Ucrainenii se pregătesc să-și aleagă președintele, scrutinul amenințat în est
Autoritățile ucrainene se pregătesc pentru alegerile prezidențiale de duminică, care ar putea fi perturbate de către separatiștii înarmați proruși în est, după o campanie marcată de confruntări între insurgenți și trupele guvernamentale, ce s-au soldat cu peste 150 de morți, provocând temeri privind divizarea țării, scrie sâmbătă într-un comentariu agenția France Presse.
La Kiev, guvernul născut pe baricadele Maidanului — epicentrul mișcării de contestare care a dus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici de la putere la sfârșitul lunii februarie — a participat la o slujbă religioasă la Catedrala Sfânta Sofia.
Într-un apel către populație, premierul Arseni Iațeniuk i-a îndemnat pe alegători să se prezinte în masă la urne pentru ‘a apăra Ucraina’. ‘Aceasta va fi expresia voinței ucrainenilor din vest, est, nord și sud’, a subliniat el.
În ajun, președintele rus Vladimir Putin, al cărui mod de gestionare a crizei cu Ucraina în siajul dosarului sirian a marcat revenirea Rusiei în prim-planul scenei politice internaționale, a schițat un gest de împăcare, anunțând că va respecta ‘alegerea poporului ucrainean’ și că va lucra cu șeful statului ales.
Cuvintele sale au fost întâmpinate cu prudență de către Casa Albă, care așteaptă ‘un semn’ mai tangibil din partea Kremlinului.
Pe ‘frontul de est’ s-a instalat o acalmie relativă după două zile de lupte violente în regiunea Donețk, soldate cu cel puțin 26 de morți, între care 19 joi în rândurile armatei ucrainene. Aceasta a suferit în acea zi pierderile cele mai grave de la începutul operațiunii ‘antiteroriste’ la 13 aprilie.
La Slaviansk, bastion al insurgenților proruși, au avut loc lupte mai devreme sâmbătă dimineață, în ajunul scrutinului destinat să pună capăt celor șase luni de criză politică, care a aruncat țara în pragul unui război civil și al divizării și a declanșat cel mai grav conflict diplomatic între Rusia și Occident de la sfârșitul războiului rece.
În regiunea Donețk, care și-a proclamat suveranitatea în urma unui referendum controversat, alegerile prezidențiale se anticipează să fie și mai complicate, între frica alegătorilor de a vota, comisiile electorale locale aflate sub controlul separatiștilor sau, pur și simplu, pentru că urnele de vot și buletinele de vot nu au putut ajunge până la toate secțiile.
‘Suntem gata de vot, dar alegerile nu se vor putea desfășura aici’, după preluarea controlului Comisiei electorale locale de către insurgenți, a declarat pentru AFP Tetiana, o responsabilă a biroului de vot din Makiivka, o localitate la vest de Donețk, care nu a dorit să-și spună numele întreg de teama represaliilor.
Într-o școală din centrul Donețkului, corespondenții AFP nu au remarcat niciun semn de urne. ‘Găzduim de obicei alegerile, dar de data aceasta se pare că nu va fi nimic’, și-a exprimat regretul Olga, responsabila acestui birou de vot.
Separatiștii și-au multiplicat acțiunile de împiedicare a scrutinului: mai multe comisii electorale au fost luate cu asalt de persoane înarmate, iar responsabili electorali au fost răpiți.
În total, 20 de comisii locale electorale din cele 34 în regiunile Donețk și Lugansk se află sub controlul separatiștilor și scrutinul nu va putea avea loc.
‘Vom recurge la forță’ pentru a împiedica derularea scrutinului, a avertizat liderul autoproclamatei ‘Republici populare Donețk’, Denis Pușilin.
În restul țării, de la Lvov-ul naționalist, în vest, la Odesa (sud), îndoliată după moartea a 40 de persoane, în principal militanți proruși, într-un incendiu în Clădirea Sindicatelor, alegătorii ar trebui să se prezinte masiv la urne.
Favorit în sondaje, miliardarul prooccidental Petro Poroșenko este creditat cu peste 44% din intențiile de vot.
Principalii săi adversari, fostul premier Iulia Timoșenko, figură centrală a revoluției portocalii din 2004, și prorusul Serghei Tighipko au participat vineri seara la ultimele dezbateri televizate, prima pledând pentru un referendum cu privire la aderarea la NATO pentru a face față ‘războiului nedeclarat’ al Rusiei, iar cel de-al doilea pronunțându-se pentru normalizarea relațiilor economice cu Rusia.
Miliardarul, care a promis să conducă Ucraina așa cum gestionează extrem de prospera sa fabrică de ciocolată Roshen, nu are garanția că va fi ales din primul tur și ar trebui să mai aștepte până la un ipotetic al doilea tur de scrutin la 15 iunie.
Pentru a asigura buna desfășurare a alegerilor prezidențiale, la care sunt chemați să voteze aproximativ 36 milioane de ucraineni, autoritățile au mobilizat circa 55.000 de polițiști și 20.000 de voluntari, scrie AFP.
sursa: AGERPRES
