„Suntem români” dar „popoorul nu vrea în România”
Republica Moldova nu este mentionata foarte des in mass-media ruse, iar materiale de prima pagina despre aceasta tara apar doar in timpul unor crize politice acute. Tara, insa, este foarte curioasa si importanta, iar astazi ea se afla la rascruce, scrie Financiarul.
Dupa mai multi ani de guvernare comunista, la putere in Republica Moldova, care detine in prezent presedintia Comunitatii Statelor Independente, a venit o coalitie formata din patru partide, care a optat pentru cursul euro-atlantic. Dupa alegerile parlamentare anticipate a fost aleasa o noua conducere a parlamentului, care urmeaza, la rândul sau, sa aleaga un nou presedinte al tarii. Republica Moldova este polarizata, tara isi decide din nou soarta, noteaza analistul rus Viaceslav Nikonov, in paginile ziarului Izvestia. Potrivit lui Nikonov, la baza platformelor politice ale principalelor forte din republica se afla nu atât economica si politica, cât mai ales istoria.
Exista doua pozitii diametral opuse, intre care incape intreg spectrul politico-ideatic al tarii. Una dintre aceste pozitii a fost formulata de curând de presedintele parlamentului Mihai Ghimpu: „Noi suntem români”. Acest punct de vedere este destul de raspândit in Republica Moldova, mai ales ca limba „este aproape identica”, iar in scolile din tara câtiva ani istoria s-a predat dupa manuale de „Istorie a românilor” tiparite la Bucuresti. Potrivit acestei pozitii, subliniaza analistul rus, dupa zeci de ani in care Basarabia fusese asuprita si rusificata, ea ar trebui sa se intoarca in componenta României, patria mama, cu atât mai mult cu cât o mare parte dintre moldoveni sunt deja fericiti detinatori de pasapoarte românesti.
Punctul de vedere contrar se bazeaza pe ideea ca România ca stat nici nu a existat inainte de 1859, iar in 1812 Rusia i-a eliberat pe moldovenii ortodocsi de sub jugul Imperiului Otoman. În 1918, profitând de haosul revolutionar din Rusia, România a ocupat Basarabia, al carei popor a fost persecutat si considerat ca fiind inferior, dezvolta analistul rus cel de-al doilea punct de vedere. De asemenea, potrivit aceleiasi teorii, moldovenii sunt o etnie idependenta (de cea româna), iar din 1991 isi construiesc un stat suveran. O tratare asemanatoare a istoriei exista si in Transnistria, cu atât mai mult cu cât acest teritoriu nu a facut niciodata parte din componenta României.
Potrivit lui Nikonov, transnistrenii nu au niciun fel de identitate româna, iar pentru scris se foloseste aici nu alfabetul latin, ci cel chirilic. Astazi, Tiraspolul insista asupra mentinerii pe teritoriul sau a contingentului de 1.200 de militari rusi, a caror retragere este ceruta de Chisinau si Europa. Potrivit autorului articolului, fostul presedinte comunist Vladimir Voronin, chiar daca nu respingea colaborarea cu Occidentul, se pronunta pentru suveranitatea moldoveana si o atitudine calma in relatiile cu Rusia. Refuzul din ultimul moment al lui Voronin de a sprijini planul de reglementare elaborat de Dmitri Kozak fusese interpretat de presedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, drept o ofensa personala.
În opinia lui Nikonov, Voronin a gresit foarte tare atunci când, in loc sa incerce sa obtina un singur vot lipsa din partea opozitiei, a mers la alegeri parlamentare anticipate, sperând ca opozitia s-a discreditat prin atacurile din aprilie asupra cladirilor Presedintiei si Parlamentului. În realitate, scrie Nikonov, miscarile de protest au demonstrat ezitarile puterii comuniste, iar acordul ei de a organiza alegeri anticipate – drept un semn de slabiciune.
Partidele de opozitie au obtinut 53 de mandate, impartindu-si portofoliile. Devenind premier, liderul liberal-democratilor Vladimir Filat a facut urmatorul traseu al primelor sale vizite externe: Bruxelles, Paris, Berlin, Bucuresti, Kiev. În ceea ce priveste ploconirea in fata Moscovei, el a promis ca nu o va face. Accelerarea aderarii la UE si NATO a fost proclamata drept prioritate. S-au revigorat atitudinile pro-românesti, care cer unirea cu România.
Totodata, structurile euroatlantice si-au intetit activitatea in Republica Moldova. În calea realizarii acestei strategii se afla anumite piedici. Partidul Comunistilor este slabit, dar nu distrus. Nu este exclus ca Voronin sa fie obligat sa ofere din rândurile partidului sau numarul de voturi necesar pentru alegerea viitorului presedinte al tarii, care ar putea deveni liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Însa comunistii vor fi destul de activi in opozitie si vor incerca sa impiedice coalitia de la guvernare sa-si realizeze toate planurile. De altfel, noteaza politologul rus, chiar in sânul acestei coalitii exista deja contradictii. De exemplu, daca Ghimpu doreste unirea Republicii Moldova cu România, Marian Lupu este adeptul unei Republici Moldova suverane.
Potrivit lui Nikonov, miscarea spre România va indeparta nu doar Transnistria, care este dispusa la toate – de la independenta absoluta, la unirea cu Rusia /asemeni enclavei Kaliningrad/ – ci si regiunea gagauza din sudul republicii, care a atentionat deja noile autoritati de la Chisinau in legatura cu aceasta posibilitate. Probleme exista multe, iar peste ele s-a suprapus si criza economica, care nu va face usoara viata noului guvern de la Chisinau.
Este adevarat ca americanii au alocat deja 262 de milioane de dolari pentru reconstruirea drumurilor si dezvoltarea agriculturii, iar FMI promite, la rândul sau, credit. Pentru Moscova cel mai important este sa nu uite de acest pamânt frumos si ospitalier si sa ajute poporul republicii, care in mare parte mai poate vorbi ruseste si nutreste simpatie pentru Rusia, conchide autorul articolului.
