Șefii serviciilor rusești, sancționați pentru implicarea în criza din Ucraina
UE care a decis să înăsprească tonul faţă de Rusia după drama zborului MH17, i-a sancţionat sâmbătă pe şefii serviciilor ruseşti de informaţii pentru implicarea acestora în criza din Ucraina şi urmează să treacă pentru prima dată la adoptarea unor sancţiuni economice de anvergură, relatează Mediafax.
Ministerul rus de Externe a ameninţat sâmbătă că noile sancţiuni UE riscă să pună capăt oricărei cooperări în domeniul securităţii. „UE a pus în pericol, ca să vorbim clar, cooperarea internaţională în domeniul securităţii”, reacţionează cu furie ministerul rus faţă de decizia anunţată sâmbătă de către UE.
„Extinderea listei de sancţiuni constituie o mărturie directă a opţiunii ţărilor din UE de a reveni asupra cooperării cu Rusia în domeniul securităţii internaţionale şi regionale”, a afirmat Moscova, citând agravarea crizelor din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în Jurnalul oficial, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor sau activelor şi o interdicţie de călătorie.
Pe această listă au fost înscrise numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadârov.
Membrii conducerii Consiliului rus pentru Securitate, din care fac parte inclusiv Bortnikov şi Fradkov, sunt acuzaţi că au „contribuit la elaborarea politicii Guvernului rus care ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”.
Kadârov a făcut „declaraţii în favoarea anexării ilegale a Crimeei şi insurecţiei armate din Ucraina”. La începutul lui iunie, el s-a declarat pregătit să trimită 74.000 de voluntari ceceni în Ucraina, în cazul în care i se va cere acest lucru.
Mihail Degtâarev, un membru al Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului), a fost şi el sancţionat de către UE pentru că a anunţat inaugurarea „ambasadei de facto” a „republicii populare de la Doneţk” – nerecunscută – la Moscova.
Între entităţile sancţionate figurează mai multe miliţii şi grupări armate ilegale, ca de exemplu Armata de Sud-Est (separatistă). Companiile vizate au sediul în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, iar printre ele se află un grup hotelier din Ialta, o firmă care asigură transportul cu feriboturi şi o distilerie.
UE urmează să meargă mai departe săptămâna viitoare, prin adoptarea aceluiaşi tip de sancţiuni vizând persoane acuzate că „susţin în mod activ anexarea Crimeei”, „destabilizarea estului Ucrainei” sau că „beneficiază” de pe urma acestora. Pe această nouă listă, care urmează să fie finalizată marţi, ar putea să fie înscrise numele unor oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unor diplomaţi.
UE şi-a înăsprit poziţia după prăbuşirea pe 17 iulie a avionului malaysian care efectua cursa MH17 în estul Ucrainei, atribuite unui tir de rachetă tras de către separatişti proruşi. Această dramă, care a costat viaţa 298 de persoane, între care aproape 200 de olandezi, i-a determinat pe europeni să lovească economia rusă, în contextul în care aveau poziţii divergente de mai multe luni.
