Procuratura Generală: propunerile PLDM contravin normelor dreptului internaţional
Procuratura Generală (PG) a examinat proiectul de Lege, iniţiat de către un grup de deputaţi din Parlamentul R. Moldova (fracţiunea PLDM) pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, elaborat în vederea completării articolelor 54 (obligaţiile procurorilor) şi 66 (eliberarea din funcţie) cu alte cazuri de eliberare din funcţie a procurorului.
Conform proiectului, articolul 66 din Lege urmează a fi completat cu alte cazuri care ar permite eliberarea din funcţie a procurorului, adică:
– încălcării, prin acţiunile şi inacţiunile sale, a jurămîntului depus în condiţiile art.41 alin.(1) din Lege;
– neasigurarea caracterului operativ şi eficient al activităţii de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi intereselor generale ale societăţii;
– în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor privind organizarea eficientă, compartimentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.
PG consideră că prevederile propuse vin în contradicţie cu normele dreptului internaţional, care statuează independenţa instituţională a Procuraturii şi a fiecărui procuror în cadrul exercitării competenţelor şi atribuţiilor care le revin potrivit legii, precum şi cu prevederile legislaţiei naţionale care stabilesc proceduri şi termene distincte de intervenţie a procurorului şi consecutivitatea acestora.
Astfel, în Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul Procuraturii in sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 stabileşte exhaustiv că „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici să-şi poată efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.
În acest context, Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Liniile Directoare privind Rolul Procurorilor (Havana, Cuba, 27 august – 7 septembrie 1990) a stipulat expres că statele se vor asigura de faptul că procurorii sunt capabili să-şi îndeplinească în mod liber atribuţiile profesionale, fără a fi supuşi la intimidări, impedimente, hărţuiri, ingerinţe nefondate şi fără a li se impune, în mod nejustificat oarecare responsabilitate.
La solicitarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la activitatea procurorilor, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) şi Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) au fost de acord cu faptul că aplicarea legii şi, unde este cazul, puterile discreţionare ale procurorilor din faza premergătoare a procesului impun ca statutul procurorilor să fie garantat prin lege, la cel mai înalt nivel posibil, într-o manieră similară cu cel al judecătorilor.
Potrivit Standardelor responsabilităţii profesionale şi stabilirea obligaţiilor principale şi a drepturilor procurorilor, adoptate de către Asociaţia Internaţională a Procurorilor la 23 aprilie 1999, la pct.2.1 şi 2.2 se prevede că, „Utilizarea discreţiei de procuror, atunci cînd este permisă în cadrul unei jurisdicţii, trebuie să fie exercitată în mod independent şi fără imixtiuni politice.”
De asemenea, urmează de menţionat că temeiuri similare cu cele propuse în proiect de eliberare din funcţie a procurorului nu există în nici un stat din Europa.
Referindu-se la independenţa procurorilor şi judecătorilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că: „este suficient ca aparenţele să creeze o îndoială legitimă cu privire la independenţa magistraţilor, pentru ca respectarea acestui principiu sa fie contestată cu succes”.
În acest sens, Curtea s-a referit la art.6 al CEDO care instituie o regulă fundamentală: „independenţa justiţiei”, stipulînd astfel: „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege”.
În contextul celor expuse este indispensabilă referinţa la cauza Guja vs. Moldova (cererea nr.14277/04, hotărîrea CtEDO din 12 februarie 2008) potrivit căreia statul a fost condamnat în legătură cu încălcarea principiului independenţei procurorilor.
Astfel, în §86 al Hotărîrii Curtea a considerat necesar să reitereze că într-o societate democratică atît instanţele judecătoreşti cît şi organele de urmărire penală nu trebuie să fie supuse presiunii politice.
Asupra respectării principiului independenţei procurorilor şi judecătorilor Curtea s-a pronunţat în cauzele Van de Hurk contra Olandei, Bursuc contra Romaniei, Barbu Anghelescu contra Romaniei, cauza Sramek contra Austriei, Hauschildt împotriva Danemarcei etc.
Aici este necesar de menţionat că autoritatea de jurisdicţie constituţională naţională s-a expus deja asupra unui caz similar de demisie a unui funcţionar de stat din cadrul autorităţii judecătoreşti.
Astfel, la pct.4 al Hotărîrii nr.11 din 27.04.2010, „Pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.30-XVIII din 4 martie 2010 privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie”, Curtea Constituţională a relevat, cităm: „În scopul garantării independenţei persoanei ce exercită o funcţie de demnitate publică, normele constituţionale şi legale impun respectarea exercitării termenului mandatului”.
În consecinţă Curtea a declarat drept neconstituţională Hotărîrea Parlamentului nr.30-XVIII din 4 martie 2010 “Privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie”, care a constituit obiectul sesizării.
Despe acordarea unui anumit grad de independenţă persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică, în special cele numite pentru durata mandatului, Curtea Constituţională a reiterat în pct.5 al Hotărîrii nr.10 din 16.04.2010 pentru revizuirea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 28.05.1998 „Cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova” în redacţia Hotărîrii nr.39 din 09.07.2001, potrivit căruia, în scopul îndeplinirii cu bună-credinţă a funcţiilor publice şi exercitării depline a mandatului pentru care au fost alese sau numite, în cazul în care apare un litigiu de muncă, aceste persoane trebuie să se bucure de garanţiile unui proces echitabil. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, membrii CEC şi alte persoane nu pot fi supuse aceluiaşi tratament precum persoanele politice. Aceste persoane nu pot fi demise pînă la expirarea mandatului pentru lipsă de loialitate sau pierderea încrederii din partea grupurilor politice care le-au propus sau le-au numit. Dimpotrivă, de la aceste persoane se cere maximă independenţă şi respectarea tuturor rigorilor legalităţii şi imparţialităţii în exercitarea atribuţiilor. Termenul mandatului exercitat de ei nu poate fi redus pentru motivele subiective menţionate.
Este necesar de menţionat că proiectul de lege propus de fracţiunea PLDM nu corespunde prevederilor Legii privind actele legislative, cu referinţă la principiile de baza ale legiferării, trăsăturile şi calitatea actului legislativ, condiţiile prealabile de întocmire a proiectului de act legislativ şi fundamentarea proiectului de act legislativ.
De menţionat, temeiurile propuse de autorii proiectului, de eliberare din funcţie a procurorului au un caracter general şi ambiguu şi pot fi aplicate necondiţionat, în cazul adoptării lor, tuturor procurorilor, şi în special, celor care deţin funcţii de conducere.
Într-un studiu efectuat de procurori se arată că temeiurile de eliberare a procurorilor în ţările democratice din Europa au un caracter individualizat, accesibil şi precis, cele mai răspîndite fiind:
a) demisia;
b) atingerea plafonului de vîrstă;
c) pensionarea acestuia;
d) incapacitatea profesională, inclusiv din motive de sănătate;
e) sancţiunea disciplinară;
f) condamnarea definitivă a procurorului pentru o infracţiune;
g) pierderea cetăţeniei.
Pornind de la principiile regulatorii enunţate în actele internaţionale de care se conduc în activitate procuraturile din diferite state cu o democraţie avansată şi evaluării cuprinzătoare a bunelor practici preluate în acest domeniu, în scopul executării Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2011-2014 ”Integrare Europeană – Libertate, Democraţie şi Bunăstare”, în domeniul reformei justiţiei, precum şi al prevederilor care se propun în proiectul Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2015, Procuratura Generală a elaborat o serie de propuneri de modificare şi completare a Legii cu privire la Procuratură. Acestea cuprind şi prevederi ce vizează consolidarea independenţei procurorilor, numirea Procurorului General la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor pe un termen strict determinat, sporirea rolului organelor de autoadministrare a procurorilor etc.
