Ţarcurile în care practica vânătoarea ex-preşedintele Voronin ar putea fi lichidate
Noua administraţie a Agenţiei de stat „Moldsilva”, care a venit în locul fostului director, Anatol Popuşoi, actualmente deputat PCRM, constată că, în perioada 2005-2009, în fondul forestier au fost selectate şi împrejmuite circa 500 ha terenuri, creându-se ţarcuri pentru reproducerea şi înmulţirea mistreţilor. Mărimea fiecărui ţarc e de 0,5-1,0 ha. În prezent, există circa 150 ha de terenuri îngrădite sub formă de ţarcuri, în care se întreţin circa 500 de mistreţi şi pentru care se cheltuie anual circa 6 mil. lei. Potrivit presei, în aceste ţarcuri preferau să practice „vânătoarea” ex-preşedintele Vladimir Voronin, ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, ex-vicepremierul, Igor Dodon, însoţiţi de ex-directorul „Moldsilva”, Anatol Popuşoi. Ultima vânătoare a acestora a avut loc la început de noiembrie, în ţarcul de la Geamăna-Puhoi.
Potrivit specialiştilor, ţarcurile pentru mistreţi au creat o gravă problemă – încrucişarea dintre masculii mistreţi sălbatici şi femelele domestice, care a condus la apariţia unor hibrizi de prima, a doua şi a treia generaţie, care nu mai reprezintă populaţia locală naturală a mistreţului. Menţinerea în continuare a acestor ţarcuri este costisitoare şi nu prezintă vreo valoare cinegetică şi/sau ca şeptel de animale pentru carne. Pe de altă parte, eliberarea în natură a acestor hibrizi va conduce la poluarea fondului genetic şi diminuarea rezistenţei populaţiei naturale de mistreţi. Specialiştii recunosc faptul că aceste ţarcuri au fost construite fără o consultare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Mediului. Institutul de Zoologie consideră acţiunile menţionate drept nişte grave greşeli de gospodărire, care nu fac faţă serviciului silvic.
Concluziile principale ale silvicultorilor sunt că ţarcurile pentru reproducerea mistreţilor constituie o greşeală gravă din punct de vedere silvic, reprezentând un pericol mare pentru arboretele amplasate în interiorul ţarcurilor, circa 150 ha, generând riscul uscării acestor zone verzi. Hibrizii obţinuţi reprezintă animale de generaţia a 2-a şi a 3-a, care vor polua fondul genetic al populaţiei naturale de mistreţi existenţi în natură, fiind şi o încălcare gravă a Legii regnului animal.
Recoltarea animalelor din ţarcurile create nu poate fi calificată şi egalată cu vânătoarea la animale în stare liberă.
Pentru depăşirea situaţiei create şi diminuarea cheltuielilor de întreţinere a ţarcurilor se propune lichidarea acestora şi a hibrizilor din ele.
