Cum sunt alese organele de conducere ale Parlamentului și cum sunt constituite fracțiunile parlamentare. Vicepreședintele PAS spune cum vor fi partajate funcțiile în Legislativ

Parlamentul de Legislatura a XI-a a fost constituit luni, 26 iulie, iar în trei zile urmează să fie alese organele de conducere și constituite fracțiunile parlamentare, dar și componența comisiilor, 11 la număr, pentru ca mai apoi să poată fi inițiate discuțiile dintre parlamentari și președinta R. Moldova în vederea desemnării unui candidat la funcția de premier.

Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputatul Sergiu Litvinenco, a menționat luni seară în cadrul emisiunii Cutia neagră de la TV8, că noul Legislativ va avea doi vicepreședinți, cu doi mai puțin decât în legislatura anterioară, și că atât președintele cât și un vicepreședinte al Parlamentului vor fi din partea PAS, iar al doilea vicepreședinte va fi ales de pe listele Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), a doua cea mai mare formațiune din Parlament din punct de vedere numeric.

Tot el susține că șapte sau opt din cele 11 comisii parlamentare vor fi conduse la fel, de deputați PAS, celelalte revenindu-le opoziției.

„Vor fi mai puțini decât au fost până acum (nr. patru). Vor fi doi vicepreședinți. Din partea BECS va fi. Din partea Partidului „ȘOR” puțin probabil să fie cineva. Am discutat aceste lucruri. (…) Joi vom anunța toate deciziile în plenul Parlamentului și vom depune toate actele. (…) 7 sau 8 comisii vor fi conduse de PAS, 3 – 4 de opoziție. Nici nu confirm și nici nu infirm că Igor Grosu ar putea fi speakerul Parlamentului”, a declarat Sergiu Litvinenco.

Cum sunt alese organele de conducere? Ce spune legea

Conducerea Parlamentului

După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.

Comisia pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului

(1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:

a) recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului;
b) stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;
c) asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;
d) totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:
– nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;
– nu ilustrează intenţia votantului;
– au toate numele candidaţilor radiate;
– au adăugate alte nume;

e) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;
f) prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.

Membrii comisiei aleg preşedintele şi secretarul comisiei.

Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea este prezentă majoritatea membrilor ei. Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Hotărîrile şi procesele-verbale se semnează de preşedintele şi secretarul comisiei şi se ştampilează cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova.

 Alegerea Preşedintelui Parlamentului

Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.

Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi.

În caz de paritate de voturi se organizează alegeri noi, pentru care fracţiunile parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

 Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului

Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.

Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret, în condiţiile art.8 care se aplică în mod corespunzător.

Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Constituirea fracţiunilor parlamentare

În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi o singură fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi neafiliaţi.

Deputaţii aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, deputaţii independenţi şi deputaţii neafiliaţi se pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin.(1).

Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu.

În vederea promovării unor viziuni şi obiective comune, deputaţii independenţi şi/sau neafiliaţi care nu fac parte dintr-o fracţiune parlamentară pot constitui, în orice moment, grupuri parlamentare alcătuite din cel puţin 5 persoane. În sensul prezentului regulament, grupurile parlamentare vor dispune de aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi fracţiunile parlamentare.

Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.

Deputatul poate fi membru doar a unei fracţiuni.

Deputatul poate părăsi fracţiunea. Fracţiunea poate exclude din rîndurile sale unii membri.

Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, de regulă, după o perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la orice altă fracţiune.

Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi nominală a fracţiunilor.

Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în funcţie de componenţa numerică a fracţiunilor parlamentare.

Orice modificare intervenită în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa Parlamentului în şedinţă plenară.

Majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.

Opoziţie parlamentară este considerată fracţiunea sau fracţiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară şi care s-au declarat în opoziţie faţă de aceasta.

Formarea Biroului permanent al Parlamentului

Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.

Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în limitele numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la cunoştinţa Parlamentului.

Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.

Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Parlamentului sau a cel puţin 1/3 din membrii săi.

Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii parlamentare, care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câştigat clar alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și deține majoritatea absolută în noul Parlament al R. Moldova. PAS deține 63 de mandate, Blocul Electoral al comuniștilor și socialiștilor – 32 și Partidului Șor – 6 mandate.

La 10 zile după alegeri, joi, 23 iulie, Curtea Constituțională (CC) a confirmat legalitatea rezultatelor alegerilor parlamentare din 11 iulie și a validat mandatele celor 101 deputați aleși. După trei zile de la validare, la 26 iulie, a avut loc ședința de constituire a noului Parlament ales.