Ţările sărace asigură creşterea economică globală
În timp ce ţările bogate fac ordine la ele acasă, ţările în curs de dezvoltare devin noul propulsor al creşterii globale şi o forţă de tracţiune pentru economiile dezvoltate, susţine noul studiu al Băncii Mondiale.
Conform studiului The Day After Tomorrow ( Ziua ce Urmează ): Un manual Privind Viitorul Politicii Economice în ţările în Curs de Dezvoltare, aproape jumătate din creşterea globală este generată în prezent de ţările în curs de dezvoltare. Se preconizează că volumul economic al acestui grup de ţări va depăşi volumul economic al ţărilor dezvoltate până în anul 2015.
„Ţările în curs de dezvoltare vin să salveze economia globală”, susţine Otaviano Canuto, Vice-preşedintele Băncii Mondiale pentru Reducerea Sărăciei şi Management Economic (RSME) şi unul din redactorii cărţii. „Ele sunt noile locomotive ale creşterii, care vor susţine creşterea globală, în timp ce ţările cu venituri mari rămân a fi în stagnare.”
Conform raportului, se estimează că în ţările în curs de dezvoltare creşterea va ajunge la 6.1 procente în anul 2010, respectiv 5.9 procente în anul 2011 şi 6.1 procente în anul 2012, în timp ce, pentru ţările cu venituri mari această dinamică se înscrie în 2.3 procente, 2.4 procente şi 2.6 procente. Aceste prognoze divergente de creştere vor continua şi pe termen mediu. Cinci factori explică tendinţa în cauză: procesul mai rapid de asimilare a tehnologiilor, creşterea clasei mijlocii, o integrare comercială mai vastă între ţările sudice, preţuri înalte la produsele de larg consum şi bilanţuri contabile mai echilibrate care vor permite contractarea împrumuturilor pentru investiţii în infrastructură.
„Orizontul economic al ţărilor în curs de dezvoltare este promiţător”, spune Marcelo Giugale, Directorul Băncii Mondiale pentru Reducerea Sărăciei şi Management Economic în America Latină şi regiunea Mării Caraibelor, şi unul din autorii studiului. „Redirecţionarea creşterii globale spre o multitudine de motoare va conferi ţărilor în curs de dezvoltare o nouă importanţă. De asemenea, le va schimba agenda de politici – managementul economic, per ansamblu, va fi mai eficient, guvernele vor fi mai bune, şi începutul sfârşitului sărăciei va deveni realizabil.”
Studiul remarcă că ţările în curs de dezvoltare trebuie să profite de situaţiile bugetare mai sănătoase pentru a stimula creşterea inclusivă. Aceasta înseamnă un mecanism mai bun de includere în programele sociale, o atenţie sporită şi centrată pe crearea de oportunităţi pentru toţi oamenii, dar şi facilitarea unor medii de afaceri care generează noi locuri de muncă.
Alte tendinţe din ţările în curs de dezvoltare identificate în carte includ recuperarea remitenţelor, sporirea comerţului între ţările sudice, majorarea investiţiilor din contul fondurilor de investiţii ale statului, gestionarea mai conservativă a datoriilor şi necesitatea progresele din partea multor guverne în obţinerea încrederii publice.
Conform acestui studiu, aşa regiuni ca Asia de Est, America Latină, Asia de Sud şi, în curând, Africa, au potenţialul de a se transforma în ţări „recent dezvoltate”. Iată câteva trăsături regionale esenţiale:
În Africa Sub-Sahariană, cea mai săracă regiune a lunii, în rezultatul crizei, un număr estimativ de 7-10 milioane de oameni au ajuns în săracie. Cu toate acestea, perspectivele continentului pentru o creştere mai rapidă sunt pozitive, atât timp cât există un angajament durabil faţă de politici raţionale. Acestea vor trebui să abordeze problemele legate de infrastructură, crearea locurilor de muncă, buna guvernare şi reducerea ajutorului de dezvoltare.
Asia de Est şi regiunea Oceanului Pacific sunt ţările care contribuie cel mai mult la ieşirea din criză, dar mai trebuie să facă progrese în ceea ce priveşte integrarea economică şi schimbarea climatului. În China, este necesară într-o anumită măsură, „schimbarea echilibrului” prin intermediul extinderii consumului gospodăriilor casnice şi sectorului de servicii. Ţările cu venituri medii, aşa ca Indonezia, Malaezia, Filipine şi Tailanda, trebuie să se mişte spre pieţele bazate pe cunoştinţe şi inovaţii, în timp ce facilitarea comerţului va fi cheia succesului pentru ţările cu venituri mici, aşa ca Cambogia, Laos şi Vietnam.
Europa de Est şi Asia Centrală a fost regiunea cea mai puternic afectată de criza globală. Aici creşterea s-a micşorat cu 12 puncte procentuale între anii 2007 – 2009. În rezultat, multe din realizările de mai devreme au fost suprimate. Pentru a se mişca înainte, această regiune trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea şi să aducă prestarea serviciilor sociale pe un făgaş fiscal durabil.
În America Latină, creşterea a stagnat, iar sărăcia (US$4 pe zi) a cuprins încă 8 milioane de oameni în rezultatul crizei. Dar, datorită progreselor înregistrate în deceniul precedent în managementul economic şi bunele politicile sociale, nu a apărut un declin economic sau social. Blocând alte şocuri externe, această regiune este în prezent într-o poziţie favorabilă pentru a genera o dezvoltare rapidă şi durabilă.
În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, criza economică probabil va duce la sărăcirea a încă 2.6 milioane de persoane până în anul 2011 şi exacerbarea problemei şomajului. Ţările din Golf sunt liderii recuperării economice din această regiune, fiind ajutate de preţurile mari la petrol şi un sector financiar mai stabil. Pentru a valorifica potenţialul enorm al acestei regiuni este necesar să se deschidă uşa pentru o nouă generaţie de antreprenori privaţi şi pentru femei, care să devin factori activi ai vieţii economice.
Asia de Sud a fost regiunea care a rezistat cel mai bine crizei şi a fost prima care a arătat primele semne de creştere, dar unde sărăcia persistă – circa 600 milioane de oameni trăiesc aici cu US$1.25 pe zi. Astfel, provocarea este de a face procesul de recuperare mai puternic, mai inclusiv şi mai durabil. Prioritatea este de a reduce deficitele bugetare şi de a reţine acumularea datoriilor publice pentru a crea un spaţiu fiscal pentru programele sociale şi de infrastructură esenţială. Aprofundarea integrării comerciale este foarte importantă.
