Reportaj: redobândirea cetăţeniei

Puţin peste trei sute de persoane au venit recent, la Autoritatea Naţională a Cetăţeniei (ANC), să depună jurământul de cetăţeni ai României. Provin, în marea lor majoritate, din Republica Moldova şi îşi redobândesc acum cetăţenia, cuvenită ca moştenire de la bunici şi părinţi, dar pierdută în 1940 când teritoriul Basarabiei a fost anexat Uniunii Sovietice, scrie Evenimentul Zilei

Mulţi dintre cei care azi au devenit cetăţeni români au trăit mulţi ani în ţara de dincoace de Prut şi aveau nevoie de un act care să-i considere egali în drepturi cu ceilalţi. În felul acesta, le va fi mai uşor să se angajeze în România, ori să-şi găsească de lucru în statele UE unde muncesc alături de căpşunarii români get-beget.
Fata în care patronii au văzut altceva

Silvia Chitoroagă, basarabeancă în vârstă de 24 de ani, a terminat şi liceul, şi facultatea în România. Şcoala medie a făcut-o în Sălaj, la Şimleul Silvan, iar facultatea la Universitatea „Babeş-Bolyai”, în Cluj. Locuieşte de aproape zece ani în România, înnoindu-şi la fiecare douăsprezece luni viza de şedere temporară în ţară.

A absolvit Administrarea Afacerilor, acum e-nscrisă la master, dar n-a reuşit să-şi găsească de muncă. Trăieşte din banii pe care părinţii îi trimit de-acasă, din Călăraşi, un oraş din centrul Republicii Moldova. A fost la mai multe interviuri, dar, frumuşică fiind, simţea ea că patronii parcă nu de angajată aveau nevoie, ca s-o treacă pe statul de plată, ci de altceva. Îi ofereau ba 700, ba 1.000 lei, salarii acceptabile pentru un începător, doar că ea, văzând că au ceva necurat în priviri, nu le-a luat în serios ofertele. Ar vrea să se facă designer vestimentar, nu finanţele sunt visul ei, numai că, pentru a lua startul, s-ar mulţumi şi c-un job de asistent de manager, secretară de director la o societate comercială nu prea mare.

Militarul şi cele două armate

Un bărbat de 29 ani, cadru militar în Republica Moldova, se interesează dacă poate să-şi ridice actele cu întârziere. Ofiţer fiind, legea nu-i dă voie să aibă două „patrii” şi două cetăţenii, dar el şi-a luat-o şi pe cea românească, fiindcă serviciul din armata moldovenească nu e cel mai bine remunerat posibil şi n-ar vrea ca, la o adică, în caz că altceva mai bun se iveşte la orizont, să rateze acea ocazie din cauza formalităţilor.

Cei mai mulţi prezenţi azi la sediul ANC au pierdut cu nemiluita şanse de a se angaja în România, fiind refuzaţi de patroni care le-au spus pe şleau că, de-ar fi să-i ia să lucreze la ei, ar trebui să-i plătească suplimentar pe cei de la biroul de salarizare cărora, trezindu-se cu un cetăţean străin pe statele de plată, li s-ar complica truda birocratică. Legislaţia e greoaie şi obstructivă când vine vorba de angajarea unui extracomunitar.

Directorul de la Peugeot Moldova

Nicolae Nekrasov (28 ani) a trăit pe pielea lui frustrarea de a nu putea profita de o bună ocazie pentru a-şi aranja viitorul. Fusese oprit asistent la catedra de senzori a Facultăţii de Inginerie Electronică, era apreciat de decan, i se propusese o bursă pentru masterat, reuşise la interviul susţinut în faţa directorului unei multinaţionale, dar n-a putut să fructifice vreuna din aceste oportunităţi fiindcă, după ce şi-a desfăcut buletinul, funcţionarii publici s-au văzut nevoiţi să-i spună că nu se încadrează la bursă, iar privaţii, cinici, trântindu-i adevărul în faţă, îi ziceau că nu-şi permit să-l salarizeze, era mai scump decât oricare alt lucrător.

Nekrasov s-a întors în Republica Moldova, a ajuns director comercial al reprezentanţei Peugeot de peste Prut, câştigă 5.000 de euro pe lună, dar tot n-a abandonat gândul de-a se întoarce în România. Ar vrea să înceapă aici o afacere pe cont propriu pentru că, spune el, convins până dedesubtul unghiilor de acest adevăr, nu-ţi poţi permite, toată viaţa, să fii angajatul cuiva.

PRIMUL PAS CU STÂNGUL

Milionarul Davidai s-a băgat în faţă

Printre cele 304 de persoane care au venit azi să-şi ia certificatul de cetăţenie s-a aflat şi milionarul evreu Elyakim Davidai, cel care a adus francizele Burger King şi Pepsi în România.

Davidai n-a aşteptat apelul funcţionarilor în rând cu ceilalţi care, în răcoarea dimineţii, stăteau la coadă, convocaţi la ceremonia organizată de ANC. Un prieten l-a strecurat în faţă, după ce-a şoptit nişte vorbe la urechea funcţionarilor care invitau, alfabetic, oamenii să urce în sala de festivităţi, iar cei din conducerea ANC l-au chemat printre primii să-i înmâneze certificatul deşi, în tabele, nu se găsea printre aceştia.

Davidai n-a dorit să vorbească cu presa, spunând că, în principiu, nu discută cu ziariştii, dar, pentru buna comunicare, a scos din telefon numărul unei agenţii de Public Relations.

ANC

„Fabrica de cetăţeni”

* Prin porţile Autorităţii Naţionale a Cetăţeniei ies, anual, „noi” români cât să populezi o comună de mici dimensiuni. În 2009, ANC a livrat 2.470 de certificate de cetăţenie, iar în 2010, de la 1 ianuarie până în prezent, 3.400 de certificate. Potrivit purtătorului de cuvânt al ANC, Gabriel Dinu, peste 90% dintre aceştia provin din Republica Moldova şi se află în situaţia de a-şi redobândi cetăţenia care, în 1940, le-a fost luată părinţilor şi bunicilor lor.
PREŞEDINTA

Catrinel, Ecaterina Eucariu

Preţioasă la vorbă, plăcându-i să-şi asculte cuvintele, lungindu-şi artificial discursul, preşedinta Autorităţii Naţionale a Cetăţeniei, Catrinel Eucariu, îi felicită pe noii cetăţeni ai României şi pentru că au devenit cetăţeni, dar şi pentru că au devenit cetăţeni stând pe scaunele noului sediu al ANC, de pe strada Smârdan nr.3.

Le urează „sănătate, în primul rând”, le spune că are un respect deosebit pentru cei în vârstă şi le doreşte să se vadă cu toţii, dar şi pe rând, la mare, la munte, în staţiunile pitoreşti ale patriei cu care tocmai au devenit totuna. Înainte să-i gratifice, îi roagă să-şi închidă telefoanele mobile ale căror sonerii ar putea „împieta solemnităţii ceremoniei” şi face semn ca muzica imnului să-nceapă să cânte. Îngână şi ea versurile „Deşteaptă-te, române!”, varianta de patru strofe, pe care cetăţenii în devenire le pot citi proiectate pe peretele alb la care stau cu faţa.

Când toate iau sfârşit, printr-un gest frust, se-ntoarce cu spatele, deschide uşa şi iese din sală. Preşedinta se alintă, prezentându-se Catrinel Eucariu, deşi, în hârtii, răsfăţul acesta e inexistent. O cheamă, mai lung şi nediminutivat, Nicoleta Ecaterina Eucariu.

Sursa: evz.ro