Averea și evoluțiile lui Igor Dodon: de la venirea sa în funcții publice până la abandonarea mandatului de parlamentar – Ziarul de Gardă
  • Averea și evoluțiile lui Igor Dodon: de la venirea sa în funcții publice până la abandonarea mandatului de parlamentar

    Averea și evoluțiile lui Igor Dodon: de la venirea sa în funcții publice până la abandonarea mandatului de parlamentar
    Foto: Colaj ZdG
    de
    21 octombrie 2021 | 09:30

    Liderul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Igor Dodon, a renunțat la mandatul de deputat în Parlamentul de la Chișinău. Luni, 18 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă, acesta a declarat că rolul său ca lider de opoziție e cu totul altul în noile circumstanțe și că poate fi „mai eficient și de ajutor cetățenilor și agenților economici” în afara Parlamentului. Astfel, Igor Dodon, care, în ultimii 20 de ani a deținut exclusiv funcții publice, susține că nu se retrage din spațiul public, ci de acum încolo va exercita funcția de președinte al „Uniunii moldo-ruse a antreprenorilor”, firmă, care, potrivit acestuia, a fost înregistrată la Chișinău în luna iunie curent.

    „Am luat decizia să refuz mandatul de deputat în Parlamentul de la Chișinău. Eu știu că unii acum se bucură sau se întristează. Eu, dacă sincer, nu văd sensul să fiu în acest Parlament. Eu consider că pot fi eficient în alte funcții (…). Am de gând să fiu mult mai activ în comunicarea cu cetățenii și să promovez mesajele Partidului Socialiștilor. Voi vizita mult mai des raioanele țării, voi avea o agendă populară la 100%. Lucrul de parlamentar eu îl schimb pe un lucru mai dinamic alături de popor, producătorii autohtoni și cu asta am de gând să mă ocup în următorii ani (…). Pentru a consolida mai eficient relațiile cu Federația Rusă, am acceptat invitația să conduc „Uniunea moldo-rusă a antreprenorilor”, fondatorul căreia din partea rusă este „Delovaya Rossiya”, cea mai mare asociație de afaceri din Federația Rusă care unește 7 mii de membri cu o cifra de afaceri de circa 40 de miliarde de dolari și cu peste 3 mln de angajați din diferite sectoare”, a declarat Dodon în cadrul conferinței de presă.

    Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de avere și pe venit depuse, de-a lungul anilor, de către liderul socialiștilor și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Igor Dodon și-a început activitatea de muncă în anul 2001, în calitate de preşedinte al Societății pe Acțiuni „Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei”, membru al Consiliului de directori. Până în 2005, a deținut funcțiile de președinte al Societății cu Răspundere Limitată „Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei”, membru al Comitetului de bursă, precum și de membru al Consiliului de experţi de pe lângă Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, însă a intrat în atenția opiniei publice în anii 2005-2006, când fusese numit viceministru al Economiei și Comerțului, după care, la scurt timp, ministru al Economiei în Guvernul Tarlev, funcţie pe care şi-a păstrat-o în Guvernul Greceanîi, până în 2009.

    Apartament cu două camere și un salariu lunar de peste 10 mii de lei

    Potrivit declarației sale pe venit depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) în anul 2009, pe când era ministru al Economiei și prim vicepremier în Guvernul Greceanîi, în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, a încasat 215 777,31 de lei de la locul de muncă, alți 36 468 lei din activitatea prin cumul (adică 10 510 lei pe lună) și 82 660 de lei din funcția de membru al Consiliului de directori al SA „Moldtelecom”. În acea perioadă, Dodon candida la funcția de parlamentar pe listele PCRM și declara un apartament cu două camere de 56 metri pătrați amplasat pe strada Calea Orheiului și două automobile – un autoturism Mazda 6 (2003) și un Nissan Hierro (2006). El nu declara că ar deține depozite bancare. 

    Pe 5 aprilie 2009, Igor Dodon a fost ales deputat în Parlamentul de la Chișinău pe lista Partidului Comuniștilor din R. Moldova. Conform informațiilor depuse la CEC, în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2009, a ridicat un salariu de 259 510 lei (peste 10 mii de lei pe lună) și 36 468 de lei din activitatea științifică. Dodon declara apartamentul de pe strada Calea Orheiului și un autoturism de model Toyota (anul 2003).

    Până în 2011, Dodon a activat în calitate de membru al Biroului Permanent al Parlamentului, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe din partea Partidului Comuniștilor. 

    Casa familiei Dodon din sectorul Buiucani, Chișinău

    În mai 2011, ZdG scria că Igor Dodon, care candida atunci la funcţia de primar al Chişinăului, era văzut de vecinii de pe str. A. Xenopol din sectorul Buiucani, aproape zilnic, intrând în curtea unei case cu trei niveluri, care era aproape gata pentru a fi dată în exploatare. Atunci, deşi mai mulți oameni anunţau că imobilul a fost construit de Compania „Reconscivil”, special pentru familia Dodon, politicianul nega că ar locui sau că ar intenţiona să treacă în acea casă. Igor Dodon zicea în acea perioadă că închiriază un apartament în centrul Chişinăului, în locuinţa sa de pe Calea Orheiului locuind „nişte fini” de-ai săi. Deputatul afirma că a „scos apartamentul la vânzare”, după care urma să vadă cum îşi va îmbunătăţi condiţiile de trai. Despre casa de la Buiucani, Dodon refuza să discute, dar nega că i-ar aparţine. „Nu comentez bârfele şi zvonurile (…). Vă referiţi la casa de la Buiucani? Acolo, în vecinătate, în blocurile cu multe etaje, locuieşte fratele şi nănaşul meu. Poate acolo, când vin în vizită la ei, m-au văzut vecinii?”, ne întreba Dodon. Peste doi ani, însă, acesta şi-a oficializat achiziţia, înregistrând-o la Oficiul Cadastral, deşi anterior spunea că nu are nicio legătură cu acel imobil. 

    În noiembrie 2011, Dodon a părăsit partidul şi fracţiunea parlamentară a PCRM şi a aderat la Partidul Socialiştilor, iar în decembrie 2011 a fost ales preşedinte al PSRM. 

    Igor Dodon ar fi oferit informații contradictorii despre casa de locuit în declarațiile de avere din 2013-2016. Astfel, în actul pe venit pentru 2013, acesta indica o casă de locuit de 162,1 metri pătrați pe care a dobândit-o în 2013. Tot în acel an, familia Dodon a făcut o achiziție în valoare de 122 669 de lei – autoturism de model Toyota RAV-4. Ulterior, în actul de avere și interese pentru anul 2016, Igor Dodon a indicat casa de locuit dobândită în 2013, doar că suprafața acesteia era de 422,80 metri pătrați. Oficialul indica că, în 2013, a obținut un salariu de 146 870,41 și indemnizații de 50 138 lei.

    În octombrie 2016, ZdG scria că Igor Dodon, pe atunci, candidatul Partidului Socialiştilor la fotoliul de şef al statului, achita mai mult de jumătate din veniturile lunare ale familiei pentru rambursarea unui credit de 1,47 de milioane de lei, contractat în 2013 de la Victoriabank, cu ajutorul căruia şi-a oficializat achiziţionarea unei case de lux în sectorul Buiucani al capitalei. Deşi nici el, nici soţia sa, nu deţineau firme, numele lui Dodon a fost implicat, discret, prin diverşi intermediari, inclusiv rude apropiate, în afaceri de milioane. Cumnata sa, de exemplu, a administrat un SRL care a câştigat în ultimii ani nu mai puţin de 50 de licitaţii publice în sumă de peste 1,5 milioane de lei, în timp ce cumetri, prieteni şi colegi de partid, aparent săraci, deţineau firme care dezvoltau afaceri prospere.

    Ascensiunea politică și vacanțele de lux ale familiei Dodon

    Pe 18 noiembrie 2016, Igor Dodon s-a retras din partid și de la conducerea formațiunii, după ce a câştigat alegerile pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2016, depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), acesta declara un salariu de 182 559,45 lei, precum și 68 515 lei din indemnizații. Familia Dodon declara un intravilan de 0,059 ari, a cărui valoare cadastrală ar constitui 451 987 lei. 

    În noiembrie 2016, ZdG scria despre interesele apropiaților lui Igor Dodon la baza de odihnă „Sadovo”. Proprietatea a fost cumpărată, în iulie 2015, de către o companie înregistrată în Marea Britanie cu doar o lună mai devreme, „Chester Business” LP. Mai exact, compania britanică a preluat „Baza de Odihnă Sadovo” SRL, care deținea întreaga proprietate, iar Mihail Porubin, un apropiat al fostului președinte al R. Moldova Igor Dodon, a fost instalat în funcția de administrator. 

    În ajunul alegerilor prezidențiale din 2016, lucrările de renovare a bazei de odihnă erau în plină desfășurare. ZdG a scris atunci că cel care le gestiona era Ghenadie Merineanu, cumnatul lui Dodon. Între timp, renovarea bazei de odihnă a fost finalizată, iar oamenii din sat spuneau că Dodon își petrecea mai toate weekend-urile libere anume în această locație.

    Odată cu ascensiunea sa politică, Igor Dodon, însoțit de membrii familiei sale, a beneficiat de mai multe vacanțe, despre care a anunțat public. De obicei, vacanțele familiei aveau loc în stațiuni sau hoteluri de lux. În ianuarie 2020, ZdG a publicat mai multe informații și fotografii despre câteva vacanțe de lux de care a beneficiat familia Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, în Turcia.

    În iulie 2021, Igor Dodon a candidat la funcția de parlamentar din partea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), aflându-se pe locul doi în lista blocului, după liderul PCRM, Vladimir Voronin. Potrivit declarației depusă atunci la CEC, liderul socialiștilor a indicat că în anul 2019 a încasat un salariu de la Aparatul președintelui R. Moldova în valoare de 226 727,89 lei, iar în anul 2020 – 321 207,66 lei. Galina Dodon, în ultimii doi ani, a obținut venituri mai mari față de soțul său, astfel că, în anul 2019, aceasta a încasat 395 717,50 lei, iar în 2020 – 377 850 lei de la compania „Exclusiv media SRL” – firmă care este înregistrată pe numele lui Corneliu Furculiță, compania fiind vizată, încă în 2016, într-un dosar penal deschis pentru finanțarea ilegală a PSRM.

    În actul său de avere, Igor Dodon indică terenul de 0,059 de ari, dobândit în anul 2013, a cărui valoare ar constitui 451 985 lei, precum și casa de locuit de 422,8 metri pătrați pe care a înregistrat-o la Oficiul Cadastral abia în 2013. Liderul socialiștilor indică și creditul de 1,477 milioane de lei, luat de la Victoriabank, cu o rată a dobânzii de doar 8%, pe care l-a contractat în anul 2013 și pe care trebuie să-l restituie până în anul 2028. În declarația depusă la CEC în anul curent, Dodon nu indică vreun automobil sau alte bunuri imobile.

    ZdG a încercat să obțină o reacție de la Igor Dodon, referitor la informațiile expuse în articol, însă acesta are telefonul deconectat. De asemenea, ZdG a solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a PSRM, Carmena Sterpu, însă, până la publicarea acestui articol, nu am primit niciun răspuns.

    Dosarul „kuliok”

    În luna mai 2020, Igor Dodon a fost vizat într-un proces penal care nu a avut o finalitate, după ce în spațiul public au apărut imagini video de la discuțiile dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care primul primea o pungă neagră, cu imaginea unui calendar, de la Vladimir Plahotniuc. 

    În acea perioadă, fostul deputat Iurie Reniță a prezentat în cadrul unui briefing o secvență video de la întâlnirea dintre Dodon cu Plahotniuc și Iaralov (întâlnire care ar fi avut loc în 2019), în care Plahotniuc i-a transmis lui Dodon o pungă neagră. Reniță a menționat atunci că în acea pungă ar fi fost bani și a solicitat inițierea procedurii de suspendare din funcție a lui Dodon, care, pe atunci, era președinte al R. Moldova. Fostul șef de stat a spus că totul a fost „o înscenare” și că nu cunoaște ce se afla în pachetul care apare în imaginile video, deși, din discuțiile întreținute de Dodon cu Plahotniuc reieșea că ceea ce se afla în pungă ar fi destinat salarizării membrilor PSRM. 

    Atunci, PG a anunțat că a finalizat o anchetă pe marginea acestui caz, dar menționa că nu va iniția un dosar penal pentru că este imposibil de determinat ce se afla în acea pungă.

    Tot în anul 2020, comentând celebrele imagini cu acel pachet pe care Dodon îl primește de la Plahotniuc, Alexandr Stoianoglo, pe atunci procuror general, a spus că o decizie procesuală a fost luată: „Cazul nu va fi investigat și dacă cineva nu este de acord, nu are decât să dea în judecată Procuratura”. La un an distanță, mai exact la începutul lunii septembrie 2021, în cadrul emisiunii „Constelațiile Moldovei cu Artur Efremov”, Stoianoglo a spus că nu există dovezi suficiente pentru a trage pe cineva la răspundere în dosarul „kuliok”, însă este convins că în acea pungă erau bani: „Eu sunt convins că acolo erau bani, dar una-i ce gândesc și alta ce dovezi avem. Sunt două lucruri diferite. Noi trebuie să aducem acuzații oamenilor reieșind din dovezile pe care le avem pe acest caz, dar noi cu aceasta avem probleme foarte serioase”. 

    Procurorul general interimar: „Procesul penal va fi supus controlului”

    Pentru a afla dacă, după suspendarea din funcție a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, va fi reluată ancheta în dosarul „Kuliok”, ZdG l-a contactat pe procurorul general interimar, Dumitru Robu.

    Dumitru Robu

    Acesta afirmă că procesul penal va fi supus controlului.

    „Vor fi supuse controlului toate dosarele penale și procesele penale care prezintă un interes sporit pentru societate, inclusiv și procesul menționat de dumneavoastră”, a declarat Dumitru Robu pentru ZdG.

    Dosarul „Bahamas”

    În septembrie 2016, jurnaliştii de investigaţie au dezvăluit o schemă prin care la PSRM ajungeau bani din zone off-shore sau de la persoane dubioase. Rise Moldova a scris că PSRM ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane, proveniţi dintr-o afacere secretă cu o companie off-shore din Bahamas, conectată la Federaţia Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei – sumă care a depășit cu mult bugetul PSRM de la alegerile locale din 2015, iar banii au intrat în R. Moldova cu câteva luni înainte de prezidenţialele din 2016, prin intermediul „Exclusiv Media”. 

    Astfel, în baza unor contracte de împrumut, milioanele de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului şi sponsori ai acestuia. Deşi provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de off-shore şi firma lui Corneliu Furculiţă a fost redactat în rusă şi engleză, iar toate litigiile provocate de contract au fost reglementate de legislaţia materială şi procesuală a Federaţiei Ruse.

    În septembrie 2020, Alexandr Stoianoglo, procuror general pe atunci, declara în cadrul unei emisiuni de la un post de televiziune că Bahamas este „un caz clasic de spălare de bani cum sunt alte sute și nu unul despre finanțarea ilegală a unui partid”, PSRM în acest caz.

    „Pe Bahamas am făcut mult mai mult decât toți dinaintea mea. Am audiat 29 de persoane, e un dosar de spălare de bani, nu e despre finanțare ilegală. Sunt sute de astfel de dosare pe bani veniți din off-shore și aceste dosare stau în aer. Am audiat 29 de oameni, am cerut informații de la fisc, de la Autoritatea Națională de Integritate. Verificăm dacă înseamnă asta declarație incompletă, este încălcare a legii? Avem suficientă informație, iar acum avem nevoie de un răspuns din Elveția și cum vine, vom lua o decizie pe caz. Asta poate dura și o lună, dar poate dura și un an. Au fost audiați și 3 deputați din Parlament: Corneliu Furculiță, Vladimir Odnostalco și Vasile Bolea”, spunea Stoianoglo.

    În martie 2020, PG anunța că acțiunile de urmărire penală continuă în dosarul pornit pe pretinse fapte de spălare de bani în care ar fi vizate persoane afiliate PSRM, inițiat în anul 2016 și lăsat, anterior, în nelucrare mai bine de 3 ani.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    De mâine, R. Moldova introduce aplicarea dozei suplimentare și dozei booster de vaccin împotriva COVID-19

    Din 29 noiembrie curent, cetățenii R. Moldova care s-au vaccinat în țară sau peste hotare vor avea posibilitatea să își administreze doza suplimentară sau doza booster de vaccin împotriva COVID-19. Astăzi, Mini…
    De mâine, R. Moldova introduce aplicarea dozei suplimentare și dozei booster de vaccin împotriva COVID-19

    Precizările ministrului Muncii și Protecției Sociale privind includerea, la pensionare, a perioadei de îngrijire a copilului la stagiul de cotizare

    Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari face precizări în legătură cu Legea privind majorarea vârstei de pensionare, votată de Parlament în primă lectură, după ce, în spațiul public s-a vehiculat…
    Precizările ministrului Muncii și Protecției Sociale privind includerea, la pensionare, a perioadei de îngrijire a copilului la stagiul de cotizare

    Peste 50 mii de doze de vaccin Spikevax, produs de compania Moderna, au ajuns în R. Moldova

    Pe 27 noiembrie curent, R. Moldova a recepționat primul lot de vaccin Spikevax, produs de compania Moderna. E vorba de 50.400 de doze de vaccin, donate prin intermediul Platformei COVAX. Dozele de vaccin au fos…
    Peste 50 mii de doze de vaccin Spikevax, produs de compania Moderna, au ajuns în R. Moldova