Principală  —  IMPORTANTE   —   Suspendarea finanţării europene mediatizată eronat…

Suspendarea finanţării europene mediatizată eronat în presă

La începutul lunii octombrie, europarlamentarii au cerut sistarea finanţării Uniunii Europene (UE) în R. Moldova, din cauza stagnării reformelor, dar şi în urma modificării sistemului electoral. Instituţiile media subordonate lui Vladimir Plahotniuc nu au făcut nicio referire la aceste critici. În schimb, câteva zile mai târziu, la aceleaşi canale s-a afirmat că UE a penalizat R. Moldova din cauza insuficienţei reformelor efectuate de PLDM în 2014-2015, deşi Comisia Europeană nu a adus acuzaţii vreunui partid.

La început de iulie, curent, Parlamentul European (PE) a aprobat acordarea asistenţei financiare de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova. Din acest ajutor, 40 de milioane urmau să fie acordate sub formă de grant şi 60 de milioane – sub formă de împrumut. În a doua jumătate a aceleiaşi luni, în pofida recomandărilor experţilor europeni, Parlamentul de la Chişinău a aprobat un proiect de modificare a sistemului electoral.

Canale de informare care tac despre criticile aduse schimbării sistemului electoral

La 3 octombrie 2017, în cadrul dezbaterilor în PE, mai mulţi europarlamentari au cerut suspendarea asistenţei macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro, din cauza stagnării reformelor şi persistenţei corupţiei. Unul dintre principalele argumente invocate de eurodeputaţi pentru stoparea finanţării UE a fost modificarea sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a Bruxellesului.

Potrivit europarlamentarului român din partea Partidului Popular European (PPE), Cristian Preda, autorităţile de la Chişinău au neglijat recomandările organizaţiilor internaţionale, motiv din care UE ar trebui să suspende acordarea asistenţei macrofinanciare. Şi europarlamentarul român Siegfried Mureşan a subliniat că modul în care s-a votat schimbarea sistemului electoral a cauzat pierderea încrederii UE faţă de guvernarea de la Chişinău.

Tot la 3 octombrie, Publika.md informa despre faptul că R. Moldova ar înregistra progrese în implementarea reformelor. Au fost prezentate doar opiniile europarlamentarilor care puneau într-o lumină favorabilă guvernarea de la Chişinău: „Boştinaru a declarat că peste 80% din recomandările Comisiei de la Veneţia au fost îndeplinite de autorităţile de la Chişinău”. Instituţia media nu a făcut vreo precizare cu privire la critica europarlamentarilor asupra modificării sistemului electoral, şi că aceasta ar fi principala cauză a stopării finanţării europene. La fel a prezentat dezbaterea din PE postul Prime TV, în timp ce Canal 2 şi Canal 3 au menţionat doar că „Moldova este pe agenda PE”.

Ineficienţa reformei justiţiei – suspendarea a 28 de milioane de euro

La 11 octombrie 2017, Delegaţia UE în R. Moldova anunţa printr-un comunicat de presă că R. Moldova nu a îndeplinit condiţiile UE şi nu va beneficia de o ultimă tranşă în cadrul programului de reforme în domeniul justiţiei, în valoare de 28 de milioane de euro. Potrivit comisiei, în 2014-2015, guvernarea nu a dedicat resurse şi angajament suficient pentru a realiza strategia de reformă a justiţiei. Deşi comunicatul de presă a fost publicat online, în presă acesta a fost tratat în mod diferit.

În aceeaşi zi, Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3, dar şi unele site-uri create recent au scris că finanţarea justiţiei a fost ratată din cauza PLDM: „Moldova penalizată de UE din cauza modului în care PLDM a administrat justiţia în 2014-2015”.

Pentru a prezenta eficienţa actualului guvern, într-o altă ştire, aceleaşi canale subordonate au citat doar declaraţia lui Pavel Filip: „R. Moldova va primi sprijin suplimentar, inclusiv de ordin financiar, din partea UE. Este încă o confirmare că reformele noastre sunt cele potrivite şi că munca noastră este observată”. S-a accentuat doar că prima tranşă din asistenţa macrofinanciară oferită de UE nu a ajuns în acest an din motive tehnice, dar va fi primită anul viitor.

La 11 octombrie, pe site-ul creat recent, telegraph.md, a fost publicată ştirea cu următorul titlu: „PLDM a minţit când a spus că face reforme în justiţie! UE anunţă că, în 2014-2015, fosta guvernare nu a făcut reforme suficiente şi opreşte finanţarea justiţiei”.

Pe site-ul evenimentul.md a fost făcută publică aceeaşi informaţie, dar şi cu referire la Maia Sandu: „O nouă lovitură dură de imagine pentru partidul din care au făcut parte Vlad Filat şi Maia Sandu! UE penalizează Moldova pentru că PLDM nu a făcut reforme în justiţie în 2014-2015”.

Niciuna dintre sursele de informare menţionate nu a prezentat opiniile europarlamentarilor despre reformele actualei guvernări şi despre decizia de modificare a sistemului electoral în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

ZdG a solicitat opinia surselor de informare vizate. Telegraph.md a justificat textul ştirii prin faptul că, în 2014-2015, Ministerul Justiţiei a fost condus de un exponent al PLDM. Cristi Dorombach, project manager Publika.md, a precizat că „Penalizarea a venit strict pentru inacţiunile din perioada respectivă, am prezentat cititorilor şi cine este responsabil de acestea, iar reprezentanţii PLDM nu au dorit să comenteze acest articol”. Dorombach a afirmat că nu cunoaşte despre nicio critică asupra sistemului electoral adoptat şi că probabil aceste comunicate de presă nu au ajuns la redacţie. Prime, Canal 2, Canal 3 şi evenimentul.md nu au oferit o replică.

„Titlurile manipulatoare reflectă opinia PDM”

Experta media Viorica Zaharia, susţine că titlurile folosite sunt unilaterale şi manipulatoare. Totodată, acestea reflectă opinia PDM, care încearcă să paseze responsabilitatea pentru ratarea finanţării. Potrivit expertei, jurnaliştii nu spun nimic despre faptul că, la mijloc de 2015, justiţia era condusă de un democrat, care ar fi putut îmbunătăţi lucrurile şi realiza, timp de doi ani, cel puţin o parte din ceea ce nu s-a reuşit înaintea lui în domeniul reformei. „Reporterii nici nu îndrăznesc să adreseze o astfel de întrebare ministrului Justiţiei – dacă a fost posibilă recuperarea – şi nu solicită opiniile celor pe care dau vina – PLDM şi reprezentanţii guvernării din acea perioadă. Acest lucru vorbeşte despre un interes de a scoate în faţă un anumit vinovat şi a distrage atenţia de la propria responsabilitate”, declară Zaharia. Mai mult, aceasta consideră că reporterii ar fi putut să amintească despre discuţiile din 3 octombrie 2017 din PE. „Atunci „vina” pentru tăierea finanţării nu ar mai fi fost construită doar în jurul PLDM, ceea ce nu pare să fi fost în interesul posturilor TV respective”, constată experta.

Amintim că în perioada 31 mai 2013 – 18 februarie 2015, Oleg Efrim, PLDM, a deţinut funcţia de ministru al Justiţiei. De la 18 februarie până la 30 iulie 2015, funcţia i-a revenit lui Vladimir Grosu, PLDM, iar în iulie 2015, ministru al Justiţiei devine Vladimir Cebotari, candidatul PDM.

Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Institutul pentru Politici Publice cu privire la sursele de informare ale cetăţenilor, primul în listă rămâne canalul Prime, cu 55%.