Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   Raportul Amnesty International vorbeşte despre…

Raportul Amnesty International vorbeşte despre tortură, neglijarea drepturilor omului, intimidarea societăţii civile din R. Moldova în 2009

Acuzaţiile de tortură şi maltratare au continuat a fi larg răspândite, iar autorii acestor infracţiuni au rămas în continuare nepedepsiţi. Poliţia nu a susţinut şi nu a protejat dreptul la libertatea de întrunire. Apărătorii drepturilor omului au fost hărţuiţi pentru activitatea lor, se spune în Raportul Anual Amnesty International 2010, lansat pe 27 mai la Chişinău. În Raport se spune că Partidul Comunist, aflat la guvernare în R. Moldova, a câştigat alegerile parlamentare la data de 5 aprilie pentru a treia oară consecutiv, ceea ce a provocat acţiuni ample de protest împotriva pretinselor fraude electorale. Protestele paşnice din Chişinău au început la 6 aprilie. La 7 aprilie, acestea au degenerat în acte de violenţe şi au dus la devastarea clădirii parlamentului şi a preşedinţiei. Alegerile repetate au avut loc la data de 29 iulie, în urma acestora partidele de opoziţie au acumulat majoritatea de voturi.

Raportul subliniază că, în urma acţiunilor de protest din Chişinău, sute de oameni, inclusiv minori, au fost încercuiţi şi reţinuţi de către poliţie. ONG-urile internaţionale şi locale au colectat mărturii de la peste 100 de deţinuţi, de la familiile şi avocaţii acestora, care susţin că au fost supuşi torturii sau altor maltratări. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a raportat că, în timpul vizitei sale la centrele de detenţie în urma evenimentelor din luna aprilie, majoritatea persoanelor intervievate de către delegaţia din care făcea parte au declarat că au fost maltratate de către colaboratorii de poliţie.

  • Oxana Radu a fost una dintre cei 36 de tineri veniţi de la Cahul din sudul ţării cu două microbuze pentru a asista la evenimente. Tinerii au fost opriţi la ieşire din oraşul Chişinău după miezul nopţii, la 8 aprilie şi au fost duşi la Comisariatul General de Poliţie. Oxana Radu, sora ei şi încă o femeie au fost duse direct la secţia de poliţie. Aceasta a declarat reprezentanţilor Amnesty International că a fost dusă într-o cameră unde era un colaborator şi o colaboratoare de poliţie. Tânăra a fost forţată să se dezbrace până la piele. Colaboratorul de poliţie a spus: „Ţi-i frig, noi te vom încălzi.” Aceasta a declarat că a fost forţată să facă aşezări dezbrăcată în timp ce era ameninţată şi înjurată. Apoi a fost dusă într-o celulă cu alte patru femei şi sora ei mai mică. Potrivit declaraţiilor, au stat două zile fără mâncare şi fără apă, fără acces la avocat sau posibilitatea de a-şi contacta familiile. Oxana Radu a fost acuzată că a ţipat la un poliţist şi a fost condamnată la cinci zile de detenţie administrativă de către un judecător la secţia de poliţie. Oxana Radu şi alte două femei au fost aduse la secţia de poliţie din Drochia la nordul ţării pentru a-şi executa pedeapsa. Tânăra a fost eliberată la orele 2 dimineaţa la 14 aprilie.

Impunitatea în rândul colaboratorilor de poliţie a continuat, fiind încurajată  de rata scăzută de urmăriri penale pentru acţiunile de tortură şi alte tipuri de maltratare, lipsa unor investigaţii prompte, minuţioase şi imparţiale şi neaplicarea pedepselor adecvate pentru infracţiuni.

  • Delegaţia guvernamentală a raportat Comitetului ONU pentru Drepturile Omului că, în luna septembrie, au fost depuse 101 plângeri legate de tortură sau alte maltratări aplicate de către colaboratorii de poliţie şi au fost iniţiate 25 de anchete penale în legătură cu evenimentele din aprilie. Cu toate acestea, numărul plângerilor depuse împotriva poliţiei pentru maltratare nu reflectă amploarea problemei. Intimidarea şi hărţuirea victimelor şi a martorilor a dus la o raportare insuficientă a cazurilor de aplicare a torturii şi a altor tipuri e maltratare şi a contribuit la impunitate.
  • La 16 iunie, CEDO a decis în unanimitate că Serghei Gurgurov a fost victimă a torturii în anul 2005, iar în luna iulie Procuratura Generală a iniţiat un dosar penal după aproape patru ani de la prima declaraţie a lui Serghei Gurgurov referitoare la faptul că a fost torturat de către colaboratorii de poliţie. Anterior Procuratura Generală a refuzat toate cererile de a iniţia o anchetă penală, susţinând că rănile lui Serghei Gurgurov nu au fost rezultatul torturii colaboratorilor de poliţie, ci au fost auto-provocate.

Cu referire la Libertatea de întrunire, raportul spune că, în pofida Legii progresive cu privire la întruniri ce a intrat în vigoare în anul 2008, poliţia şi autorităţile locale au continuat să limiteze în mod nejustificat dreptul la libertatea de întrunire paşnică interzicând demonstraţiile, impunând restricţii şi reţinând protestatari paşnici.

  • La data de 29 ianuarie, Anatol Mătăsaru a fost reţinut în afara clădirii Procuraturii Generale în Chişinău, deoarece acesta a organizat singur un protest, îmbrăcându-se într-un costum de porc şi utilizând echipament audio pentru a reda sunetul de guiţat de porc. Acesta protesta împotriva Procurorului General, care a refuzat să deschidă o anchetă, după ce a depus o plângere precum că poliţia l-a maltratat în anul 2006. Luând parte la acţiunile de protest, acesta a afişat imagini ale unor porci în diferite circumstanţe, cu un text care critica lipsa de acţiune a procurorilor. Poliţia a ajuns în câteva minute după ce a începutul protestul şi l-a reţinut pe Anatol Mătăsaru pentru aproximativ cinci ore. Reţinutul a fost acuzat de faptul că nu a informat primăria despre acţiunile de protest (deşi această cerinţă nu este prevăzută de Legea privind întrunirile), că nu a respectat ordinele colaboratorilor de poliţie, că s-a opus arestării şi a insultat în mod public colaboratorii. Anatol Mătăsaru a susţinut că a fost lovit de către un poliţist în timpul detenţiei. Acuzaţiile au fost respinse de către judecătoria sectorului Râşcani din Chişinău în luna februarie.
  • Potrivit declaraţiilor, la data de 3 februarie, forţele de ordine nu au protejat demonstranţii paşnici care au fost atacaţi de către un grup de bărbaţi mascaţi. Demonstraţia a fost organizată de către Amnesty International Moldova şi organizaţiile locale pentru drepturile omului Hyde Park, Promo-Lex, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului şi Institutul pentru Drepturile Omului. Aceştia protestau împotriva eşecurilor anterioare ale poliţiei de a proteja dreptul la libertatea de întrunire, de asociere şi de exprimare şi solicitau Procuraturii Generale să investigheze aceste eşecuri. La scurt timp după ce participanţii la demonstraţie s-au adunat în faţa Procuraturii Generale în centrul Chişinăului, aceştia au fost atacaţi de aproximativ 10 oameni, unii dintre care purtau măşti, care i-au stropit cu vopsea şi i-au lovit. Igor Grosu, Preşedintele Consiliului Amnesty International Moldova, a fost lovit din spate şi a fost dus la spital din cauza unei traume craniene care necesita mai multe copci. Un membru al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului a fost lovit în faţă. Demonstranţii au chemat poliţia imediat, dar susţin că nici un colaborator nu le-a venit în ajutor. După ce participanţii au alungat cu succes atacatorii, poliţia a refuzat din nou să vină şi să colecteze probe ale atacului, cum ar fi măşti şi spray-uri cu vopsea.

Raportul mai punctează că, în aprilie 2009, cel puţin şapte ONG-uri implicate în procesul de monitorizare a încălcărilor drepturilor omului după evenimentele din Chişinău au primit scrisori de la Ministerul de Justiţie. Scrisorile conţineau cereri pentru fiecare organizaţie de a-şi explica poziţia faţă de dezordinile în masă petrecute, precum şi de a descrie orice măsuri luate de către organizaţie pentru a preveni şi a opri violenţa şi a pune în aplicare Legea privind întrunirile. Aceste şapte şi alte patru organizaţii au primit citaţii de la inspectoratele fiscale locale, la data de 24 aprilie, cerându-le să prezinte documentele financiare pentru anii 2008 şi 2009 şi să indice sursele lor de venit şi cheltuielile, până la data de 28 aprilie. La 28 aprilie oficiul Amnesty International din Chişinău a fost vizitat de către reprezentanţii inspectoratului fiscal local, care au cerut organizaţiei să prezinte o listă a membrilor plătitori şi alte documente. Într-o scrisoare către Amnesty International Procuratura Generală a răspuns că acestea au fost inspecţii de rutină şi nu au avut „nici o legătură cu evenimentele din 7 aprilie”.

Sub aspectul Justiţiei Internaţionale, către sfârşitul anului 2009, Moldova încă nu ratificase Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, în pofida deciziei Curţii Constituţionale din anul 2007 precum că Moldova ar putea ratifica Statutul de la Roma fără a modifica Constituţia.