Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Promisiuni electorale vs atribuțiile…

VIDEO Promisiuni electorale vs atribuțiile șefului statului

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidații pentru funcția de Președinte al R. Moldova se întrec în promisiuni. Unii promit salarii și pensii mai mari, farmacii și magazine sociale, amenajarea parcurilor și alte lucruri care, oficial, nu țin de atribuțiile Președintelui pentru a le rezolva. În continuare, vă propunem să aflați care sunt atribuțiile Președintelui, conform Constituției R. Moldova, totodată, vă prezentăm concluziile experților care au analizat programele electorale ale candidaților la prezidențiale, pentru a putea vota corect și informat. Dar mai întâi de toate, vă invităm să aflați ce așteptări au de la viitorul Președinte unii cetățeni ai R. Moldova din țară, dar și de peste hotare.

Ce așteptări au cetățenii R. Moldova de la viitorul Președinte?

I-am întrebat pe mai mulți locuitori ai capitalei ce așteptări au de la viitorul Președinte. Printre răspunsurile celor intervievați se regăsesc doleanțe precum: „să fie capabil, competent să conducă țara, să nu fie corupt, să se străduie pentru popor, să fie patriot”, „salariile și pensiile să fie mai mari, pentru ca oamenii să poată trăi decent”, „să fie un Președinte pentru oameni, nu pentru sistem”, „să știe să reprezinte statul în afara hotarelor țării”, „să asigure un stat de drept”. Unii oameni susțin că în primul rând trebuie să fie soluționată problema corupției – cauza sărăciei și nevoilor din țară, alții ne-au spus că își doresc ca Președintele să asigure independența țării și ca alte state să nu se implice în politica internă a R. Moldova.

Aceeași întrebare le-am pus-o mai multor reprezentanți ai diasporei, iată câteva dintre răspunsurile lor:

Doina Pînzari, reprezentantă a diasporei din Belgia

„Aflându-mă în diasporă, lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult este ca viitorul Președinte, pe lângă funcțiile pe care le are de exercitat atunci când se află în țară, să ne poată reprezenta statul în afară într-o manieră demnă și profesionistă. Când spun acest lucru, mă refer la marile capitale europene, la instituțiile europene, în care nu am văzut demult un Președinte al R. Moldova care sa pășească falnic, să fie invitat la discuții, să i se facă promisiuni. De aceea, mi-aș dori foarte mult ca viitorul șef de stat să poate umple acest gol, care e de ceva timp. Și poate cel mai important lucru – să fie un om bun, care să vrea să muncească în beneficiul țării sale” – Doina Pînzari, reprezentantă a diasporei din Belgia.

Inna Guleac, reprezentantă a diasporei din Marea Britanie

„Eu aș vrea ca viitorul Președinte să fie o persoană inteligentă, competentă, să cunoască câteva limbi străine, ca să ne reprezinte țara cu demnitate peste hotarele ei, să fie capabil să își construiască o echipă puternică, profesionistă și cu experiență. Mai ales, în contextul pandemiei, aș vrea ca Președintele și echipa sa să știe cum să gestioneze eficient situațiile de criză. Eu cred că Președintele trebuie să cunoască foarte bine drepturile omului, pentru ca mai apoi să contribuie la protejarea acestora. Îmi doresc să văd un Președinte onest, care ne-ar spune clar ce își propune să facă, cu ce resurse, iar mai apoi, și-ar respecta promisiunile. Și în sfârșit, mi-ar plăcea ca noul Președinte să aibă curajul să ia decizii nepopulare, dar care ar avea un impact pozitiv și de lungă durată asupra țării și cetățenilor ei” – Inna Guleac, reprezentantă a diasporei din Marea Britanie.

Care dintre promisiunile electorale nu fac parte din atribuțiile constituționale ale Președintelui?

În timpul campaniilor electorale, candidații se întrec în promisiuni. Același lucru se întâmplă și acum, înaintea alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Unele promisiuni, însă, cât de frumos nu ar suna, nu pot deveni realitate din simplul motiv că nu țin de atribuțiile unui șef de stat. Care dintre promisiunile electorale NU intră în „fișa de post” a viitorului Președinte al R. Moldova, ne-a explicat directoarea adjunctă a Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Elena Prohnițchi.

„R. Moldova este un stat parlamentar, ceea ce presupune că Guvernul este responsabil de elaborarea politicilor publice, iar Parlamentul – de promovarea acestora. Președintele deține mai mult o funcție de promotor al valorilor, fiind cel care vine cu o viziune privind dezvoltarea țării în următorii ani. Dacă analizăm, însă, programele electorale ale candidaților la funcția de Președinte din acest scrutin, observăm că majoritatea promisiunilor electorale, cu care aceștia vin în fața electoratului, țin mai mult de atribuțiile unui stat cu regim prezidențial, nu parlamentar, așa cum este în R. Moldova”, susține Elena Prohnițchi.

În mare parte, promisiunile candidaților la prezidențiale, depășesc cu mult atribuțiile constituționale ale Președintelui. Printre promisiunile pe care, probabil, le-ați auzit în această campanie, dar care NU țin de competența viitorului Președinte se numără:

  1. Dezvoltarea infrastructurii locale
  2. Construcția unor zone de agrement
  3. Îmbunătățirea iluminatului stradal
  4. Construcția de apeducte, canalizări
  5. Creșterea pensiilor sau a salariilor
  6. Îmbunătățirea condițiilor în sistemul spitalicesc
  7. Îmbunătățirea condițiilor în domeniul agriculturii

Obiectivele enumerate la punctele 1-4, spre exemplu, țin de competența primăriilor, a consiliilor raionale, iar creșterea pensiilor și a salariilor, îmbunătățirea condițiilor în spitale, dezvoltarea agriculturii – țin de competența Guvernului și a Parlamentului, instituțiile care elaborează și implementează politicile în R. Moldova.

Este adevărat că Președintele poate veni cu inițiative legislative privind anumite probleme, însă, pentru a le promova, este nevoie de susținerea și o cooperare strânsă cu Guvernul și Parlamentul sau de existența unei majorități parlamentare favorabilă Președintelui, ceea ce în condițiile actuale, este puțin probabil

Elena Prohnițchi, directoare adjunctă a Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”

Potrivit Elenei Prohnițchi, deși programele electorale ar trebui să fie principalul instrument cu care candidații ar urma să convingă electoratul să-i voteze, în R. Moldova lucrurile stau puțin altfel – se observă mai mult o confruntare între personalități, decât între ideile și programele acestora.

Majorări de pensii și salarii, dar din ce bani?

Cu o analiză a componentelor socio-economice ale programelor electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, vin și experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, realizată în colaborare cu Fundația Friedrich Ebert. Și în acest caz concluzia experților este că, promisiunile candidaților, în mare parte, tind să depășească atribuțiile Președintelui stabilite de Constituție. În cazul promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice – majoritatea nu sunt realizabile din punct de vedere financiar. „De cele mai multe ori candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute. Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 miliarde de lei pentru mandatul de 4 ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp; Maia Sandu vine cu un program de circa 50-55 miliarde de lei sau circa 5% din PIB; iar doar promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5000 de lei necesită o finanțare de circa 25 miliarde de lei pe an sau 100 miliarde de lei pentru întreg mandatul de 4 ani”, se arată în analiza experților „Expert-Grup”, Adrian Lupușor și Stas Madan.

În continuare, vă prezentăm punctele cheie ale concluziile experților privind programul electoral pentru fiecare candidat în parte, în ordinea în care aceștia apar în buletinul de vot:

Renato Usatîi:

  • promisiuni focusate pe lupta anticorupție;
  • unele acțiuni promise nu par realizabile din cauza depășirii atribuțiilor prezidențiale;
  • lipsesc detaliile privind sursele de finanțare și instrumentele concrete de realizare;
  • trezește îngrijorări înclinația lui Renato Usatîi spre modelul de stat prezidențial autoritar, fapt relevat de unele promisiuni care vizează lupta cu corupția și referințele la modelul Singapore pentru promovarea reformelor, care nu corespund Constituției R.Moldova și alimentează riscuri majore pentru funcționarea economiei și democrației.

Andrei Năstase:

  • multe din angajamente nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale;
  • obiectivul de stabilire, în Constituție, a venitului minim peste pragul sărăciei, inclusiv pensia minimă de 2500 de lei, este mai degrabă populist și nesustenabil reieșind din cadrul de resurse existent;
  • deși multe din promisiunile electorale ale liderului Platformei DA nu sunt exprimate prin cifre concrete, se oferă o detaliere amplă despre cum ar urma să fie implementate, cuprinzând toate domeniile-cheie;
  • suma promisiunilor depășește cu mult sursele de finanțare adiționale de 20 miliarde de lei pentru următorii 4 ani, pe care candidatul este convins că le poate genera la buget.

Tudor Deliu:

  • este singurul candidat promisiunile căruia nu depășesc mandatul constituțional de Președinte de stat;
  • majoritatea promisiunilor, însă, sunt formulate în mod vag, general și includ obligațiuni de bază pe care trebuie să le urmeze un Președinte.

Igor Dodon:

  • promisiuni specifice unui stat prezidențial paternalist, unde practic toate sferele de activitate din țară depind de Președinte, ceea ce nu corespunde Constituției în vigoare;
  • programul nu este fezabil din punct de vedere financiar: costul total al promisiunilor electorale se ridică la circa 120 miliarde de lei (circa 30 miliarde pe an), fără a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care constituie circa 10-11% din PIB și peste o treime din bugetul public național;
  • lipsesc mențiuni privind implementarea Acordului de Asociere în pofida dependenței majore a R. Moldova de piața UE;
  • lipsesc promisiuni privind investigarea „furtului miliardului” care, spre deosebire de programul electoral din 2016, a dispărut din programul din anul curent (deși problema a rămas actuală);
  • problema corupției, problema mediului înconjurător și schimbărilor climatice sunt tratate superficial;
  • lipsește o viziune clară în domeniul dezvoltării sectorului agricol.

Violeta Ivanov:

  • programul electoral este totalmente în afara atribuțiilor unui Președinte;
  • este lipsit de fezabilitate;
  • multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste;
  • nu menționează absolut nimic despre domeniile de bază de care este responsabil Președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării.

Maia Sandu:

  • multe dintre promisiunile Maiei Sandu depășesc cadrul de posibilități oferite de Constituție unui Președinte;
  • totodată, programul oferă și multiple soluții care rezultă direct din atribuțiile șefului statului;
  • multe dintre măsurile propuse sunt cuantificate prin cifre și permit estimarea unui impact bugetar. Respectiv, costul programului evaluat la 50-55 miliarde de lei (5-5,5% din PIB) pentru un mandat de patru ani rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe;
  • în mare parte, promisiunile electorale din programul prezidențial al Maiei Sandu sunt ancorate la problemele și provocările cu care se confruntă țara la moment.

Octavian Țîcu:

  • angajamentele electorale se pliază mai mult sau mai puțin pe atribuțiile funcției șefului statului prevăzute în Constituție;
  • scoaterea țării din izolare internațională;
  • proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România;
  • nu sunt prezentate estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează să-și transpună în realitate agenda electorală;
  • lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și provocări prin care trece R. Moldova.

Dorin Chirtoacă:

  • adept al unionismului și respectiv al integrării europene prin Unire, candidatul vine cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut în domeniile sănătății, educației, agriculturii, protecției mediului, infrastructurii și energiei.
  • promisiunile prezentate nu țin de statutul funcției de Președinte;
  • programul electoral prezintă niște enumerări ale realităților din statul vecin România și, evident, nu sunt realizabile atât timp cât pornesc de la o premisă inexistentă la moment.

Care sunt atribuțiile Președintelui R. Moldova, conform Constituției?

1. Convocarea Parlamentului – convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri.

2. Dreptul la inițiativă legislativă – are dreptul la inițiativă legislativă.

3. Mesaje Parlamentului – poate lua parte la lucrările Parlamentului. Președintele R. Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale națiunii.

4. Promulgarea legilor:

−  promulgă legile și este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului.

− în cazul în care Parlamentul își menține hotărîrea adoptată anterior, Președintele promulgă legea.

5. Dizolvarea Parlamentului:

− în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni (după consultarea fracțiunilor parlamentare);

− dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură;

− Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui R. Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

6. Învestirea Guvernului:

− după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, șeful statului numește Guvernul.

− în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

7. În domeniul politicii externe:

− poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele R. Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;

− la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai R, Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

− primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în R. Moldova.

8. În domeniul apărării:

− este comandantul suprem al forțelor armate.

− poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală.

9. Numirea judecătorilor:

− numirea judecătorilor și conducătorilor instanțelor la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

− numirea și demiterea Procurorului General la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

10. Alte atribuții:

− conferă decorații și titluri de onoare, acordă grade militare supreme prevăzute de lege;

− soluționează problemele cetățeniei R. Moldova și acordă azil  politic;

− numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

− acordă grațiere individuală;

− poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național;

− acordă ranguri diplomatice;

− conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari, în condițiile legii;

− suspendă actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale;

− exercită și alte atribuții stabilite prin lege.

„Este cunoscut faptul că alegătorii nu prea citesc programele electorale. Câteodată, însă, este foarte util să vezi ce conțin acestea, pentru că acestea reprezintă ofertele electorale ale candidaților și doar în baza lor, peste patru ani, atunci când veți alege Președintele, veți putea să-l trageți la socoteală și să-l întrebați, în ce măsură și-a realizat promisiunile electorale. Consultați, citiți programele electorale, trageți concluziile, iar la întâlnirile cu candidații electorali, nu ezitați să le puneți întrebări” – este îndemnul Elenei Prohnițchi, directoarea adjunctă a Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”.