„Lumea rusă”, adusă de Dodon, Vlah și Țîrdea în centrul Chișinăului de 9 mai. Reportaj ZdG
Și în acest an, pe 9 mai, mai multe partide pro-ruse s-au unit într-un așa-numit marș al Victoriei. Drapelul roșu cu secera și ciocanul, panglica Sf. Gheorghe și cântecul „Katiușa”, toate simboluri ale lumii ruse, au fost etalate cu mândrie de liderii manifestației și simpatizanții lor în centrul capitalei.
9 mai 2025, ora 09:30. Câteva sute de oameni, mobilizați de Blocul „Victorie” (coordonat de la Moscova de Ilan Șor), de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, condus de Igor Dodon, de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, condus de Vladimir Voronin, de Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, de Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună și de Partidul „Viitorul Moldovei”, condus de Vasile Tarlev, așteptau în parcul Catedralei și cel al lui Ștefan cel Mare, cuminți, sub umbrele, începerea așa-numitului marș al Victoriei.
Așteptând să se înceapă marșul, mai mulți manifestanți au început să interpreteze cântecul „Katiușa” din repertoriul militar sovietic.
Un grup de tineri îmbrăcați în uniforme asemănătoare celor ale soldaților sovietici etala drapelul roșu cu secera și ciocanul, aceștia nefiind siguri însă de semnificația acestuia.
ZdG: Ce semnifică acest drapel?
Manifestant: Aaaa… ce să spun? Este steagul Uniunii Sovietice.
30 de minute mai târziu, liderii formațiunilor participante la eveniment s-au poziționat în fruntea coloanei de manifestanți și au început să mărșăluiască pe fundalul unor melodii interpretate de fanfară și a unor lozinci strigate la microfon de membrii blocului „Victorie”.
Deputați, cu panglica Sf. Gheorghe la piept
Deși panglica negru-oranj a fost interzisă prin lege încă în 2022, mai mulți politicieni au purtat-o în mod ostentativ, printre ei și deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Diana Caraman și Vlad Bătrâncea, aflați în fruntea coloanei care mărșăluia.
ZdG: Doamnă Caraman, dumneavoastră purtați panglica Sf. Gheorghe, dar ea este interzisă.
D. Caraman: Da, cu mare onoare și drag, da, o port.
ZdG: Dar legea interzice purtarea ei dacă nu însoțește o medalie.
D. Caraman: Curtea Constituțională e mai presus decât legea și a decis că noi putem s-o purtăm dacă spunem că e în cinstea celor care au luptat, dar nu în susținerea războiului. Eu o port în gloria victoriei bunicilor mei.
Și liderul Socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, și-a pus la piept panglica negru-oranj. Întrebat dacă nu îi este frică de amendă, Dodon a menționat că „am purtat în fiecare an, port și în acest an lenta. Anterior, am fost amendat, am mers în judecată și am câștigat.”
Și membrii blocului „Victorie”, controlat de Șor, și-au pus la piept panglica interzisă prin lege.
P. Verejanu: Dacă interzici purtarea panglicii Sf. Gheorghe, dar plasezi steagurile curcubeului pe instituții, iată asta este o mizerie.
ZdG: Vedeți că Victoria Șapa, colega dumneavoastră, poartă panglica Sf. Gheorghe, atunci de ce sunteți indignat că este interzisă?
P. Verejanu: Da, și eu o port (arătând cu mâna spre panglica care era ascunsă sub geacă).
Celebrează pacea din 1945, dar nu condamnă războiul început în 2022
Unii celebrează pacea obținută în 1945, însă nu menționează nimic despre faptul că acea pace a fost întreruptă de războiul pe care Federația Rusă l-a declanșat la hotarul țării noastre, în Ucraina.
Președinta Partidului „Inima Moldovei” a menționat că „astăzi nu vorbim despre altă situație”, referindu-se la războiul din Ucraina, „astăzi este 9 mai”.
ZdG: Bună ziua, doamnă Vlah. Ce sărbătoriți astăzi?
I. Vlah: Ziua Victoriei.
ZdG: Care victorie?
I. Vlah: Ziua Victoriei, a Victoriei. A poporului nostru.
ZdG: Care popor?
I. Vlah: Și moldovenesc, și sovietic.
ZdG: Păi, noi, oamenii din actuala R. Moldova, am avut de suferit: foamete, deportări.
I. Vlah: Felicitări!
ZdG: Pentru asta?
I. Vlah: Vă doresc sănătate, pace în țara noastră.
ZdG: Spuneți despre pace, dar alături de noi este un război dus de Federația noastră împotriva Ucrainei.
I. Vlah: Astăzi nu vorbim despre altă situație, astăzi e 9 mai.
ZdG: Ați spus despre pace, dar nu este pace.
I. Vlah: Astăzi este Ziua Victoriei, felicitări!
Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a menționat că sărbătorește „ziua Biruinței asupra fascismului”, dar nu și Ziua Europei, chiar dacă partidul pe care îl conduce are inclusă în statut orientarea pro-europeană.
„Fără 9 mai 1945, nu exista 9 mai 1950, nu exista Europa unită. Eu cred că noi trebuie să comemorăm eroii, datorită cărora trăim în pace, aici, acasă. Datorită lor, Europa a ajuns una prosperă. Eu sărbătoresc ziua Biruinței asupra fascismului”, a declarat Furtună, fără însă a spune dacă este și împotriva războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Chiril Șevțov, unul dintre membrii blocului „Victorie”, instruit în Federația Rusă pentru a organiza destabilizări în R. Moldova, a refuzat să ne spună dacă Federația Rusă duce un război împotriva Ucrainei.
C. Șevțov: Pentru cine a luptat străbunicul meu?
ZdG: Eu nu știu pentru cine a luptat străbunicul dumneavoastră.
C. Șevțov: Străbunicul meu a luptat pentru ca să avem astăzi pace și cer senin.
ZdG: Noi avem pace sau Rusia duce un război împotriva Ucrainei?
C. Șevțov: Da, avem pace.
Simbolurile războiului, interzise prin lege
În 2022, simbolurile asociate războiului au fost interzise în R. Moldova. Printre simbolurile interzise atunci, s-a numărat și panglica bicoloră.
Un an mai târziu, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat decizia la Curtea Constituțională, argumentele fiind admise parțial.
În 2023, magistrații au confirmat că interdicția nu încalcă drepturile constituționale, dar au precizat că pentru aplicarea sancțiunilor, trebuie să se constate că aceste simboluri au fost utilizate „în scopul glorificării agresiunii militare”.
În acest an, 53 de persoane riscă sancțiuni contravenționale pentru purtarea panglicii Sfântul Gheorghe sau a altor însemne asociate războiului în cadrul evenimentelor din 9 mai. Acestea urmează să fie identificate, citate la poliție și amendate, a declarat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco.
La răscrucea zilei de 9 mai: între comemorarea victimelor și „sărbătoare” după șablonul Rusiei
Într-un comentariu pentru ZdG, Ludmila Tihonov, doctor în istorie și conferențiară universitară, a explicat cum se întâmplă că o parte din societate „sărbătorește Ziua Victoriei” în „Războiul pentru Apărarea Patriei”, iar altă parte „comemorează victimele celui de-al Doilea Război Mondial de „Ziua Europei”.
„«Ziua Victoriei» și «Războiul de Apărare a Patriei» fac parte din terminologia istoriografiei sovietice și sunt componente indispensabile ale ideologiei și propagandei sovietice comuniste, iar astăzi, ale propagandei ruse. Pentru noi, românii de la est de Prut, această zi ar trebui să aibă o altă semnificație: în realitate, armata sovietică ne-a ocupat, nu eliberat. Cred că în această zi suntem în drept să-i comemorăm pe toți cei care au luptat în acest război sângeros, or, soldatul, indiferent în ce tabără a luptat, a fost o jertfă a regimurilor politice. Majoritatea lor nu au mers de bună voie pe front, ci au fost forțați de autorități să ia arma în mâini. Am convingerea că această zi trebuie să fie una de comemorare și, în niciun caz, o zi a victoriei. Cu atât mai mult, cu cât pentru noi tragedia este dublă: conaționalii noștri au fost înrolați în armata sovietică și în cea română, aflându-se adesea pe poziții militare diametral opuse, frate trăgând în frate, tată în fiu etc. Noi, în rezultatul acestei «victorii», am fost rupți de la patria-mamă România, ne-am ales cu un regim de ocupație, cu foamete organizată, cu deportări, cu închiderea bisericilor și mănăstirilor, ne-a fost schilodită limba, falsificată istoria. Folosirea simbolisticii comuniste, drapelelor unui stat străin, ale Rusiei cu precădere, este trădare de patrie”, a precizat doctorul în istorie.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
