Teză de doctorat consacrata satelor de romi in Basarabia sub trei administratii – susţinută la Bruxelles
Tatiana Sirbu: “Sper ca aceasta lucrare sa le faciliteze romilor din Republica Moldova, chiar daca intr-o masura foarte mica, cunoasterea trecutului lor”. Interviu cu cercetatoarea Tatiana Sirbu pe marginea tezei sale de doctorat consacrata satelor de romi in Basarabia sub trei administratii.
Subiectul romilor a devenit la moda pentru ong-urile care vaneaza finantari, dar putini sunt expertii sau cercetatorii care au cautat sa inteleaga mai multe despre stigmatizarea si evolutia in timp a acestei populatii. Basarabeanca Tatiana Sirbu este o pasionata. A “adoptat” subiectul romilor/tiganilor inca de la facultate, asa incat a reusit sa aduca in atentia publicului academic european evolutia acestei comunitati, prin prisma satelor de romi in Basarabia sub trei administratii diferite, de la 1812 pana la 1956, de cand dateaza ultimul « Ucaz » sovietic vizand sedentarizarea fortata a tiganilor. Istoricul Igor Casu, ca membru al juriului, a fost prezent la Bruxelles cu ocazia sustinerii tezei. Recent, pe 19 decembrie 2012, rezultatele cercetarii sale au fost prezentate la Centrul de Studii si Documentare despre Razboi si Societatile Contemporane (CEGES) din Belgia la care am asistat.
Teza de doctorat « La Politique des ‘villages tsiganes’ en Bessarabie sous trois administrations: tsariste, roumaine et soviétique: 1812-1956″, sustinuta la ULB, Bruxelles, de Tatiana Sirbu. Proiect stiintific realizat cu sustinerea financiara a Fondului « Xenophilia », Belgia.
Tatiana Sirbu (stanga), doctor in istorie (ULB), la CEGES Bruxelles
CARTIER EUROPEAN: Care e termenul corect pe care ar trebui sa-l folosim pentru a nu leza pe nimeni?
TATIANA SIRBU: Cred ca acest subiect preocupa in mod special tiganologii/romologii din Romania, fiindca etnonimul ‘Rom’ a stat la baza mai multor polemici in mass-media romaneasca, motivul fiind asemanarea acestui etnonim cu acel de ‘Roman’, mai ales la traducerea lui in alte limbi. Aceasta asemanare nu convenea si nu convine inca multora in Romania si acesta este doar unul din aspectele subiectului complex despre care vorbim. In tarile ex-URSS si in Balcani, unde etnonimul ‘Rom’ sau ‘Tigan’ cu variatiile sale desemneaza aceasta comunitate, acest subiect nu preocupa atat de mult, fiindca el nu face probabil referinta si nu-si gaseste asemanarea in nimic, astfel incat autonimul ‘Rom’ a fost preluat cu facilitate de catre autoritatile locale/nationale.
CARTIER EUROPEAN: Romii au fost victime ale deportarilor in Transnistria de catre regimul Antonescu in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la fel ca si evreii. Tu ai studiat si acest epizod in teza ta. Ce anume au suferit romii in Transnistria?
TATIANA SIRBU: Multi romi care au murit de foame si de frig, altii au fost impuscati, potrivit unor marturii ale supravietuitorilor. Multi au murit in timpul deportarii, convoaiele de tigani fiind efectuate pe jos.
CARTIER EUROPEAN: Cati romi au pierit in Transnistria?
TATIANA SIRBU: Din Basarabia au fost deportati in Transnistia aproximativ 2.237 de persoane considerate « tigani nomazi » si « tigani ne-nomazi periculosi ordinei publice ». Din Romania, in total – 25 de mii, dupa unii istorici, si 36 de mii, dupa altii. Numarul celor care au revenit din Transnistria e foarte greu de estimat, fiindca autoritatile n-au fost preocupate de contabilizarea celor care au supravietuit. E foarte dificil sa facem o estimare. Cifrele nu sunt clare in cazul celor deportati, ca sa nu mai vorbim de cei care au murit.
Interviul integral pe Cartier European
Tatiana Sirbu CV: Cercetaroare si experta pe subiectul Romilor in cautarea entuziasmului ong-ist – consultant-voluntar la Centrul de Studii si Documentare despre Razboi si Societatile Contemporane (CEGES) din Belgia; in trecut: ong-ista activa si funambul in mediul academic din RM.
Interviu realizat de Ludmila Bulgar, « Cartier European ».
