TOPUL celor mai corupte ţări din lume în 2014: R. Moldova pe locul 103
Corupţia a crescut în China, Turcia şi alte ţări cu o creştere economică puternică, avertizează Transparency International (TI), reclamând efortul marilor pieţe financiare împotriva spălării banilor în raportul anual făcut public astăzi.
Într-un clasament publicat la sediul din Berlin, Transparency International anunţă că Sudanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt ţările percepute ca cele mai corupte din lume, în timp ce Danemarca, Noua Zeelandă şi Finlanda sunt considerate cele mai puţin corupte.
Raportul Transparency International clasează 175 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel.
România se clasează pe locul 69, cu un scor de 43 de puncte (ca anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal şi Swaziland. Republica Moldova se află pe locul 103, cu 35 de puncte (ca anul trecut), alături de Bolivia, Mexic şi Niger.
Organizaţia subliniază că măsurarea corupţiei este imposibilă, având în vedere că este ilegală şi disimulată. Pentru a-i stabili indicele, Transparency International adună opinii ale unor experţi din cadrul unor organizaţii ca Banca Mondială (BM), Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann.
În acest an, Transparency International pune accentul pe dificultăţile cu care confruntă anumite ţări emergente în lupta împotriva corupţiei.
Faptul că „jurnalişti critici faţă de regim” au fost „persecutaţi” şi „arestaţi” a contribuit la deteriorarea imaginii ţării.
Corupţia este o problemă importantă şi în alte economii emergente, se arată în raport, care citează Brazilia (a 69-a cu 43 de puncte) şi suspiciuni privind coruperea politicienilor de către companii petroliere.
India (a 85-a, cu 38 de puncte) este şi ea arătată cu degetul de către TI, care denunţă recurgerea la conturi bancare instalate în paradisuri fiscale ca Insula Muritius.
Investiţiile cetăţenilor ruşi bogaţi din Cipru atrag, de asemenea, atenţia organizaţiei, care plasează ţara pe un „modest” loc 136, cu 27 de puncte.
„Economiile care cresc rapid şi ale căror guverne refuză să fie transparente (…) creează o cultură a impunităţii în care prosperă corupţia”, a subliniat José Ugaz, jurist şi preşedintele Transparency International.
Însă, în opinia organizaţiei corupţia este un fenomen care priveşte „toată economiile”. „Peste două treimi” dintre ţările studiate ating, de altfel, un scor de sub 50. Rezultatul mediu este 43.
În acest sens, ONG-ul insistă asupra activităţii pe care este necesar să o desfăşoare „marile centre financiare din Uniunea Europeană şi Statele Unite”.
Transparency International apreciază că multinaţionalele din sectorul bancar şi marile pieţe financiare ar putea să facă mai mult pentru a evita ca anumite elite îndoielnice din ţări emergente să obţină cu ajutorul lor tacit mijloace de a-şi spăla banii obţinuţi pe căi necinstite.
„Aproape toate scandalurile bancare legate de spălarea banilor nu se mai produc doar pe nişte insuliţe care sunt paradisuri fiscale, ci privesc de asemenea fonduri îndoielnice, corupte, care aterizează în locuri ca Londra, New York sau Frankfurt”, subliniază Robin Hodess, director de cercetare la TI.
