„Românii, Basarabia şi Transnistria”
Cartea-sinteză „Românii, Basarabia şi Transnistria”, semnată de Ioan C. Popa şi Luiza Popa, prezintă în premieră, într-o viziune unitară şi inedită, fără inhibiţii conjuncturale sau politice, momente semnificative ale istoriei mult încercate a românilor de dincolo de Prut şi Nistru. Ioan C. Popa, de profesie jurnalist şi sociolog, a fost diplomat – ataşat de presă la Ambasada României în Republica Moldova. Luiza Popa este filolog şi are un masterat în relaţii internaţionale, analiza şi soluţionarea conflictelor.Cartea „Românii, Basarabia şi Transnistria” se adresează deopotrivă specialiştilor şi publicului larg, completând în mod necesar un gol în bibliografia a ceea ce numim problema transnistreană şi, pe un plan mai larg, istoria şi soarta românilor răspândiţi în Răsărit, dincolo de Nistru.
Pe baza studierii şi „radiografierii” unui bogat material documentar-istoric provenind din surse şi arhive româneşti, dar şi ruso-sovietice, ucrainene, moldoveneşti, germane, britanice, americane sau finlandeze, autorii reuşesc – pe parcursul a aproape 300 de pagini – să aducă în faţa cititorului, într-o manieră echilibrată, riguros ştiinţifică, nepartizană, informaţii relevante despre personaje, fapte şi evenimente care au marcat prezenţa milenară a românilor de dincolo de Nistru, în strânsă conexiune cu cea a altor populaţii cu care au venit în contact şi, desigur, cu masa compactă a neamului românesc din spaţiul pruto-nistrean şi din dreapta Prutului.
Urmând firul cronologic al evenimentelor, cartea prezintă sintetic mărturii străvechi despre românii de peste Nistru, cei care formează ramura răsăriteană, adeseori uitată, a neamului, despre înfiinţarea şi funcţionarea, între anii 1924 şi 1940, a aşa-numitei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM), care, potrivit documentelor scoase la iveală în ultimele decenii, a constituit un veritabil laborator al totalitarismului bolşevic unde s-au plăsmuit şi s-au iniţiat tezele moldovenismului vizând anularea memoriei şi identităţii naţionale a românilor transnistreni şi basarabeni.
Publicitate
Tot de atunci datează şi un veritabil glosar de termeni specifici epocii de sumbru regim stalinist, cu sute de mii şi chiar milioane de crime imprescriptibile la activ, folosite de torţionari drept „capete de acuzare” împotriva oricărei încercări de rezistenţă faţă de regim: „duşman al poporului”, „contrarevoluţionar”, „antisovietic”, „naţionalist”, „românizator”, „sabotor”, „diversionist”, „provocator calificat” ş.a.
În ordine firească, autorii prezintă dezvoltările din Transnistria aflată sub administraţie românească în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1944), inclusiv dureroasa chestiune a deportării evreilor peste Nistru şi a Holocaustului din această regiune. Pagini documentare inedite, utilizând şi o serie de documente declasificate din arhivele KGB, dezvăluie dimensiunile atrocităţilor sovietice din anii ‘50 pentru lichidarea rezistenţei românilor basarabeni şi transnistreni în faţa procesului de rusificare şi comunizare a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM), formată din câteva judeţe ale Basarabiei şi alte câteva raioane ale fostei RASSM.
În sfârşit, două capitole importante sunt dedicate evoluţiilor din relaţiile româno-sovietice (perioadele 1945-1964 şi 1965-1989), marcate puternic de „problema Basarabiei”, precum şi aşa-numitului conflict transnistrean, cu accent pe mecanismele declanşării „războiului de pe Nistru”, din 1992, şi reverberaţiile actuale ale acestuia.
Volumul „Românii, Basarabia şi Transnistria” a apărut în condiţii grafice deosebite la Editura Artemis, textul fiind însoţit de o serie de anexe, hărţi şi ilustraţii de arhivă care sporesc valoarea documentar-ştiinţifică a lucrării şi interesul firesc al cititorului la o lectură incitantă privind evenimente şi personalităţi care s-au perindat de-a lungul vremii într-un spaţiu zbuciumat al istoriei naţionale.
Lansarea cărţii s-a bucurat de prezenţa foştilor preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, a fostului prim-ministru Adrian Năstase, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Europene Titulescu, a lui Ion Porojan şi George Apostoiu – ambasadori şi publicişti, Teodor Magder – scriitor şi publicist, reprezentant marcant al Asociaţiei organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din Republica Moldova, Vitalia Pavlicenco – fost deputat, preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova şi a lui Valeriu Săhărneanu – preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova.
