FOTO Președinta R. Moldova, Maia Sandu și procurora-șefă europeană, Laura Codruța Kövesi, incluse în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa

Publicația Politico a dezvăluit lista POLITICO 28 Promoția 2022 a celor mai influente persoane din Europa – o listă a persoanelor de acțiune, a idealiștilor și a celor disruptivi care vor transforma fața Europei în anul următor. În selecția de 28 de persoane din 28 de țări se află și procurora-șefă europeană Laura Codruța Kövesi și președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Kövesi face parte din topul persoanelor de acțiune, iar Sandu se află pe lista liderilor idealiști.

Politicianul italian tehnocrat Mario Draghi este cotat drept „cea mai puternică persoană din Europa (the most powerful person in Europe), topul fiind apoi divizat în 3 categorii de persoanlități: 1. făcătorii/împlinitorii; 2. visătorii;  3. perturbatorii/controversații.

În rândul persoanelor de acțiune, topul este dominat de noul cancelar german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron, iar pe locul al 6-lea se află și Laura Codruța Kövesi.

Laura Codruța Kovesi, a fost poziționată pe locul 6, la prima categorie: „cei car fac/împlinesc”, după succesorul Angelei Mergel, noul Cancelar al Germaniei Olaf Scholz, după președintele Franței, Emmanuel Macron, după șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, după prim-vicepreședintele Comisiei Europen, Frans Timmermans și după Cancelarul Trezoreriei Marii Britanii, Rishi Sunak.

Laura Codruța Kovesi este supranumită „brațul lung al legii”, publicația Politico argumentând că aceasta va avea un rol deosbit de important tocmai acum, când statele membre încep să primească în numerar miliardele de euro, conform programelor de redresare și reziliență aprobate de Comisia Europenă.

„Laura Codruța Kovesi are misiunea de a curăța Europa. În calitate de prim procuror-șef al Uniunii Europene, ea are mandatul de a elimina frauda care implică fonduri UE și crima organizată, o premieră pentru blocul comunitar, exact când acesta începe să transfere miliarde de euro”, scrie Politico.

Statutul actual al Laurei Codruta Kovesi îi conferă o mare putere, chiar dacă ea încă se bazează pe colaborarea cu instanțele naționale pentru a desfășura procese reale.

„În condițiile în care statul de drept se ridică în fruntea agendei UE, toți ochii sunt asupra modului în care Laura Codruța Kovesi folosește acest birou, despre care se spune că este: unul dintre cele mai importante locuri de muncă din UE. Kovesi este deja un nume important în România natală (ea și-a câștigat un loc într-un top POLITICO28 anterior pentru munca depusă în acuzarea politicienilor corupți, din calitatea de șef al Direcției Naționale Anticorupție din România). Și la actualul ei loc de muncă, a început rapid să își facă treaba. În primele patru luni ale mandatului ei, care a început în această vară, echipa Parchetului European (EPPO) s-a ocupat de peste 2.000 de cazuri de infracțiuni și de 350 de investigații ce au vizat uriașa sumă de 4,6 miliarde de euro, din cheltuielile bugetare ale UE. „Nu există o țară complet curată. Avem criminali în Europa de Est și de Vest. Avem crima organizată peste tot în Europa. Rolul meu este să mă asigur că legea este egală pentru toată lumea”, a declarat Kovesi pentru Politico, scrie G4media.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, inclusă și ea în topul POLITICO 28

La Categoria, „Visătorii”, Maia Sandu figurează și ea pe un loc 6, după primarul Parisului, Anne Hidalgo, după președintele Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, după ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Gabrielius Landsbergis (fost membru al Parlamentului European), după Consilierul principal pentru reziliență și durabilitate al orașul Atena, Elena Myrivili și după polticianul conservator din Ungaria, Péter Márki-Zay, contracandidatul actualului premier Viktor Orban.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este descrisă ca fiind acel politician care evoluează făcând „echilibristică”. Ea este considerată „cel mai sincer politician reformist al țării”, de când Moldova s-a despărțit de Rusia.

„În calitate de președinte al Moldovei, provocarea Maiei Sandu este aceea de a echilibra Estul și Vestul, în timp ce navighează  cea mai săracă țară a Europei, în apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece.  Cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt infracțiunilor și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și redresând economia”.

Maia Sandu a câștigat pentru prima dată funcția de președinte în 2020, dar Partidul ei Partidul Acțiune și Solidaritate a asigurat o alunecare de teren la alegerile parlamentare de la începutul acestui an, dând echipei sale controlul asupra pârghiilor critice ale puterii executive. Lucrurile au început de atunci să se miște mai repede. Au fost numiți noi procurori șefi și au fost declanșate anchete cu privire la cele anterioare, în timp ce mulți dintre elita ex-oligarhică a țării au fugit.

Maia Sandu – un fost oficial al Băncii Mondiale, în vârstă de 49 de ani, cu studii la Harvard, care se pare că se bucură de o relație caldă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – este pro-UE. Cu toate acestea, ea a avut grijă să mențină Moscova pe poziție, nedorind aderarea la NATO și promovând aderarea la UE ca o aspirație pe termen lung în loc de o prioritate politică. În loc să declanșeze un cutremur geopolitic, ea spune că visul ei este „a construi Europa acasă”.

Acest act de frânghie este deosebit de important pentru securitatea energetică a micuței țări, Moldova încheie simultan un nou acord de furnizare de gaze cu Rusia, în timp ce aprovizionează alternative prin Ucraina, plătite cu granturi UE. Ceea ce s-a chinuit până acum Sandu să abordeze este o problemă mult mai greu de echilibrat: disputa asupra Transnistriei, o republică separatistă susținută de trupele ruse. Deși a cerut trupele să plece, încă nu există nicio perspectivă de a rezolva unul dintre conflictele înghețate ale Europei, scrie Politico.