SURSE: Legea privind Avocatul poporului nu va fi acceptată de președintele Timofti

Legea privind Avocatul poporului, votată în lectura a doua de către deputați la finele anului trecut, va fi trimisă înapoi către Parlament.  Săptămâna trecută, reprezentanții câtorva organizații internaționale s-au întâlnit cu șeful statului, Nicolae Timofti, unde au discutat la acest subiect. Surse din anturajul acestora susțin că, în urma discuțiilor, președintele a ajuns la concluzia ca legea, împreună cu un răspuns motivat, să fie retrimisă deputaților.

Amintim că, la 24 decembrie 2013, 17 organizații neguvernamentale au adresat președintelui R. Moldova un apel public prin care au solicitat să nu promulge legea cu privire la Avocatul poporului, adoptată în lectura a doua în ședința Plenului din 23 decembrie 2013 şi să o restituie Parlamentului. La acel moment, semnatarii apelului au invocat cerinţa exagerată de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului de a avea minim 20 de ani de experiență. Ulterior, acele organizații au revenit cu un alt apel prin care anunțau că Parlamentul nu a făcut publică versiunea oficială a Legii Avocatului poporului care a fost adoptată iar președinția nu a reacționat.

Totuși, în urma analizei proiectului de lege de care dispuneau aceșita, organizațiile semnatare și-au manifestat profunda dezamăgire de calitatea actului adoptat, care, de fapt, este o nouă lege. În lectura a doua, legea a schimbat radical următoarele:

-S-a instituit încă o funcție de Avocat al poporului, care este specializat în protecția drepturilor copilului. În cadrul grupurilor de lucru de elaborare a proiectului de lege în cadrul Ministerului Justiției în perioada 2011 – 2013 și la adoptarea proiectului de lege în lectura întâia, Parlamentul a supus dezbaterilor publice activitatea doar a unui Avocat al poporului și mai mulți adjuncți, unul dintre care va fi specializat în protecția drepturilor copilului. Revenirea la un număr mai mare de Avocați ai poporului creează la moment mai multe confuzii și neclarități în sensul activității actualilor avocați parlamentari.
-A fost exclus criteriul conform căruia experiența anterioară a Avocatului poporului trebuie să fie una notorie în domeniul apărării și promovării drepturilor omului.
-A fost exclusă posibilitatea publicului de a nominaliza candidați pentru funcția de Avocat al poporului. La moment, se propune nominalizarea candidaților de fracțiunile parlamentare sau de 20 de parlamentari.
-Au fost excluse principiile de organizare a concursului pentru alegerea Avocatului poporului. Proiectul de lege adoptat în prima lectură conținea următoarele principii: a) competiție deschisă, prin asigurarea accesului liber de participare la concurs a oricărei persoane care întruneşte condiţiile stabilite de lege; b) asigurarea transparenţei, prin punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la modul de desfăşurare a concursului; c) tratamentul egal, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectare şi a condiţiilor de desfăşurare a concursului în raport cu toţi candidaţii.
-S-a redus de la 20 la 5 zile termenul în care publicul urmează să facă cunoștință cu candidații și informația referitoare la organizarea dezbaterilor publice. Parlamentul a considerat inutilă publicarea acestor informații în mass-media.
-S-a impus avocatului de a nu informa publicul despre problemele statului. Acest text confuz a fost introdus chiar în textul jurământului, fapt care este inacceptabil și este în conflict cu mandatul Avocatului poporului.
-S-a permis Avocatului poporului de a avea o apartenență politică, unica incompatibilitate în acest sens fiind calitatea de membru al unui partid politic.
-S-a limitat cercul de persoane care ar urma să sesizeze Avocatul poporului. În sensul proiectului legii trimis spre promulgare, organizațiile neguvernamentale sau alte entități juridice nu mai pot sesiza în mod direct Avocatul poporului despre încălcarea drepturilor omului, ci se limitează la posibilitatea de a-l sesiza doar dacă reprezintă o persoană anume.
-A exclus posibilitatea persoanei care se simte lezată în drepturi printr-o hotărâre judecătorească, să sesizeze Avocatul poporului. Faptul adoptării unei hotărâri judecătorești nu exclude efecte care ar încălca drepturile fundamentale ale omului. Hotărârile și deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului cu referire la Republica Moldova sunt relevante în acest sens.
-S-a limitat posibilitatea persoanelor puse sub interdicție de instanța judecătorească (incapabile) să sesizeze Avocatul poporului.
-Avocatului poporului i s-au atribuit competențe care, de fapt, contravin protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Legea nu se expuse dacă rapoartele în urma vizitelor de monitorizare a locurilor de detenție vor fi făcute publice. Avocatul poporului nu este în sine un mecanism național de prevenire a torturii. Această poziție criticată de fostul raportor ONU împotriva torturii în urma vizitei sale din 2008, a fost adresată Guvernului R. Moldova în cadrul raportului de țară asupra implementării Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (noiembrie 2009) și Revizuirii Universale Periodice (martie 2012).
-A fost exclus un capitol dedicat activității Consiliului Consultativ pentru prevenirea torturii în calitate de mecanism național de prevenire a torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Prevederile exclud posibilitatea societății civile de a realiza atribuțiile de mecanism național de prevenire a torturii – vizitele de monitorizare a locurilor de detenție.

„Astfel, constatăm cu regret că Proiectul de lege cu privire la Avocatul poporului trimis președintelui spre promulgare reprezintă o lege mai puțin reușită, iar excluderea posibilității publicului de a nominaliza persoane notorii și cu experiență în domeniul apărării și promovării drepturilor omului, de fapt, discreditează statutul de Avocat al poporului”, se menționa în document. Semnatari solicitau Preşedintelui R. Moldova să nu promulge Legea cu privire la Avocatul poporului şi să o restituie Parlamentului, iar Parlamentului – să modifice legea prin excluderea neclarităților și respectarea recomandărilor instituțiilor internaționale relevante privind activitatea instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului, după o consultare publică cu persoanele și organizațiile interesate.

La apelul ONG-urilor au reacționat și organizațiile internaționale, care s-au întâlnit zilele trecute cu șeful statului. Astfel, se pare că, legea, în urma discuțiilor, va reveni Parlamentului. Vlad Țurcanu, purtătorul de cuvât al președintelui Nicolae Timofti nu a confirmat această informație. Acesta ne-a declarat doar că „legea se examinează. Am recepționat și apelurile mai multor ONG-uri. Președintele va lua o hotărâre în perioada următoarea”.