Ostatici în stânga Nistrului
Locuitorii din stânga Nistrului rămân ostatecii unei situatii grave: desi sunt cetăteni ai RM sau se află sub jurisdictia teritorială a RM, autoritătile constitutionale ale statului nu-i pot proteja de abuzurile regimului ilegal de la Tiraspol. Concluzia reiese din discutiile care au avut loc la sedinta Clubului Jurnalistilor de Investigatie, cu tema „Libertatea si siguranta persoanei în regiunea transnistreană si accesul cetătenilor din stânga Nistrului la o justitie corectă”, care s-a desfăsurat vineri, 23 aprilie.„În regiunea transnistreană oamenii sunt foarte uşor retinuti, privati de libertate, condamnati. Toate deciziile sunt ilegale, fiind emise de asa-numite „instante de judecată” si „organe de drept” neconstitutionale, care nu pot înfăptui justitia. Organele constitutionale ale RM sunt obligate să se autosesizeze pe fiecare caz, însă acest lucru de multe ori nu se întâmplă”, a spus presedinta CIN, Cornelia Cozonac.
Presedintele Asociatiei „Promolex”, Ion Manole, a mentionat în context că, sub pretextul că nu detin controlul asupra acestui teritoriu, autoritătile RM au ignorant de cele mai multe ori demersurile venite de la locuitorii din stânga Nistrului, ceea ce a alimentat neîncrederea acestora în organele constitutionale ale RM si i-a făcut să apeleze la cele neconstitutionale. I. Manole a remarcat că în ultimul timp se atestă totusi o schimbare spre bine: „Asociatia „Promolex” a lansat un studiu anul trecut referitor la libertatea si siguranta persoanei în zonele de conflict. Toate aspectele semnalate de noi ce tin de încălcarea gravă a drepturilor si libertătilor omului în Transnistria nu au suferit schimbări, dar observăm totusi o reactie pozitivă si receptivitate din partea organelor de drept ale RM atunci când vine vorba de cazurile din stânga Nistrului.”
Ion Manole a constatat însă că locuitorii din stânga Nistrului nu au unde să-si caute dreptatea, penru că lipsesc practic comisariatele de politie, judecătoriile si procuraturile teritoriale care să se ocupe de cazurile din regiune, asa cum prevede legislatia.
Structuri ale procuraturii, bunăoară, există doar pentru Dubăsari si Tighina. Procurorul de Dubăsari, Valentina Bradu, a mentionat că acestea activează în conditii foarte dificile, colaboratorii având ei însisi nevoie de protectie. „Pentru a instrumenta dosarele trebuie să ne deplasăm pe propria răspundere în Transnistria, riscând să fim retinuti si umiliti de militia transnistreană. Cu regret, dosarele intentate de noi nu ajung în judecată, de cele mai multe ori sunt suspendate, dar este important să facem investigatii, atât cât putem”, a spus V. Bradu. Potrivit ei, multi dintre cei bănuiti – militieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria, care si-au uzurpat calităti oficiale – au si cetătenia RM, Rusiei, Ucrainei si, teoretic, ar putea fi emis mandat de arest international pe numele lor, însă aceasta ar genera noi provocări din partea Tiraspolului.
La rândul său, procurorul municipiului Tighina, Ion Tcaci, a spus că autoritătile separatiste fac tot posibilul pentru ca cetătenii să nu stie de existenta Procuraturii si Comisariatului de politie al RM din localitate, discreditându-le si zădărnicindu-le activitatea. „Oamenii sunt presati si intimidati să nu se adreseze la noi. Anul acesta avem doar sapte cereri, pe trei din ele am pornit dosare penale. La adresările noastre în structurile din Transnistria sau ni se răspunde formal, sau, de cele mai multe ori, deloc”, a spus procurorul Tcaci.
În context, presedintele „Promolex”, Ion Manole” a subliniat că organele de drept ale RM trebuie să investigheze toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului – chiar dacă nu ajung în judecată, dosarele vor servi ca probe împotriva regimului de la Tiraspol la negocierile în problema transnistreană si discutiile cu diplomatii străini. „E una când vii la tratative – fie la Tiraspol, la Chisinău, Moscova sau Bruxelles, cu fraze generale si alta e când pui saci de dosare pe masă, cu cazuri si persoane concrete cărora li s-au încălcat drepturile si cu numele celor vinovati”, a spus Manole.
Părerea a fost sustinută de seful Biroului pentru reintegrare de pe lângă Cancelaria de Stat a RM, Ion Stăvilă. Potrivit lui, respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului este o preocupare a biroului, dar în competenta sa nu intră actiuni de investigare, care tin de organele de drept. „Noi monitorizăm situatia, semnalăm cazurile de abuz, sensibilizăm partenerii nostri externi si le solicităm să intervină. Facem adresări si către autoritătile de la Tiraspol. Din cele zece expediate însă în ultimul timp doar la unul ne-a venit un răspuns formal. Cazurile răsunătoare din ultima vreme, cum ar fi retinerea jurnalistului Ernest Vardanean, este încă o dovadă a unui comportament sfidător al regimului de la Tiraspol, care vrea să arăte că nu se teme de nimeni. Cred că pentru a schimba situatia eforturile autoritătilor RM sunt insuficiente, e nevoie de vointa politică a marilor puteri”, a mentionat I. Stăvilă.
La sedintă a participat si Natalia Mozer, mama unui tânăr din Tiraspol care se află în arestul organelor separatiste. Femeia a povestit prin ce calvar trece feciorul său, detinut fără vreo hotărâre de judecată din noiembrie 2008. Familia Mozer a fost nevoită să-si vândă apartamentul si să achite aproape 40 mii de dolari pentru a acoperi o pretinsă pagubă, desi n-a existat niciun proces de judecată. Cu ajutorul „Promolex”, în februarie 2010, cazul a ajuns la CEDO, care a decis examinarea în regim de urgentă, acesta fiind deja comunicat Guvernului RM.
Comunicat CIN
