este în proces de evoluție, fiind administrate anumite probe, se pot constata anumite circumstanțe care ar putea determina schimbarea poziției organului de urmărire penală și a procuraturii în privința unor persoane și încadrări juridice. Este un proces normal în cadrul urmăririi penale, în special atâta timp cât nu sunt atinse grav drepturile și libertățile persoanelor participante la procesul penal.

Dar dvs. ați luat cunoștință de probe, în calitate de procuror general? Este un dosar important, mediatizat, deschis în perioada când era Viorel Morari șef la PA….

— Avem anumite dovezi la dosar. Acestea trebuie să fie evaluate în contextul găsirii altor probe, dar și al audierii posibile a dlui Plahotniuc sau a altor subiecți care au fost în anturajul său.

Vă întreb, fiind sigur că și dvs. cunoașteți, pentru că îl cunoașteți pe Plahotniuc. Dlui nu semna niciodată acte. Făcea totul prin intermediari. Mi se pare că va fi greu să demonstrezi ceva, din momentul în care nu semna personal și nu era beneficiarul direct al unei firme.

— Da, există o astfel de problemă, dar trebuie să analizăm totul în ansamblu.

În ce relații sunteți cu Veaceslav Platon. În ultimele săptămâni, avocații lui vă laudă în expunerile lor publice și chiar vă încurajează să mergeți mai departe. S-a creat o percepție că va veni dl Stoianoglo și va cere rejudecarea dosarelor acestuia. Ce șanse există ca dosarele lui să fie rejudecate?

— Nu am fost și nici nu sunt în vreo relație cu Veaceslav Platon. Nu știu de unde ați luat că avocații laudă activitatea procuraturii. Vreau să va zic însă că, în ultimii 4 ani, pentru prima dată, Platon a fost audiat în calitate de martor în dosarul „furtului miliardului”, la care a insistat pe parcursul mai multor ani. Datele prezentate de către acesta reprezintă un interes major pentru investigarea dosarului, toate faptele urmând a fi verificate în cadrul anchetei și, dacă se vor confirma prin probe, nu exclud că dosarul în privința acestuia ar putea fi rejudecat, doar că deciziile respective le adoptă instanțele judecătorești. Eu nu cred că este normal ca, pe parcursul anilor, o persoană să ceară să fie audiată în dosarul în care toată societatea cere rezultate, iar el niciodată să nu fie audiat. Pur și simplu, am schimbat situația asta. Dacă persoana vrea să colaboreze cu ancheta, noi suntem obligați să facem asta.

Dar dvs. l-ați cunoscut pe Platon când erați ambii în Parlament. Aveați relații prietenești cu el?

— Niciodată nu am fost…. Chiar eram în relații ostile. În primul rând, am fost împreună în Parlament o perioadă scurtă de timp, în care n-am avut discuții cu el. După aceea, niciodată nu ne-am văzut și n-am vorbit.

Considerați că Vladimir Filat și-a ispășit, moral, pedeapsa pentru acuzațiile aduse în 2015 privind implicarea în frauda bancară și mita de la Ilan Șor?

— El a fost condamnat, iar recent, în baza unei hotărâri judecătorești a fost eliberat înainte de termen. Deciziile au fost adoptate de magistrați, iar Procuratura nu a fost parte la reexaminarea cazului și la reducerea termenului. Ce putem noi comenta în acest caz?

Dar dacă CtEDO, în care Filat își pune mari speranțe, va constata mai multe încălcări în dosarul condamnării lui, PG va fi nevoită să ceară rejudecarea și în acest dosar?

— Depinde de încălcările care ar putea fi constatate și câte dintre ele au contat la decizia de condamnare.

Dosarul lui Ilan Șor. Unul dintre dosarele sale este tărăgănat de mai mulți ani la Curtea de Apel Cahul. Ați luat cunoștință de această cauză penală?

— Știu că examinarea dosarului la CA Cahul durează de mai mult timp, din cauza expertizei economico-financiare judiciare, solicitate de avocați. Următoarea ședință a fost programată pentru 21 februarie, curent.

Se tărăgănează examinarea, iar lumea acuză procuratura de asta, chiar dacă instituția nu e direct implicată în acest proces.

— Sarcina procurorilor este de a expedia dosarele în instanța de judecată și de a susține învinuirea.

Vi se pare echitabilă pedeapsa de șapte ani și jumătate pronunțată de prima instanță?

— Cred că nu. Procurorii au solicitat în instanța de fond condamnarea, prin concurs de infracțiuni, la 19 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar timp de 5 ani. Verdictul primei instanțe nu este definitiv, procesul judiciar continuă.

Știu că aveți apartament în același bloc cu Ilan Șor. L-ați cunoscut anterior? În ce relații erați?

— Eu am primit apartamentul în 2001, într-o casă unde a trăit tatăl lui Șor. Ilan era un copil. În ultimii câțiva ani, el nu a locuit în acea casă. Acolo trăiește mama sa, dar nu am văzut-o demult. Mă cunosc cu ei, dar nu am vreo relație. Mai mult, am vorbit cu tatăl lui, pe când era în viață. Tatăl său era un bărbat cu demnitate, cu principii. Eu nu pot să spun nimic rău despre persoana asta și nu cred că veți găsi pe cineva care ar putea vorbi de rău despre el.

Dar fiul de unde a preluat aceste practici?

— Nu cred că procurorul general trebuie să comenteze aceste lucruri. Pe de altă parte, noi trebuie să clarificăm încă multe lucruri în dosarul Șor.

Ce se întâmplă cu alte dosare în care figurează numele politicianului?

— Toate dosarele continuă să fie investigate, nimeni nu obstrucționează ancheta, așa precum comentau unele voci. Ilan Șor a fost pus sub învinuire în dosarul deschis pe 9 august 2019, după ce i-a fost ridicată imunitatea parlamentară. El este învinuit de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, dosarul fiind legat de frauda bancară. Cât privește concesionarea Aeroportului, el este învinuit de spălare de bani, abuz de serviciu și escrocherie. Toate aceste investigații au fost realizate de PA până la numirea mea în funcție și nu voi împiedica, nu voi interveni în niciun fel în urmărirea penală, atâta timp cât nu voi constata din oficiu sau voi fi sesizat de către terți despre anumite încălcări de lege.

Ce întreprind organele de drept pentru a-l aduce în țară?

— Este anunțat în căutare internațională, toate structurile abilitate sunt orientate spre căutarea sa. Orice deplasare a lui Șor și intrare pe un teritoriu de unde poate fi extrădat înseamnă că îl vom primi înapoi. Doar că acesta are și cetățenia Israelului, care nu-și extrădează cetățenii.

Ați primit anexele raportului Kroll II. Acolo sunt numele beneficiarilor fraudei bancare. Ce ați întreprins și când vom vedea primele rezultate?

— BNM a contractat Compania Kroll pentru sine, în scopuri instituționale. Noi l-am studiat, am extras ceea ce interesa urmărirea penală și l-am restituit, ca să fie utilizat conform destinației. De ce anume l-au contractat, mai ales că pentru el au fost cheltuite sume mari de bani? Mai mult, consider că nu doar Procuratura, dar și alte organe de stat trebuie să se ocupe de problema restituirii banilor furați.

Dosarul uzurpării puterii în stat. După schimbarea guvernării, nu se aude nimic despre el. De ce durează atât de mult urmărirea penală?

— Urmărirea penală în dosarul privind uzurparea puterii de stat, în perioada 7-14 iunie 2019, continuă. În prezent, suntem în așteptarea hotărârii Curții Constituționale pe marginea sesizării depuse în august 2019 de către fostul procuror general interimar, care a solicitat interpretarea art.137 al Constituției, mai exact a noțiunilor de inamovibilitate și independență a judecătorilor constituționali. În cadrul dosarului au fost audiate peste 400 de persoane și mai avem de lucru.

Credeți că va ajunge în instanță sau există șanse ca dosarul să fie clasat?

— Cred că nu e cazul să anticipăm evenimentele.

În dosar sunt vizate persoane din PDM, partid din care ați făcut parte. În ce măsură asta va influența mersul anchetei?

— Am părăsit partidul acum 6 ani. Nu am avut vreo relație cu reprezentanții acestuia. Cu cei mai mulți dintre ei nici nu ne cunoaștem. De aceea, nu poate exista vreo influență.

În ultimele luni, doi judecători care anterior păreau intangibili au început să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită, inclusiv ex-președintele Curții Supreme de Justiție. Care este poziția procurorului general față de aceste dosare? Ar trebui ele să ajungă în instanță? Este deja demonstrată vina acestor ex-judecători?

— Dosarele penale se află în gestiunea PA. Acțiunile de urmărire penală sunt în derulare. La finalizarea lor, în funcție de probele acumulate, care vor confirma vinovăția judecătorilor, vor fi adoptate soluții de trimitere a dosarelor în judecată.

E o coincidență cumva că procurorii care gestionau dosarele lui Druță și Sternioală au plecat din sistem, sub presiunile sau la solicitările dvs.? Așa s-a înțeles. De ce a trebuit ca acești procurori să plece din sistem?

— Rurac a plecat din proprie inițiativă, fără a aștepta rezultatele controlului. Restul au fost concediați după ce le-am cerut demisia, pentru că au încălcat grav, pe parcursul ultimilor ani, drepturile și libertățile oamenilor, au ținut mulți oameni în stare de arest, ilegal, fără temeiuri legale. În afară de asta, nu am încredere în acești oameni.

Dar încrederea dvs. se bazează pe probe sau pe ce ați auzit de la alții?

— Desigur că se bazează pe probe. În privința procurorilor care au plecat au fost pornite proceduri disciplinare pentru încălcări grave și nu exclud că în cazul unora vor fi deschise și dosare penale.

Chiar dacă au plecat?

— Desigur. Iar asta nu are nicio tangență cu faptul că ei au fost implicați în mai multe dosare de rezonanță. Ei au avut posibilitatea până acum să finalizeze aceste dosare, dar în afară de declarații, n-am auzit nimic. În al doilea rând, noi nu ne-am implicat în gestionarea acestor dosare și nimeni nu va spune că procurorul general sau cineva din procuratură le-a dat anumite indicații. Acum dosarele sunt preluate de alți procurori din cadrul PA și vom continua ancheta.

Andrei Băeșu și Adriana Bețișor figurează în vreo cauză penală?

-Da, în privința lor este o cauză penală legată de activitatea lor în dosarul fraudei bancare.

-Ce anume li se impută? Ce au făcut?

— După părerea noastră, ei intenționat au investigat dosarul în direcția incorectă, neasigurând obiectivitatea examinării cauzei respective.

Are suficient curaj procurorul general să lupte cu judecătorii și procurorii corupți din sistem? Nu cred că putem nega că există judecători și procurori onești, dar sunt și judecători și procurori corupți, care viciază imaginea procuraturii.

— Lupta cu corupția în cadrul procuraturii este o prioritate pentru actuala conducere a instituției. Vom elimina multe lucruri care alimentau fenomenul din interior. Vom asigura transparența deciziilor adoptate. Am constatat că anterior în judecată erau trimise multe dosare care reieșeau din litigii civile, unde este vorba de sume mari de bani, interese, etc. Este clar că aici există și elemente de corupție. Am acordat o lună pentru toți procurorii pentru a emite decizii pe marginea dosarelor respective, iar pe viitor așa dosare n-o să mai fie în procuratură. Litigiile astea trebuie să fie examinate în instanță, în civil. Ele nu au nimic cu urmărirea penală. În fiecare zi, practic, în mapa mea găsesc plângeri în care oamenii spun că, având relații civile, împrumutând bani sau alte lucruri, procurorii pornesc dosare penale, oamenii fiind urmăriți pe parcursul multor ani. Vom consolida responsabilitatea procurorilor-șefi care, în primul rând, trebuie să cunoască despre integritatea procurorilor din subordine. Vom verifica modul de viață al procurorilor asupra cărora planează suspiciuni de lipsă de integritate. Înțelegem că fără o autocurățire, fără o luptă eficientă din interior împotriva acestui fenomen, nu putem activa eficient și nu vom reuși să recâștigăm încrederea oamenilor. Același lucru este valabil și pentru sistemul judecătoresc.

Mai sunt și alți procurori cărora dvs. le-ați solicitat să plece din sistem, dar ei nu s-au conformat?

— Da, sunt și alți procurori.

Ce-o să se întâmple cu ei, dacă nu vor accepta benevol să plece?

— Vom merge pe procedura disciplinară. Asta durează mai mult timp, dar acești procurori, în mod obligatoriu, vor fi pedepsiți.

-Dar cu politicienii importanți din Moldova, fie ei de la guvernare sau din opoziție, aveți curaj să luptați? Pentru că și în politică există corupție, iar dvs., anterior activând în politică, probabil ați auzit de ei.

-Vom fi deschiși și receptivi pentru a examina toate materialele în privința politicienilor, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziție. Tot ce contează pentru noi sunt faptele și dovezile prezentate, și nu declarațiile politice la care tot mai des se dedau actorii politici.

În spațiul public se observă că cei de la guvernare nu vă critică, iar opoziția vă critică cel mai des și cere mai mult de la dvs. Aceste aspecte ar putea să influențeze activitatea dvs., iar în urma criticilor, să-i priviți pe cei din opoziție cu alți ochi decât pe cei de la guvernare, care nu vă critică?

— Eu nu știu de ce reprezentanții opoziției au așa o atitudine activă în privința procuraturii. În fiecare zi, în poșta mea găsesc câteva zeci de apeluri din partea deputaților din opoziție, care nu au niciun sens, după părerea mea. Dar eu încerc să le schimb opinia, prin activitatea mea cotidiană, prin comportamentul și acțiunile noastre.

Funcția de procuror general a fost motivul pentru care fostul guvern a picat. A meritat această funcție căderea Guvernului?

— După mine, asta înseamnă un singur lucru: că procesul de numire a procurorului general a fost politizat. Ar trebui să fie un proces mai mult tehnic și trebuie să fie realizat conform legii. Dar atunci când noi schimbăm legea, formăm diferite comisii, după mine, asta e deja implicarea politicului în activitatea procuraturii. Asta nu înseamnă că politicienii trebuie să stea deoparte, dar ei trebuie să stabilească niște reguli de joc. Ceea ce am avut în timpul Guvernului precedent a fost o implicare directă în activitatea sistemului procuraturii. S-a schimbat legislația, nu știu de unde au luat funcția de procuror general interimar, iar pe parcursul a jumătate de an procuratura a rămas în haos….

Dvs. sunteți, totuși, procuror general, în urma acestor modificări ale legislației.

— Eu am participat la concursul care atunci era în vigoare. Dacă ar fi fost alte reguli, posibil că și atunci participam.

Dar cât de sigur vă simțiți în această funcție, ținând cont de faptul că nu beneficiați de atât de multe garanții ca predecesorul dvs.? Conform noii legi, acum e mult mai ușor să dai afară procurorul general decât era anterior.

— Pentru mine este important că am susținere din partea procurorilor și fac lucruri corecte. Eu sunt destul de sigur.

Dar sunteți conștient de faptul că, dacă nu veți face pe plac unor politicieni, ei ar putea să vă demită mult mai ușor decât au fost dați afară alți procurori generali, dl Harunjen, bunăoară.

— Eu voi activa în procuratură atâta timp cât voi face lucruri corecte. Iar eu sunt sigur că atât eu, cât și echipa mea nu vom face greșeli sau încălcări grave de legislație.

Dl Filat anterior a spus că a fost audiat de procuratură în dosarul privind vânzarea funcției de procuror general cu 2 milioane de euro, înainte de numirea în funcție a dlui Zubco. Există un asemenea dosar?

— Nu există asemenea dosar. Era vorba de materiale care au fost examinate în cadrul unui proces penal. În rezultatul examinării, a fost adoptată o decizie de refuz privind începerea urmăririi penale. În cadrul acestuia proces penal a fost audiat și dl Filat.

Să înțeleg că nu s-au găsit probe?

— Nu.

Dl Zubco a fost audiat?

— Da, a fost audiat. Eu nu știu ce a spus la audieri. Este un procuror care a instrumentat cazul. Nu s-au găsit probe privind vânzarea funcției de procuror general.

Ce mesaj are Alexandr Stoianoglo pentru politicieni, atât pentru cei de la guvernare, cât și pentru cei din opoziție?

— Activitatea Procuraturii va fi ghidată doar de lege și de spiritul dreptului. Cea mai mare problemă de până acum a Procuraturii a fost admiterea și acceptarea implicării politicului în activitatea administrativă și procesuală a Procuraturii. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Nu voi admite amestec, nici nu încercați. Cariera procurorilor va fi decisă doar pe bază de meritocrație și conform procedurilor legale, la CSP și PG, dar nu în birourile șefilor de partide politice sau alte centre de interese. Deciziile procesuale pe marginea dosarelor penale vor fi luate de procurori în birouri de serviciu, dar nu în altă parte și vor reieși din probele administrate, analizate obiectiv, conform criteriilor legale.

Reținerea și arestul preventiv vor fi cu adevărat măsuri de excepție. Regula este că persoana trebuie să fie liberă și prezumat nevinovată. Sunt deschis pentru comunicare și colaborare, pe principii legale, cu toate forțele politice ale statului, fie de la guvernare, fie din opoziție. Voi organiza ca toate informațiile și sesizările despre infracțiuni, indiferent de către cine sunt comise, să fie examinate conform procedurilor legale, fără discriminare. Accept și salut critica, în cazul în care e obiectivă și constructivă. Fiți oameni serioși și stataliști, demnitari adevărați!

Procuratura este o componentă vitală a statului și, la moment, se confruntă cu probleme serioase de funcționalitate, de altfel, ca și majoritatea entităților publice. Rezolvarea problemelor nu ține de o zi sau o lună. Ele s-au creat cu anii și tot politicul le-a determinat. Acum ne poate salva doar o susținere constructivă și legală a politicului și doar cu condiția că în relația cu Procuratura politicul vine cu alte abordări și se dezice de pretențiile de altădată de a controla procesele de bază din justiție, în special pe cele din Procuratură și ne lasă să lucrăm, să ne dezvoltăm și să ne autoadministrăm conform unor reguli unanim recunoscute și acceptate la nivel mondial. Instrumentele de colaborare și control reciproc ale puterilor în stat trebuie să fie legale și constituționale. Procuratura este gata să încheie un Pact al puterilor în stat, în care să fie reglementate relațiile dintre puteri şi, în acest sens, noi avem deja și un proiect al unui astfel de act juridic.

Pe care să-l prezentați Guvernului, Parlamentului?

— Da, inclusiv sistemului judecătoresc și președinției.

Credeți că vor accepta?

— La prima etapă, trebuie să discutăm.

Vă mulțumim.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Analiști politici despre declarațiile șefului spionajului extern rus: Un mesaj ciudat, se încearcă neutralizarea fundalului mediatic pentru candidatul Dodon după investigațiile recente

Serghei Narishkin, șeful Serviciului de Spionaj Extern al Rusiei a ieșit cu un mesaj dur în adresa SUA care, în opinia sa, ar interveni grosolan în treburile interne ale țărilor prietene ale Rusiei, iar în Mold…
Analiști politici despre declarațiile șefului spionajului extern rus: Un mesaj ciudat, se încearcă neutralizarea fundalului mediatic pentru candidatul Dodon după investigațiile recente

Citiți joi în ZdG: Promisiunile și realizările lui Igor Dodon, situația în care s-a pomenit un șef de la SPPS, primarul unui sat din Cantemir și alte subiecte

În ediția de joi a Ziarului de Gardă, în prag de alegeri prezidențiale, citiți un articol despre promisiunile și realizările lui Igor Dodon în cei patru ani de mandat. În campania electorală din 2016, Igor Dodo…
Citiți joi în ZdG: Promisiunile și realizările lui Igor Dodon, situația în care s-a pomenit un șef de la SPPS, primarul unui sat din Cantemir și alte subiecte

Moment istoric pentru Vatican. Papa de la Roma despre parteneriatele civile pentru persoanele de același sex: „Sunt copiii Domnului și au dreptul la familie”

Declarație revoluționară pentru Biserica Catolică din partea Papei Francisc. Suveranul pontif a anunțat că susține parteneriatul civil între persoanele de același sex, în opoziție cu poziția oficială a Vaticanu…
Moment istoric pentru Vatican. Papa de la Roma despre parteneriatele civile pentru persoanele de același sex: „Sunt copiii Domnului și au dreptul la familie”

Vânzări de bunuri de stat pe timp de pandemie. Peste 300 de milioane de lei obținuți pentru 2 terenuri ale Armatei și 2 întreprinderi de stat

Agenția Proprietăți Publice a Guvernului anunță vânzări record de peste 300 de milioane a unor bunuri de stat. Este vorba despre 2 terenuri care au aparținut cândva armatei, situate pe strada Vasile Lupu, dar ș…
Vânzări de bunuri de stat pe timp de pandemie. Peste 300 de milioane de lei obținuți pentru 2 terenuri ale Armatei și 2 întreprinderi de stat

DOC/ Motivarea scoaterii de sub urmărire penală a unui judecător din dosarul „Laundromat”. „Nu există o confirmare juridică a faptului că ordonanța judecătorească este contrară legii”

Procuratura Anticorupție a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe judecătorii anchetați pentru complicitate la spălarea de bani în dosarul „Laundromat”. Ordonanțe în privința acestora au fost emise încă în…
DOC/ Motivarea scoaterii de sub urmărire penală a unui judecător din dosarul „Laundromat”. „Nu există o confirmare juridică a faptului că ordonanța judecătorească este contrară legii”

LIVE/ 833 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova

Alte 833 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi, 21 octombrie, în Republica Moldova. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 68 791 cazuri. Total teste efectuate –…
LIVE/ 833 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova